Contestatie tabel preliminar creante

La ordine fiind soluţionarea contestaţiilor formulate de către:

1.creditoarea B T SA C- S I cu privire la propria creanţă.

2.creditoarea B E J Z V cu privire la propria creanţă.

3.debitoarea SC C B SA cu privire la creanţele creditoarelor :

-C N C F C SA B- S I

-SC M SRL B

-PRIMĂRIA COM. M

-SC D SRL

-SC C Z G SRL

-B SA

-B C R SA

-B R SA

-B T SA C- S I

4.creditoarea SC N C SRL cu privire la creanţa creditoarelor:

-B SA

-B C R SA

-B R SA

-B T SA C- S I

5.creditoarea P B R SA cu privire la propria creanţă

6.creditoarea SC R SA cu privire la creanţele creditoarelor:

-B SA

-B C R SA

-B R SA

-B T SA C- S I

7.creditoarea SC A R SRL cu privire la creanţele creditoarelor:

-B SA

-B C R SA

-B R SA

-B T SA C- S I

8.creditoarea M M B cu privire la propria creanţă

9.creditoarea R B SA cu privire la propria creanţă.

Contestatii formulate cu privire la tabelul preliminar al creanţelor înregistrate faţă de averea debitoarei SC C B SA în cadrul procedurii administrate de către administratorul judiciar M R L SPRL.

1. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 14.01.2015, creditoarea B T SA, prin S I a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor C B SRL.

Susţine creditoarea că în mod eronat creanţa sa a fost înscrisă parţial ca fiind sub condiţia suspensivă a punerii în executare a contractelor de garanţie şi fidejusiune.

Arată creditoarea că administratorul judiciar face confuzie între creanţele afectate de termen si cele afectate de condiţie, creanţa sa fiind afectată de termen, îi îngăduie să participe la vot; de asemenea susţine că în mod eronat a aplicat principul beneficiului de discuţiune în favoarea debitoarei, întrucât un atare pricipiu nu este aplicabil contractelor de fidejusiune.

În drept a invocat art. 111 al 2 din Legea 85/2014.

2. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015, creditorul BEJ Z V a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor C B SRL.

Arată creditorul că a formulat declaratie de creanţă în cauza de faţă, întemeindu-se pe încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, însă în mod eronat creanţa sa nu a fost înscrisă în tabel, motivat de împrejurarea că nu au fost depuse documente care să justifice cheltuielile efective avansate nîn executarea silită.

Susţine că administratorul judiciar nu are competenţa de a cenzura încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, întrucât potrivit art. 669 al final aceasta reprezintă titlu executoriu şi nu poate fi cenzurată decât de instanţa de executare, pe calea executării silite.

A mai solicitat creditorul a se dispune înscrierea creanţei sale în categoria creanţelor garantate, întrucât susţine că caracterul garantat ar rezulta din garanţiile reale constituire alăturat contractelor de credit pe care a încercat a le pune în executare silită, pentru creditorul B C R.

3. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015, debitoarea C B SRL, prin administrator special C C a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţa creditoarei C F C F R SA B, prin S I.

Arată debitoarea că această creditoare a solicitat si a fost înscrisă la masa credală cu o creanţă de 115 762,8 lei, dar că nu datorează această sumă.

Susţine că izvorul acestei pretinse creanţe rezidă în împrejurarea că în 1997, P SA (actuala C SA) a încheiat cu creditoarea un contract de antrepriză şi un contract de custodie, prin care se obliga să ia in custodie o serie de materiale ce urmau a fi integrate într-un bloc de locuinte ce urma a fi construit pentru creditoare. Că ulterior, creditoarea a renunţat la aceste lucrări din cauza lipsei de fonduri, astfel că cele două contracte au încetat, iar culpa neridicării bunurilor aparţine creditoarei. Că în 2013 s-a încercat identificarea acestor bunuri, dar asa cum rezultă din procesul verbal de conciliere, au fost găsite doar componente de prefabricate în stare de degradare, fără a exista certitudinea că aparţin creditoarei, acest proces verbal nefiind o recunoaştere a depozitului acestor bunuri.

