Contestatie tabel definitiv creante

Pe rol fiind soluţionarea cererii formulate de contestatoarea SC E C SRL în contradictoriu cu debitoarea SC G SRL prin lichidator judiciar C SPRL, având ca obiect contestaţie la tabelul de creanţe.

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 20.05.2016, contestatoarea SC E SRL a formulat contestaţie cu privire la tabelul aditional de creanţe al debitoarei G SRL nr. 2 767/II/16.05.2016, precum şi impotriva măsurii lichidatorul judiciar cuprinsă în raportul de analiză a declaraţiei de creanţă nr. 2 727/12.05.2015, prin care a fost respinsă cererea de inscriere la masa credală a debitoarei a creanţei in valoare de 519 981,17 lei.

În fapt, contestatoarea a arătat că a încheiat cu debitoarea G SRL contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. /01.10.2008 la BNP I P având ca obiect imobilul situat în I, amplasat în ... format din:

-C1/1- casă parter cu o suprafaţă utilă de 250,24 mp, compus din secţie producţie, hol, birou, cameră şi grup sanitar;

-C1/1- casă etaj 1, cu o suprafaţă utilă de 193,5 mp compus din sală protocol, bucătărie, 2 holuri, balcon, logie şi 2 grupuri sanitare,

-C1/1- casă mansardă cu o suprafaţă utilă de 168,08 mp compusă din una cameră.

Susţine că preţul vânzării a fost de 400 000 lei.

A mai arătat că prin sent. civ. 456/26.02.2014 a Tribunalului I , judecător sindic, s-a dispus anularea transferului patrimonial constând în contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. /01.10.2008 la BNP I P, cumpărător fiind pârâta SC E C SRL şi vânzător fiind debitoarea SC G SRL, având ca obiect imobilul situat în I. Că împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, dar că recursul a fost respins prin decizia civilă 255/30.03.2015 a Curtii de Apel I .

Precizează contestatoarea că în considerarea acestei sentinţe irevocabile, a formulat cerere de creanţă, prin care a solicitat a fi inscrisă în tabelul de creante cu următoarele sume:

-Suma de 400 000 lei , reprezentând contravaloarea sumei cu care E C SRL a creditat societatea debitoare in vederea acoperirii creanţelor acesteia

-Suma de 119 781,17 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de imbunătăţiri necesare si utile efectuate la imobilul ce a făcut obiectul contractului anulat

-Suma de 200 lei taxă judiciară de timbru

Arată contestatoarea că a achitat preţul de 400 000 lei aferent imobilului, iar prin deciziile mentionate a fost obligată a restitui acest imobil debitoarei, astfel că susţine că se impune aplicarea dispoziţiilor art 83 al 2 din legea 85/2006, referitoare la faptul că, în calitate de terţ dobânditor care a restituit averii debitoarei bunul, are împotriva averii debitoarei o creanţă de aceeasi valoare. În acest context apreciază că dreptul său de creanţă s-a născut la data rămânerii irevocabile a hotărârii de anulare a transferului patrimonial, respectiv la data pronunţării deciziei civile 255/30.03.2015 a Curtii de Apel I.

Arată că, dat fiind că a formulat o cerere de creanţă în luna mai 2015, cu o cerere precizatoare in octombrie 2015, nu se poate reţine că este decăzută din dreptul de a formula o astfel de cerere, potrivit art 76 din lege.

Susţine că decăderea nu operează nici pentru faptul că nu a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii faţă de debitoare.

A detaliat contestatoarea modalitătile in care s-a făcut plata celor 400 000 lei, in contul debitoarei. De asemenea, a arătat că a efectuat imbunătătiri la imobil si că lipsirea sa de contravaloarea acestora ar duce la îmbogăţirea fara just temei a debitoarei.

În drept a invocat art 21 al 2, art 73 din Legea 85/2006.

Lichidatorul judiciar a depus intâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei.

