Exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului penal.

Rezumat:

Exercitarea de către o persoană a acţiunii civile în cadrul procesului penal, dobândind astfel calitatea de parte civilă, nu este condiţionată de participarea sa în acea cauză în calitate de persoană vătămată.

(Decizia nr. 275 din data de 12.03.2018, dosar nr. 1699/334/2017)

Dispoziţii legale aplicabile: art. 20 alin. 1,2,3 Cod procedură penală, art. 79 Cod procedură penală, art. 84 alin. 1 Cod procedură penală, art. 85 alin. 2 Cod procedură penală.

Hotărârea rezumată:

Prin sentinţa penală nr. 163 din data de 14.12.2017 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr.1699/334/2017, s-a stabilit inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, pedeapsa de 8 luni închisoare, persoană vătămată fiind Garda Forestieră S.

În baza art. 83 alin. 1, art. 82 Cod penal, s-a amânat aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare şi s-a stabilit, conform art. 84 Cod penal, un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut instanţa fondului că prin rechizitoriul nr. 169/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic.

În descrierea situaţiei de fapt, s-a reţinut, în esenţă, că în perioada 01.09-10.09.2014, în perioada februarie-martie 2015, precum şi în luna septembrie 2015, acesta a tăiat fără drept un număr total de 19 arbori de pe suprafaţa de teren situată în afara fondului forestier în locul numit C. de pe raza comunei D., judeţul S., având un volum total de 48,708 mc şi o valoare de 13,379 lei fără TVA, care depăşeşte de 116 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Datorită faptului că suprafaţa de teren de pe care au fost tăiaţi ilegal cei 19 arbori de către inculpat se află în afara fondului forestier pentru care nu există amenajament silvic, nu a fost formulată în cauză cerere de constituire parte civilă.

Pentru termenul la care au avut loc dezbaterile asupra fondului, numita E. a formulat cerere de constituire parte civilă cu suma de 13.378 lei, reprezentând prejudiciul material, cerere respinsă de către instanţă, cu motivarea că potrivit dispoziţiilor art. 84 Cod procedură penală numai persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal. Or, prin actul de sesizare a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, faptă pentru care E. nu figurează ca persoană vătămată.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, a probatoriului testimonial şi cu înscrisuri administrat în faza de urmărire penală, coroborate cu poziţia procesuală a inculpatului de recunoaştere a faptei, instanţa a constatat că sunt date elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, ale infracţiunii prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic, fiind dovedită întreaga situaţie de fapt aşa cum a fost reţinută prin actul de sesizare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în latura civilă a cauzei, numita E. În motivarea scrisă a căii de atac formulate, aceasta a arătat că în mod greşit instanţa fondului a respins cererea sa de constituire parte civilă, în condiţiile în care, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 18, art. 32 Cod procedură penală, subiectul activ al acţiunii civile este persoana în dauna căreia s-a produs prejudiciul material sau moral şi care exercită această acţiune în cadrul procesului penal, dobândind astfel calitatea de parte civilă.

Participarea în cauză a unei persoane în calitate de persoană vătămată nu exclude existenţa părţii civile. Dobândirea calităţii de parte civilă nu este ţinută de participarea ca subiect procesual principal (persoană vătămată), aspect ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 20 alin. 1 Cod procedură penală.

Pe de altă parte, infracţiunea de tăiere de arbori este una de rezultat, subiectul pasiv fiind persoana fizică ori juridică proprietară a terenului de pe care au fost tăiaţi arborii. Or, cu actele depuse la dosar, a făcut dovada că este titulara dreptului de proprietate, chiar dacă prin rechizitoriu nu s-a stabilit cine are calitatea de persoană vătămată sau de persoană civilă în cauză.

Motivele invocate oral au fost consemnate în încheierea de dezbateri din 05.03.2018.