În drept a invocat art. 111 al 2 din Legea 85/2014.

4. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015, debitoarea C B SRL, prin administrator special C C a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţa creditoarei M SRL B.

Susţine că suma de 37 237,06 lei invocată de către creditoare nu este o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, întrucât la sfârşitul anului 2013 i –a fost comunicată de către creditoare o factură din care rezultă că ar fi efectuat pentru C SA prestaţii de închirieri utilaje (volă, buldoexcavator, auticifaron) câte 85 de ore fiecare. Susţine că în ianuarie 2014 a solicitat creditoarei a –i comunica contractul prin care s-au a solicitat astfel de servicii şi documente care să ateste prestarea serviciilor de închiriere. Că astfel de documente nu au fost prezentate, astfel că a refuzat achitarea facturii in cauză. Susţine că nu datorează suma în cauză şi solicită înlăturarea ei din tabelul creanţelor.

5. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015, debitoarea C B SRL, prin administrator special C C a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţa creditoarei Primăria com. M.

Susţine că această creditoare a solicita înscrierea la masa credală cu suma de 572 984,26 lei, compusă din 568 589,26 lei – taxă autorizare excavare şi 4 395 lei impozite şi taxe aferente anului 2014.

Susţine că nu datorează suma de 568 589,26 lei – taxă autorizare excavare aferentă anului 2009. arată că la 08.07.2010 i s-a comunicat decizia de impunere nr. 3468/06.07.2010 emisă de Primăria com. M, iar ulterior, la 21.07.2010 i s-a comunicat titlul executoriu /21.07.2010 şi somaţia aferentă, prin care i se punea în vedere achitarea sumei menţionate.

Precizează că aceste decizii s-au emis ca urmare a faptului că prin sent civ. 1390/27.05.2010 a Judecătoriei P s-au anulat actele de executare silită demarate în temeiul titlului executoriu 3/2009, prin care Primăria M a solicitat plata aceleiaşi taxe de excavare.

Că titlul executoriu emis ulterior a fost emis fără a se respecta termenul de 30 zile prev de art. 207 al 1 C pr fiscală, că emiterea deciziei de impunere s-a făcut nelegal, apreciindu-se că taxa de foraje şi excavări este diferită ca natură şi prevedere legală de cea pe care o obţinuse de la AN A R D A S.

A arătat debitoarea argumente pentru care consideră că taxa i-a fost stabilită în mod nelegal.

6. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015, debitoarea C B SRL, prin administrator special C C a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţa creditoarei D SRL B.

Susţine că această creditoare a solicita înscrierea la masa credală cu suma de 10 203,19 lei, însă, la data deschiderii procedurii - 02.11.2014 şi creditoarea înregistra faţă de debitoarea C SA o creanţă de 8 426,05 lei, era necesar a se face compensarea, astfel că suma datorată de C era de dosr 2 068,79 lei.

7. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015, debitoarea C B SRL, prin administrator special C C a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţa creditoarei C Z G SRL.

Susţine că această creditoare a solicita înscrierea la masa credală cu suma de 17 238,84 lei, reprezentând contravaloare facturi şi dobândă legală, sumă care însă nu este certă, lichidă i exigibilă.

Precizează că facturile invocate nu sunt recunoscute şi acceptate de către debitoare, potrivit dispoziţiilor art 4.3 din contractul de subantrepriză.

A mai arătat că, acestă creditoare a investit Judecătoria I cu o cerere – ds /245/2014, prin care a solicitat obligarea debitoarei la plata debitului, dar acţiunea a fost respinsă.

Debitoarei i s-a pus în vedere achitarea taxei de timbru în valoare de 200 lei aferentă acestei contestaţii, dar nu a înţeles să-şi îndeplinească această obligaţie.

În consecinţă, contestaţia urmează a fi anulată ca netimbrată.

8. În cauză au fost înregistrare si contestaţiile formulate de către creditoarea N C SRL, cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA, însă la dosarul cauzei a fost depusă ulterior, cerere de renunţare la judecata acestor contestaţii.

Ca urmare, în temeiul art. 406 C pr civ, urmează a se lua act de renunţarea creditoarei la judecata acestor contestaţii.