In cauză, contestatoarea a depus inscrisuri.

Analizând cauza de faţă, judecătorul sindic constată următoarele:

În cauza având ca obiect falimentul debitoarei G SRL, a fost înregistrată la data de 18.05.2015 o declaratie de creanţă din partea petentei E C SRL, pentru suma de 400 000 lei , la care se adaugă 200 lei taxă judiciară de timbru. Din declaratia de creanţă rezultă că aceasta susţine că suma de 400 000 lei reprezintă contravaloarea sumei achitată cu titlu preţ pentru contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. /01.10.2008 la BNP I P, contract ce a fost anulat. Declaratia de creanţă a făcut trimitere la dispoziţiile art 83 alin 2 din Legea 85/2006 si aprecia petenta că această creanţă este o creanţă născută în timpul procedurii, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art 64 alin 6 din Legea 85/2006.

Ulterior, la data de 10.12.2015, petenta – contestatoare a înţeles să depună precizări la declaratia de creanţă, prin care a solicitat, pe lângă cele două sume initiale si suma de 119 781,17 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de imbunătătire efectuate de aceasta la imobilul ce a făcut obiectul anulării de transfer patrimonial.

A mai aratat că, totusi suma de 400 000 lei, nu a fost solicitată cu titlu pret al imobilului, ci reprezintă suma cu care a creditata debitoarea pentru ca aceasta să-si acopere creanţele sale.

Referitor la suma de 119 781,17 lei, susţine că reprezintă lucrări de zugrăveală, tencuieli, pardoseli, tâmplărie interioară si exterioară efectuate în perioada 2009-2015.

Referitor la suma de 400 000 lei, solicitată de către contestatoare, judecătorul sindic constată că aceasta are o pozitie oscilantă.

Pe de o parte susţine că această creanţă i se cuvine ca urmare a anulării contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. /01.10.2008 la BNP I P şi că se impune aplicarea dispoziţiilor art 83 alin 2 din Lehea 85/2006, iar pe de altă parte susţine că această sumă nu reprezintă preţul acestei vânzări, ci o sumă cu care ar fi creditat debitoarea în perioada 11.2008- 06.2009.

Nici cu privire la caracterul acestei creanţe, contestatoarea nu are o pozitie fermă, apreciind initial că este o creanţă curentă, apoi că este o creanţă ce s-ar impune a fi inscrisă în tabelul de creanţe, apreciind că nu i se aplică dispoziţiile art 76 din lege, întrucât nu a fost notificată.

Judecătorul sindic nu poate ignora situaţia de fapt stabilită cu caracter irevocabil în cadrul dosarului asociat A1, având ca obiect anularea transferului patrimonial având ca obiect contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. /01.10.2008 la BNP I P.

Astfel, analizând această tranzactie încheiată între debitoare si contestatoarea din prezenta cauză, s-a reţinut pe de o parte că ambele societăţi implicate în tranzacţie aveau ca administratori statutari două persoane tată şi fiu, cu acelaşi domiciliu, respectiv P E şi P L, astfel că era bine cunoscută situaţia financiară dificilă a debitoarei la data tranzactiei.

Pe de altă parte, referitor la preţul tranzactiei s-a reţinut că, deşi în contractul respectiv a fost consemnată declaratia comună a reprezentantilor celor două societăţi, potrivit căreia, preţul de 400 000 lei a fost achitat la data autentificării, prin virament bancar, dovada unui astfel de virament nu a fost făcută.

În cadrul dosarului A1, contestatoarea de astăzi a avut o altă pozitie procesuală referitoare la această sumă (susţinută de altfel si de către reprezentantul debitoarei), susţinând că cele două părţi ar fi avut o altă conventie potrivit căreia preţul plătit efectuiv a fost de 292 700 lei, diferenţa până la 400 000 lei reprezentând chiria pentru acelaşi imobil pe care debitoarea l-a înstrăinat- la dosar s-a depus si un proces verbal de negociere in acest sens, inlăturat de către instanţă).

