Contestatie tabel suplimentar creante

Pe rol fiind soluţionarea contestatiei formulate de către creditoarea M B R SA cu privire la tabelul suplimentar al creantelor inregistrate fata de averea debitoarei SC C G SRL întocmit de către lichidatorul judiciar M R L SPRL.

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 30.06.2015, creditoarea M B R SA a formulat contestaţie cu privire la tabelul suplimentar al creanţelor debitoarei C G S.R.L.

A arătat contestatoarea că a depus la dosar declaraţie de actualizare a creanţei prin care a solicitat a fi înscrisă în tabelul suplimentar cu creanţa garantată de 472 208,74 lei, arătând că valoarea totală a creanţei sale este de 2 985 007,75 lei, 378 572,1 euro şi 90 USD.

Susţine că suma de 472 208,74 lei reprezintă penalizări calculate potrivit art. 41 Legea 85/2006 şi comisioane restante calculate conform clauzelor contractuale, că în mod nelegal lichidatorul judiciar a înlăturat această sumă de la înscriere, fără a solicita în prealabil lămuriri suplimentare de la creditoare.

Contestaţia a fost legal timbrată cu 200 lei taxă judiciară de timbru.

Lichidatorul judiciar a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, arătând că pentru suma solicitată ca şi creanţă suplimentară, creditoarea nu a depus documente justificative în ceea ce priveşte provenienţa acesteia şi modul de calcul.

Analizând cauza de faţă, judecătorul sindic reţine următoarele:

Potrivit art. 3 pct 18 din Legea 85/2006, tabelul suplimentar al creanţelor cuprinde toate creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului.

Din economia disp. art. 108 al 2 lit a şi alin 3 din lege, rezultă că, pentru a fi înscrisă o creanţă în tabelul suplimentar, titularul acesteia trebuie să formuleze o declaraţie de creanţă în acest sens.

În categoria creanţelor născute în timpul procedurii insolvenţei pot intra categorii diferite de creanţe: creanţe fiscale, creanţe izvorâte din contractele cu diferiţi furnizori, etc, dar şi creanţele reprezentând accesorii ale creanţelor garantate, calculate potrivit art 41 alin 2 din lege.

Cum însă analiza declaraţiilor de creanţă realizată de lichidatorul judiciar cu ocazia întocmirii tabelului suplimentar reprezintă o operaţiune distinctă şi realizată cu mult după întocmirea tabelului preliminar, dar şi în considerarea faptului că legea nu distinge între categoriile de creanţe suplimentare, rezultă că toţi creditorii sunt ţinuţi a depune declaraţiile de creanţă suplimentară si documentele aferente, cu respectarea prevederilor art 65 din lege, potrivit cărora:

„(1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii.

(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.”

Din analiza cererii introductive a creditoarei, reprezentată de declaraţia de creanţă, judecătorul sindic reţine că susţinerile lichidatorului judiciar referitoare la lipsa caracterului cert şi lichid al creanţei sunt întemeiate.

Potrivit art. 662 N c pr civ: „.2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

(3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.”

Astfel, prin declaraţia sa de creanţă suplimentară, creditoarea a solicitat a fi înscrisă la masa credală cu suma totală de 2 985 007,75 lei, 378 572,1 euro şi cu 90 USD, compusă din:

-592 519, 79 lei reprezentând FA 4267/14.01.2008

-378 504,02 euro reprezentând FA 4268/14.01.2008

-2 383 303,49 lei, reprezentând FA 5288/18.07.2008

-8 884,47 lei reprezentând cheltuieli aferente acordurilor de împrumut

-200 lei plus 68,08 euro, plus 90 USD, reprezentând comisioane restante cont curent

Aşa cum lichidatorul judiciar a arătat pentru suma de 4 180 773,68 lei, creditoarea a formulat declaraţie de creanţă cu ocazia întocmirii tabelului preliminar, fiind înscrisă în aest tabel cu creanţa solicitată, precum şi în cel definitiv.