9. La data de 19.01.2016, a fost înregistrată şi contestaţia formulată de creditoarea P B R SA cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, arătând că nu a fost notificată de către administratorul judiciar , astfel că este repusă de drept în termenul de declarare a creanţei şi trebuie a fi înscrisă creanţa sa în tabelul creanţelor.

Ulterior înregistrării acestei contestaţii, administratorul judiciar a analizat creanţe acestei creditoare şi a procedat la înscrierea sa la masa credală (tabel adiţional la tabelul preliminar – BPI 13427/31.07.2015), ca atare, contestaţia urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect.

10. În cauză au fost înregistrare si contestaţiile formulate de către creditoarea R SA, cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA, însă la dosarul cauzei nu ai fost depuse taxele de timbru aferente.

Ca urmare, urmează a dispune anularea ca netimbrate a acestor contestaţii.

11. În cauză au fost înregistrare si contestaţiile formulate de către creditoarea A R SRL, cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA, însă la dosarul cauzei a fost depusă ulterior, cerere de renunţare la judecata acestor contestaţii.

Ca urmare, în temeiul art. 406 C pr civ, urmează a se lua act de renunţarea creditoarei la judecata acestor contestaţii

12. În cauză au fost înregistrare si contestaţiile formulate de către debitoarea C B SRL, prin administrator special C C cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA.

În esenţă, debitoarea a arătat că declaraţiile de creanţă nu sunt lămuritoare în privinţa modalităţii de calcul a accesoriilor şi a creditului principal restant, că se impune efectuarea de expertize pentru verificarea întinderii acestor creanţe.

La dosarul cauzei, cele 4 creditoare au depus documente suplimentare si precizări referitoare la modalitatea de calcul a creanţelor solicitate iniţial, iar după analiza acestor documente suplimentare, debitoarea, prin apărătorul ales a arătat că înţelege să renunţe la judecata acestor contestaţii, considerând că a fost dovedit caracterul cert al creanţelor. Întrucât debitoarea se află în insolvenţă, iar apărătorul ales nu a avut mandat special de renunţare la judecată din partea administratorului special, instanţa nu poate da curs cererii de aplicare a art 406 C pr civ, însă, apreciind susţinerile debitoarei ca o achiesare la pretenţiile celor patru creditoare din declaraţiile de creanţă, va respinge contestaţiile la tabelul preliminar.

13. La data de 22.01.2015 a fost înregistrată în cauză contestaţia formulată de creditoarea M M B cu privire la tabelul preliminar al creanţelor C B SRL, prin care a solicitat a fi înscrisă la masa credală cu suma de 127 250,44 lei, reprezentând contravaloare bunuri achitate şi nelivrate.

Susţine creditoarea că debitoarea îi datorează suma mentionată în baza facturilor fiscale 2573356 şi 2573358, ambele emise la 23.03.2004 şi în baza contractului de depozit din 23. 03.2004.

Faţă de această contestaţie, din oficiu a fost invocată excepţia tardivităţii, prin raportare la art. 11 al 2 din Legea 85/2014, potrivit cărora, contestaţia la tabelul preliminar trebuie formulată în termen de 7 zile de la publicarea tabelului în BPI.

Având în vedere împrejurarea că tabelul preliminar ce face obiectul contestaţiei de faţă a fost publicat în BPI 353/08.01.2015, iar contestaţia a fost depusă la serviciul poştal la data de 22.01.2015, rezultă că nu a fost respectat termenul de 7 zile.

Pe cale de consecinţă, contestaţia urmează a fi respinsă ca tardiv formulată.

14. Prin cererea înregistrată în cauza la data de 21.01.2015 (data poştei – 16.01.2015), creditoarea R B SA a formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor C B SRL.

Susţine creditoarea că a solicitat înscrierea în tabelul de creanţe al debitoarei, debitoarea având calitatea de garant ipotecar al societăţii P V SA, în temeiul contractului de facilitate de credit nr. /09.05.2008 şi al contractului de preluare de datorie nr. /11.04.2014. susţine că în mod nelegal a admis creanţa dar sub condiţia neachirării creditului de către debitorul principal (P V Com SRL), deşi creanţa sa nu este afectată de nicio condiţie suspensivă. Susţine că în cauză creanţa este nescadenţă, fiind astfel afectată de un termen suspensiv care ar fi de natură a înlătura dreptul său de vot.