S -a reţinut in mod irevocabil că plata preţului de 400 000 lei aferent acestui transfer patrimonial nu a fost efectuată, precum şi faptul că toate apărările referitoare la alte intelegeri dintre părţi privind preţul sunt străine de raportul juridic dedus acelei judecăti.

În acest context, in primul rând, in mod corect lichidatorul judiciar a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art 83 al 2 din Legea 85/2006, referitoare la creanţa ce se naste in patrimoniul terţului care restituie averii debitoarei un bun. Pe de o parte s-a reţinut că preţul nu a fost plătit, iar pe de altă parte s-a reţinut reaua credinţă a ambelor părţi implicate in tranzactie.

În contextul în care, aşa cum am arătat, s-a reţinut irevocabil că intelegerile dintre părţi privind preţul sunt străine de raportul juridic având ca obiect transferul patrimonial, rezultă cu certitudine că relaţiile de creaditare invocate de către contestatoare prin prezenta declaratie de creanţă reprezintă raporturi juridice distincte, pe care lichidatorul in mod cprec le-a categorisit ca fiind creanţe născute inainte de deschiderea procedurii, pentru care petenta era ţinută a depune declaraţie de creanţă în termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii.

Referitor la împrejurarea notificării contestatoarei cu privire la deschiderea procedurii, judecătorul sindic reţine că art 76 din Legea 85/2006 prevede ca, cu excepţia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 7, titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. 1 lit. b, este decăzut cât priveşte creanţele respective din 1.dreptul de a participa si a vota la adunarea generala a creditorilor, 2.de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizării si falimentului si 3. de a-si realiza creanţa împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere limitata a-i persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii.

În conformitate cu art. 7 alin 1 din Legea nr. 85/2006, citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, doar comunicarea citaţiilor, a convocărilor şi notificărilor faţă de participanţii la proces al căror sediu, domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate fiind supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 7 al 3 din lege „Prin exceptie de la prevederile alin.(1) se va realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi in lista prevăzuta la art.28 alin.(1) lit.c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.)

Din economia textelor citate rezultă obligaţia lichidatorului judiciar de a notifica potrivit Codului de Procedură civilă pe creditorii cunoscuti, faţă de ceilalţi notificarea fiind efectuată prin publicarea acesteia in BPI.

 Cu privire la contestatoarea de faţă s-a reţinut că aceasta a avut o înţelegere cu debitoarea cu scopul de a frauda creditorii, astfel că nu se poate reţine că a fost un creditor cunoscut in întelesul legiii. Pe de altă parte, dacă ar fi considerat că a fost în imposibilitate de a-şi fi formulat declaratia de creanţă in termenul legal, era ţinuta a formula o cererea de repunere in termen, in termenul si in condiţiile prevăzute de art 103 din V C pr civ.

În consecinţă, concluzionând, creanţa de 400 000 lei reprezintă o creanţă străină de transferul patrimonial analizat, este o creanţă anterioară deschiderii procedurii si a fost tardiv depusă.

Referitor la suma de 119 781,17 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de imbunătăţiri necesare si utile efectuate la imobilul ce a făcut obiectul contractului anulat, contestatoarea nu a dovedit in nici un fel realizarea efectivă a unor imbunătăţiri la acest imobil, inscrisurile depuse atestând doar achizitionarea unor materiale.

În lipsa unor dovezi concrete cu privire la realizarea unor imbunătăţiri si la caracterul necesar al acestora, cererea contestatoarei nu poate fi primită.

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată de E SRL cu privire la tabelul aditional de creanţe al debitoarei G SRL nr. 2 767/II/16.05.2016, precum şi impotriva măsurii lichidatorul judiciar cuprinsă în raportul de analiză a declaraţiei de creanţă nr. 2 727/12.05.2015.

Definitivă şi executorie.

Domenii speta

Spete similare