Prin decizia penală nr. 275 din data de 12.03.2018 a Curţii de Apel Suceava, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de apelanta E.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală şi în rejudecare:

S-a înlăturat, din partea introductivă a sentinţei, dispoziţia de respingere, ca nefondată, a cererii de constituire parte civilă formulată de numita E., pronunţată la termenul de judecată din data de 14.12.2017.

S-a admis cererea de introducere în cauză, în calitate de parte civilă, a numitei E.

S-a trimis cauza primei instanţe în vederea soluţionării acţiunii civile formulată de partea civilă E. prin care solicită obligarea inculpatului A. la plata sumei de 13.379 lei, reprezentând daune materiale.

Pentru a decide astfel, curtea a reţinut următoarele:

„Prin rechizitoriul nr. 169/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, clasarea cauzei referitor la infracţiunea continuată de furt de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 109 alin. 1 lit. d Cod silvic (trei acte materiale), întrucât fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

În descrierea situaţiei de fapt, s-a reţinut, în esenţă, că în perioada 01.09-10.09.2014, în perioada februarie-martie 2015, precum şi în luna septembrie 2015, acesta a tăiat fără drept un număr total de 19 arbori de pe suprafaţa de teren situată în afara fondului forestier în locul numit C. de pe raza comunei D., judeţul B., având un volum total de 48,708 mc şi o valoare de 13,379 lei fără TVA, care depăşeşte de 116 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În considerentele acestui act procesual se reţine, printre altele, că „Din conținutul actelor întocmite de Garda Forestieră S., rezultă că cei 19 arbori tăiați ilegal au un volum de 48,708 mc și o valoare de 13379 lei fără TVA, care depăşeşte de 116 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Din declaraţia numitei E. rezultă că deține în locul C. o suprafață de 5,17 ha teren împădurit din care doar pentru 4,7 ha este pusă în posesie. Între parcela de 4,7 ha și drumul E. este o fâșie de teren împădurit de-a lungul drumului care de fapt îi aparține, dar nu este pusă în posesie și de pe această suprafață A. i-a tăiat mai mulți arbori, însă l-a lăsat în pace, precizând că l-a găsit de câteva ori tăind arbori în perioada anilor 2012-2015 și că inițial a declarat că nu este pusă în posesie pe acea fâșie, dar după consultarea documentelor consideră că este proprietară. Aceasta a depus la dosar acte pentru fâșia de teren susmenționată.

Fiind audiat inculpatul A. a recunoscut fapta de tăiere ilegală a arborilor și a depus la dosar documentația întocmită pentru punerea în posesie a suprafeței folosite de familia sa de peste 80 de ani şi a menţionat că nimeni până la acel moment nu i-a contestat proprietatea, precizând totodată că nici numitul F. (tatăl numitei E.) și nici urmașii lui nu au folosit acest teren niciodată”.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, a reţinut parchetul că „Întrucât cei 19 arbori au fost tăiaţi ilegal de pe o suprafaţă de teren din afara fondului forestier pentru care nu există amenajament silvic şi în consecinţă nu este încheiat nici un contract de pază şi administrare, Ocolul Silvic D. a comunicat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Cu toate că numiţii E. şi G. cu ocazia audierilor au menţionat că ar fi proprietari ai suprafeţei de teren de pe care au fost tăiaţi ilegal cei 19 arbori, organul de cercetare penală nu a putut să reţină că aceştia au calitatea de subiecți principali (persoane vătămate) în cauză, întrucât E. şi G. nu au stabilit nici într-un fel dreptul de proprietate şi nu sunt intabulați în cartea funciară ca proprietari ai acestei suprafeţe de teren”.

Prin sentinţa penală supusă analizei (privită ca întreg, cu trimitere în acest sens şi la cele dispuse în partea ei introductivă), instanţa fondului a stabilit inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, pedeapsa de 8 luni închisoare, persoană vătămată fiind Garda Forestieră B.