În drept s-a invocat art 111 din Legea 85/2014.

În cauză s-au depus puncte de vedere şi întâmpinări atâta din partea practicienilor în insolvenţă, cât şi din partea creditorilor contestaţi.

Cu ocazia expunerii contestaţiilor formulate, au fost arătate contestaţiile respinse ca urmare a incidenţei unor excepţii procedurale, achiesări sau renunţări la judecată, astfel că urmează a fi analizate doar acele contestaţii care impun analize de fond, respectiv contestaţiile care privesc următoarele creanţe: B T SA, R B SA; BEJ Z V, C N C F R SA B, Primăria Com. M, D SRL B şi M SRL B.

1. Contestaţiile formulate de creditoarele B T S.A şi R B SA

Ambele contestaţii privesc modalitatea de înscriere a creanţelor în tabelul creanţelor ca fiind afectate de condiţia neachitării creanţei de către debitorul principal.

Astfel, în ambele cazuri, debitoarea C SA nu este debitor principal în contractele de credit încheiate de cele două creditoare bancare, ci deţine calitatea de garant ipotecar şi/sau fidejusor.

Ambele creditoare recunosc împrejurarea că aceste contracte de credit garantate de către debitoarea C SA sunt în derulare, debitorii principali achitând ratele, nefiind declarate scadente.

În acest context, în mod corect administratorul judiciar a procedat la înscrierea acestor creditoare bancare în tabelul de creanţe cu creanţe afectate de condiţie.

Astfel, creditoarele sunt îndreptăţite la restituirea creditelor acordate creditorilor principali, potrivit scadenţarului anexat fiecărui contract. Obligaţia de plată a fidejusorului/ garantului ipotecar ia naştere doar dacă debitorul principal nu-şi respectă obligaţiile contractuale, iar creditorul declară scadenţa creditului şi trece la o eventuală executare silită.

Însă, atâta timp cât contractul de credit se derulează potrivit înţelegerii părţilor principale - creditor şi debitor principal, în sarcina garantului ipotecar şi sau fidejusor nu s-a născut nicio obligaţie.

Nu poate fi primită susţinerea celor două creditoare referitoare la împrejurarea că termenul ar fi modalitatea care afectează creanţa lor, pentru că naşterea obligaţiei garantului ipotecar/fidejusor nu este un eveniment viitor şi sigur ca realizare (respectiv părţile nu pot cunoaşte cu siguranţă că debitorul principal, la un moment dat nu va achita ratele contractului în cauză, pentru a lua nastere obligaţia garantului).

 Dimpotrivă, obligaţia garantului se va naşte doar dacă debitorul principal nu îşi va îndeplini obligaţia sa de plată a ratelor contractului de credit, ceea ce este un eveniment viitor şi nesigur ca îndeplinire, reprezentând însăşi condiţia suspensivă ca modalitate a actului juridic.

Ca urmare, cele două contestaţii vor fi respinse ca nefondate.

 2. Contestaţia formulată de creditorul BEJ Z V

Prin declaraţia de creanţă formulată în cauză, creditorul BEJ Z a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 162 245,29 lei, reprezentând cheltuieli de executare, cu rangul de creanţă garantată. Nu s-a dispus înscrierea sa în tabelul preliminar.

Izvorul acestei declaraţii de creanţă îl constituie dosarul de executare silită nr. /2014 deschis de către creditor ca urmare a cererii de executare silită adresată acestuia de către B C R SA la 30.07.2014.

Prin încheierea nr. /29.10.2014 a BEJ Z V s-au stabilit următoarele cheltuieli de executare pe seama debitoarei C SA:

-130 494, 59 lei cu titlu onorariu executor judecătoresc,

-150 lei consultaţii privind executarea silită

-150 lei, cheltuieli privind redactarea adreselor către Judecătorie, DLEIP, ANAF, DITL; OCPI; CNPAS şi consumabile

-31 390 lei TVA

-60 lei taxe de timbru.