În analiza caracterului cert li lichid al creanţei suplimentare, judecătorul sindic va avea în vedere împrejurarea că suma suplimentară solicitată îşi are izvorul în trei contracte de credit garantate fiecare cu contracte de ipotecă (menţionând fiecare contract în parte în răspunsul la întâmpinare depus la dosar.).

Deşi creditoarea a depus la dosarul de faţă o documentaţie amplă, cererea sa n u este clară sub aspectul obiectului său.

Astfel, trebuie arătat că declaraţia de creanţă reprezintă actul de sesizare al instanţei în procedura colectivă a insolvenţei, respectiv echivalentul cererii de chemare în judecată.

Declaraţia de creanţă trebuie să cuprindă menţiunile prev de art. 65, dar şi suficiente elemente care să permită administratorului /lichidatorului judiciar şi ulterior instanţei de judecată – dacă este cazul să verifice creanţa respectivă sub aspectul caracterului său cert, lichid şi exigibil.

Din această perspectivă, în cazul declaraţiei de creanţă analizate, se observă în primul rând că petenta - creditoare a solicitat a fi înscrisă la masa credală cu o sumă suplimentară ce derivă din trei raporturi juridice distincte, respectiv din trei contracte de credit diferite, fiecare dintre cele trei contracte beneficiind de garanţii diferite.

În al doilea rând trebuie arătat că, în cazul fiecărui contract în parte, în această sumă globală sunt incluse mai multe categorii de creanţe, despre care petenta susţine că sunt accesorii ale creanţei principale înscrise deja în tabelul definitiv.

Se impunea, ca declaraţia de creanţă să fie structurată în mod distinct pe cele trei contracte de credit, fiind în fapt vorba despre trei declaraţii de creanţă şi să cuprindă precizări exprese cu privire la fiecare categorie de creanţă (creanţă principală şi accesorii pentru fiecare contract în parte). o atare modalitate ar fi permis ca lichidatorul judiciar să realizeze o verificare efectivă a creanţelor, prin raportarea declaraţiei de creanţă la înscrisurile pe care aceasta se întemeia, precum şi la creanţa admisă în tabelul definitiv

În lipsa unor astfel de precizări din partea creditoarei însăşi judecătorul sindic se află în imposibilitatea de a verifica caracterul lichid al creanţei solicitate.

O atare necesitate este dovedită şi de faptul că toate cele trei contracte de credit sunt garantate prin contracte de ipotecă diferite, ce privesc bunuri diferite. În aplicarea prevederilor art 41 alin 2 din Legea 85/2006, lichidatorul judiciar era ţinut a evalua fiecare bun în parte şi să înscrie, fiecare creanţă defalcat la categoria de creanţă garantată până la valoarea garanţiei, restul la categoria creanţelor chirografare.

În lipsa unor menţiuni distincte pentru fiecare creanţă aferentă fiecărui contract de credit în parte, ar putea fi afectată atât valoarea creanţelor înscrise în tabelul definitiv consolidat pe categorii, dar mai ales în cazul distribuirii sumelor după vânzarea bunurilor afectate de garanţie (cu trimitere la art 41 al 2 teza a II a si 121 din lege).

Ca atare, stabilirea caracterului cert şi lichid al creanţei, respectiv a fiecărei categorii de creanţă şi pentru fiecare raport juridic în parte este deosebit de importantă atât pentru debitoare, dar şi pentru toţi creditorii implicaţi în procedură, dat fiind caracterul colectiv al procedurii.

Se va preciza că nici prin intermediul contestaţiei de faţă, creditoarea intimată, nu a înţeles să facă precizările necesare.

Pe cale de consecinţă, fiind în imposibilitate de a determina caracterul cert şi lichid al celor trei creanţe (sub aspectul întinderii lor) corespunzătoare celor trei raporturi juridice invocate de către creditoare, instanţa respinge contestaţia.

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată de creditoarea M B R SA a formulat contestaţie cu privire la tabelul suplimentar al creanţelor debitoarei C G S.R.L.

Domenii speta

Spete similare