În baza art. 83 alin. 1, art. 82 Cod penal, a amânat aplicarea pedepsei şi a stabilit, conform art. 84 Cod penal, un termen de supraveghere de 2 (doi) ani.

Anterior începerii cercetării judecătoreşti (14.12.2017), numita E. a formulat în scris (05.12.2017) şi a susţinut oral, în şedinţă publică, o cerere de constituire parte civilă îndreptată împotriva inculpatului, solicitând obligarea sa la plata sumei de 13.379 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea celor 19 arbori tăiaţi (şi însuşiţi) de către acesta de pe suprafaţa de teren cu privire la care a pretins că-i aparţine şi pentru care ar deţine acte de proprietate, pe care le-a depus la dosar.

Pronunţându-se asupra acesteia, instanţa fondului a respins „cererea de constituire parte civilă formulată de numita E., cu motivarea că potrivit dispoziţiilor art. 84 Cod proc. penală numai persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal, ori prin actul de sesizare inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, fără ca E. să figureze pentru această faptă în calitate de persoană vătămată”.

Prevăd dispoziţiile art. 79 Cod procedură penală că persoana vătămată, ca subiect procesual principal, este „persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală”.

Potrivit celor stipulate în art. 20 alin. 1,2 Cod procedură penală, constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.

 La alineatul 3 se prevede că în cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.

În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alineatele 1 sau 2, persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

Într-adevăr, la alineatul 1 al art. 84 Cod penal se prevede că „Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă”. S-ar putea conchide aşadar, din interpretarea per a contrario a acestei dispoziţii privită în mod singular, că exercitarea acţiunii civile s-ar putea face exclusiv de persoana care are, în procesul penal, calitatea de persoană vătămată.

Or, în acest ultim sens trebuie avute în vedere atât dispoziţiile procesual-penale citate în precedent, cât şi cele stipulate în art. 85 alin. 2 Cod procedură penală, în care se arată că, „Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeaşi cauză”.

Aşadar, este dreptul unei persoane care se pretinde vătămată printr-o infracţiune să aleagă dacă participă în cauza penală dedusă judecăţii în calitate de persoană vătămată, de parte civilă sau cumulează cele două calităţi procesuale. Prin urmare, niciuna dintre ele nu o exclude, dar nici nu o presupune în mod obligatoriu ori automat pe cealaltă.

Relativ la aspectele anterior arătate, deşi numita E. nu a declarat că participă în cauză în calitate de persoană vătămată, nu exista niciun impediment să se constituie în mod valabil parte civilă, dacă celelalte cerinţe impuse de art. 20 alin. 1,2 Cod procedură penală sunt îndeplinite.

Cum declaraţia de constituire parte civilă depusă în scris la instanţa fondului (10-19 dosar) a fost formulată în termenul legal şi conţine evidenţiate natura şi întinderea pretenţiilor, fiind însoţită de dovezile pe care se întemeiază, cererea sa formulată în acest sens era pe deplin admisibilă, astfel că judecătoria trebuia, după introducerea sa în cauză, să procedeze, eventual după disjungere, dacă în caz contrar se întârzia soluţia din latura penală, la soluţionarea ei.

Pentru considerentele arătate, curtea, constatând întemeiat apelul declarat de apelanta E., în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, îl va admite.

Va desfiinţa în parte sentinţa penală atacată şi în rejudecare, va înlătura, din partea introductivă a acesteia, dispoziţia de respingere, ca nefondată, a cererii de constituire parte civilă formulată de numita E., pronunţată de instanţa fondului la termenul de judecată din data de 14.12.2017.

Va admite cererea de introducere în cauză, în calitate de parte civilă, a numitei E.

Cum prin hotărârea supusă analizei nu s-a pronunţat asupra acesteia, va trimite cauza primei instanţe în vederea soluţionării acţiunii civile formulată de partea civilă E.. prin care solicită obligarea inculpatului A. la plata sumei de 13.379 lei, reprezentând daune materiale.”

Domenii speta

Spete similare