Susţine contestatorul că administratorul judiciar nu avea competenţa de a cenzura încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, întrucât aceasta are caracterul unui titlu executoriu.

Potrivit art. 105 al 1 şi 2 din Legea 85/2014, administratorul judiciar are obligaţia de a verifica toate creanţele, singurele excepţii admise fiind creanţele izvorâte din hotărârile judecătoreşti şi hotărârile arbitrale executorii.

Este reală împrejurarea că dispoziţiile legii Insolvenţei se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, însă art 343 din Legea 85/2014 permite acest lucru doar în măsura în care Codul de procedură civilă nu contravine legii insolvenţei.

În acest context, nu pot fi primite susţinerile creditorului contestator potrivit cărora verificarea creanţei rezultând din cheltuieli de executare silită este limitată de dispoziţiile art 669 al 4 din C pr civ, atâta vreme cât dispoziţiile legii speciale – Legea 85/2014, obligă administratorul judiciar să realizeze o verificare a acestor creanţe.

Dimpotrivă, în îndeplinirea atribuţiilor de realizare a verificării acestor creanţe, având natura cheltuielilor de executare silită, stabilite prin încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare, administratorul judiciar într.o primă etapă şi, dacă este cazul, judecătorul sindic se vor raporta la dispoziţiile art. 669 slin 4, coroborat cu art 451 alin 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, respectiv în funcţie de criteriile stabilite în acest text de lege.

Astfel, legiuitorul a avut în vedere „valoarea ori complexitatea cauzei, ori activitatea desfăşurată de avocat, ţinând cont şi de circumstanţele cauzei”.

Se va avea în vedere că cererea de executare silită a fost formulată de către B C R SA la data de 30.07.2014, iar aceste cheltuieli au fost stabilite prin încheierea executorului din 29.10.2014, în condiţiile în care debitoarea înregistrase cerere de deschidere a procedurii de inslovenţă la 15.10.2014, iar procedura s-a deschis la 05.11.2014.

Activităţile efectiv realizate de către executorul judecătoresc au constat în obţinerea încheierii de încuviinţare a executării silite din 17.09.2014 (ds. 28469/245/2014 al Judecătoriei I şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din acelaşi dosar din 23.10.2014.

Având în vedere că deschiderea procedurii insolvenţei a determinat suspendarea de drept a executării silite la doar 3 saptămâni de la încuviinţarea acesteia şi la o săptămână de la îndreptarea erorii materiale, în stabilirea onorariului ce se cuvine executorului judecătoresc instanţa va avea în vedere activităţile efectiv prestate de către acesta, dat fiind caracterul incipient al executării silite – respectiv doar obţinerea încuviinţării executării silite.

În consecinţă, va reduce onorariul pe care acesta l-a stabilit prin încheierea nr. /29.10.2014 de la 130 494, 59 lei la 1000 lei, cu reducerea corespunzătoare a TVA –ului aferent şi urmând a păstra celelalte componente ale cheltuielilor de executare menţionate în încheierea menţionată.

Referitor la rangul creanţei, judecătorul sindic va respinge solicitarea creditorului referitoare la înscrierea creanţei sale cu rang de creanţă garantată.

Astfel, acesta consideră că caracterul de creanţă garantată ar rezulta din împrejurarea că a fost învestit cu executarea silită a unei creanţe, care, la rândul său era garantată potrivit unor contracte de garanţie reală imobiliară, considerând că sumele datorate cu titlu cheltuieli de executare au caracterul unor creanţe accesorii, potrivit art 867 C pr civ.

Pe de o parte, art 867 C pr civ stabileşte limitativ care sunt creanţele accesorii care au ordinea de preferinţă a creanţei principale, acestea fiind doar dobânzile şi penalităţile.

Pe de altă parte, garanţiile reale imobiliare au o reglementare strictă sub aspectul constituirii lor si a efectelor: se constituie prin contracte autentice şi sunt accesorii contractelor principale care cuprind obligaţia principală a cărei îndeplinire o garantează.

Cheltuielile de executare silită iau nastere în baza altor raporturi juridice, distincte şi mai ales ulterioare celor garantate prin contractele de garanţie şi nici un text de lege nu permite o astfel de extindere a garanţiei constituite în favaorea unui alt creditor.

Ca urmare, creanţa contestatorului va fi înscrisă ca şi creanţă chirografară.

Se va avea în vedere împrejurarea că petentul contestator a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, faţă de împrejurarea că debitoarea a căzut în pretenţii, solicitarea acestuia este întemeiată. În stabilirea cuantumului acestora, judecătorul sindic va avea în vedere împrejurarea că pretenţiile sale au fost admise doar parţial, astfel că şi onorariul apărătorului său va fi cenzurat, prin raportare la valoarea pretenţiilor admise.

În consecinţă, în considerarea art. 451 alin 2 C pr civ, va reduce onorariul avocatului contestatorului de la 2000 lei la 200 lei, iar debitoarea va fi ţinută a-i achita contestatorului suma de 200 lei cu titlu onorariu avocat şi suma de 200 lei cu titlu taxă de timbru.

3. Contestaţia formulată de debitoarea C B SRL, cu privire la creanţa creditoarei C F C F R SA B, prin S I.

Prin declaraţia de creanţă creditoarea a solicitat a fi înscrisă la masa credală cu suma de 115 962,8 lei, reprezentând contravaloarea prefabricatelor rămase în custodia P SA (actual C SA). În susţinerea declaraţiei de creanţă, creditoarea a invocat procesele verbale de custodie încheiate de părţi la 18.12.1997 şi la 24.12.1997.

Debitoarea susţine că aceste bunuri i-au fost lăsate în custodie cu scopul realizării unui bloc de locuinte, dar că ulterior, creditoarea a renunţat la aceste lucrări din cauza lipsei de fonduri, astfel că cele două contracte au încetat, iar culpa neridicării bunurilor aparţine creditoarei.

O atare apărare nu poate fi primită de judecătorul sindic.

Astfel, contractul de depozit încheiat cu creditoarea este dovedit pe de o parte prin procesele verbale de custodie încheiate de părţi la 18.12.1997 şi la 24.12.1997, dar, nu poate fi omis nici procesul verbal de conciliere încheiat la 23.04.2013 între creditoare si actuala debitoare, prin care aceasta din urmă a recunoscut depozitul acestor bunuri.

Ca si depozitar, debitoarea avea obligaţia de a asigura paza si integritatea bunurilor primite în depozit (art 1599 V C CIV). Obligaţia predării lor îi revenea de asemenea, iar debitoarea nu a făcut nicio dovadă că a încercat predarea bunurilor, iar creditoarea ar fi refuzat.

Pe cale de consecinţă, contestaţia urmează a fi respinsă ca nefondată.

4. Contestaţia formulată de debitoarea C B SRL, cu privire la creanţa Primăriei com. M.

Prin declaraţia de creanţă înregistrată în cauză, creditoarea Primăria com. M a solicitat, printre altele şi înscrierea în tabelul creanţelor a sumei de 568 589, 26 lei, reprezentând taxă de autorizare excavare, sumă solicitată în temeiul deciziei de impunere nr. 3468/06.07.2010.

Decizia de impunere emisă de creditoare a avut ca temei prevederile Codului fiscal, reprezentând un act administrativ, astfel că cenzurarea legalităţii unui atare act aparţine competenţei exclusive a instanţei de drept administrativ, fiind exclusă competenţei judecătorului sindic.

Ca atare, în prezenta procedură, judecătorul sindic nu este competent a verifica nici dacă creditoarea avea sau nu posibilitatea legală de a calcula si percepe o atare taxă nici modul de calcul al acesteia.

În măsura în care debitoarea nu a folosit calea contestării deciziei de impunere potrivit dispoziţiilor dreptului administrativ fiscal, decizia în cauză îşi produce efectele, astfel contestaţia urmează a fi respinsă.

5. Contestaţia formulată de debitoarea C B SRL, cu privire la creanţa creditoarei D SRL B.

Prin contestaţia sa, debitoarea nu contestă existenţa creanţei creditoarei în valoare de 10 203,19 lei, dar invocă existenţa compensaţiei legale parţiale , dat fiind că, la rândul său aceasta îi datora la data deschiderii procedurii suma de 8 426,05 lei.

Având în vedere facturile fiscale alăturate contestaţiei debitoarei, respectiv facturile şi avizele de însoţire a mărfii aflate la filele 87 - 93 vol 1 ds, judecătorul sindic constată că sunt îndeplinite condiţiile compensării legale parţiale, până la concurenţa sumei de 8 426,05 lei.

Pe cale de consecinţă, urmează a fi admisă contestaţia debitoarei si se va dispune înscrierea creditoarei D SRL B în tabelul definitiv cu suma de 2068,79 lei.

6. Contestaţia formulată de debitoarea C B SRL, cu privire la creanţa creditoarei M SRL B.

Debitoarea contestă caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, susţinând că nu recunoaste prestarea serviciilor enumerate în factura invocată de către creditoare.

Prin întâmpinarea formulată în cauză – fila 1 vol 2 ds, creditoarea a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei, excepţie care însă se dovedeşte a fi neîntemeiată.

Astfel, tabelul de creanţe contestat a fost publicat în BPI 353/08.01.2015, iar art 111 al 2 din Lgea 85/2014 prevede un termen de 7 zile de la publicare pentru formularea contestaţiilor.

Contestaţia debitoarei a fost depusă la registratura instanţei la data de 16.01.2015, fiind respectat termenul procedural de 7 zile (teremnul procedural presupunând că prima si ultima zi a termenului nu se iau în calcul).

Judecătorul sindi va vaea în vedere împrejurarea că facturile contestate de către debitoare au fost înregistrate de către acestea în propria contabilitate, aspect care rezultă din împrejurarea că la 31.12.2013 a emis creditoarei un extras de cont în care confirmă soldul şi creanţa solicitată prin prezenta declaraţie de creanţă.

Pe cale de consecinţă, contestaţia urmează a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. Anulează ca netimbrată contestatia debitoarei C B SRL formulată impotriva creantei creditoarei C Z G SRL.

2. Anulează ca netimbrate contestatiile formulată de creditoarea R S.A I cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA

3. Respinge contestatiile debitoarei C B SRL cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA.

4. Ia act de renuntarea la judecata contestatiilor formulate de către contestatoarele N C SRL si A SRL cu privire la tabelul preliminar al creanţelor, respectiv cu privire la creanţele creditoarelor B SA, B C R SA, B R SA, B T SA.

5. Respinge ca tardiv formulată contestatia formulată de către creditoarea M M B.

6. Respinge ca nefondată contestatia formulată de catre B T S.A.

7. Admite in parte contestatia formulată de creditoarea BEJ Z V.

In temeiul art. 669 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2,3 din NCPC reduce onorariul executorului judecătoresc la 1000 lei.

Dispune inscrierea creditorului BEJ Z V in Tabelul definitiv cu o creanţă chirografară de 1000 lei - onorariu executor judecătoresc, la care se adaugă TVA şi celelalte cheltuieli de executare silită din incheierea nr. /29.10.2014 a BEJ Z V.

Obligă debitoarea la achitarea către contestator a sumelor de 200 de lei, cheltuieli cu titlu de taxa de timbru si 200 de lei - cheltuieli cu titlu de onorariu avocat (prin reducerea onorariului de la 2000 la 200 lei).

8. Respinge ca ramasă fară obiect contestatia formulată de P B S.A.

9. Respinge ca nefondată contestatia formulată de R B S.A.

10. Respinge ca nefondată contestatia debitoarei C B SRL impotriva creantei C N C F R SA B

11. Respinge ca nefondată contestatia debitoarei C B SRL impotriva creantei Primariei Comunei M.

12. Admite contestatia debitoarei C B SRL impotriva creantei D SRL B.

Dispune inscrierea creditoarei D SRL B in Tabelul definitiv cu o creanta de 2068,79 lei.

13. Respinge exceptia tardivităţii contestatiei, invocată de către creditoarea M SRL B.

Respinge ca nefondată contestatia debitoarei C B SRL impotriva creantei creditoarei M SRL B.

Domenii speta

Spete similare