Neadministrare probatoriu în faza cercetării judecătorești. Inculpat reprezentat care a lipsit de la judecată.

Rezumat:

În cazul în care inculpatul, care a lipsit de la judecată şi a fost reprezentat de avocat din oficiu, nu a solicitat în mod expres ca judecata să aibă loc în baza materialului probator efectuat în faza de urmărire penală, este justificată desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, pentru a se asigura acestuia dreptul la un dublu grad de jurisdicţie.

(Decizia penală nr. 77 din 23 ianuarie 2018 dosar nr. 1334/217/2016)

Dispoziţii legale aplicabile: art. 374 alin. 7 Cod procedură penală, art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Hotărârea rezumată:

Prin sentinţa penală nr. 51 din 29 iunie 2017 pronunţată de Judecătoria Darabani în dosar nr. 1334/217/2016, în baza art. 396 alin (1),(2) şi (10) Cod procedură penală au fost condamnaţi inculpaţii:

1. A., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art. 193 alin (2) Cod procedură penală, cu aplicarea art. 77 litera a Cod procedură penală, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art.91 Cod procedură penală s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen..

2. B., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art. 193 alin (2) Cod procedură penală, cu aplicarea art. 77 litera a Cod procedură penală la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art.91 Cod procedură penală s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen..

3. C., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art. 193 alin (2) Cod procedură penală, cu aplicarea art. 77 litera a Cod procedură penală la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art.91 Cod procedură penală, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen..

4. În baza art. 396 alin (1) şi (2) Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, la pedeapsa de 2.100 lei amendă, corespunzătoare unui nr. de 210 zile amendă, o zi amendă fiind stabilită la 10 lei.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut instanţa fondului că persoana vătămată E., frate cu inculpatul A., în seara zilei de 02.01.2016, la orele 2030, se afla în Barul F. din satul G, unde a avut o discuţie contradictorie cu nepotul său H. (fiu al inculpatului A.), pe care 1-a urmărit în afara barului.

H. şi-a alertat telefonic tatăl, pe inculpatul A., care se afla la domiciliul său. Potrivit declaraţiei martorului I., acesta a fost apelat telefonic de inculpatul B. (care se află într-o relaţie de concubinaj cu sora martorului) şi solicitat să vină cu maşina până la locuinţa lor.

În acel loc martorul a fost aşteptat de inculpaţii A., B., C. şi D., toţi din satul J.  Inculpatul B. i-a solicitat lui I. să meargă împreună cu ei să-l ia pe H.

În jurul orelor 2245 au ajuns la intrarea în satul K. dinspre satul G., la o intersecţie, unde martorul I. a oprit autoturismul.

În acel moment, în spatele său a oprit un alt autoturism, din care a coborât persoana vătămată E..Din autoturismul martorului au coborât cei patru inculpaţi, cu toţii lovindu-1 cu pumnii şi picioarele pe E., care a căzut.

Întrucât de locul incidentului se apropia un alt autoturism, inculpaţii s-au urcat în autoturismul martorului, căruia i-au solicitat să plece. De la locuinţa lui L. l-au luat din curte pe H.

Persoana vătămată a fost găsită ulterior de (...) pe drumul de la intrarea în satul K., culcată şi plină de sânge, ulterior fiind transportată la Spitalul mun. M. în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Ulterior, persoana vătămată a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă N.

Conform Certificatului medico-legal nr. 52/D1/12.01.2016 al SJML, în urma agresiunii persoana vătămată E. a prezentat leziuni traumatice constând în echimoze, excoriații şi plăgi ce s-au putut produce prin lovire cu obiecte contondente, excoriațiile frontale posibil şi prin lovire de obiect contondent /plan dur şi care pot data din 02.01.2016. Leziunile necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani.

Prin decizia penală nr. 77 din data de 23.01.2018 a Curţii de Apel Suceava, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani, s-a desfiinţat în totalitate sentinţa şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Pentru a decide astfel, a reţinut curtea că:

„(...) în faza de judecată doar inculpaţii: A., B. şi C. au fost audiaţi la data de 12.01.2017, solicitând judecarea în procedură simplificată, doar pe baza probatoriului administrat la urmărirea penală pe care şi l-au însuşit, în timp ce inculpatul D., deşi legal citat, nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, nefiind audiat în cauză.

Cu toate acestea, prima instanţă l-a condamnat şi pe inculpatul D. doar în baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală, fără a proceda la efectuarea cercetării judecătoreşti în ce-l priveşte pe acesta, deşi avea această obligaţie potrivit disp. art. 374 alin. (7) Cod procedură penală, din cuprinsul căruia rezultă, fără echivoc, că necontestarea probelor administrate în cursul urmăririi penale scuteşte instanţa de readministrarea acestora, doar când această manifestare de voinţă din partea celor menţionaţi la respectivul articol este una expresă.

De asemenea, inculpatul D. nu s-a prezentat nici în faţa instanţei de apel pentru a fi întrebat dacă contestă sau nu materialul probator administrat în faza de urmărire penală.

Aşadar, în situaţia dată, se impunea ca, faţă de inculpatul D., prima instanţa să judece cauza cu respectarea principiilor procedurii de drept comun, cu parcurgerea specifică acestei faze procesuale, consacrate de art. 351 Cod procedură penală, potrivit căruia judecata cauzei se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu. Aceste principii care guvernează faza de judecată îşi găsesc aplicarea în reglementarea judecăţii cauzei în primă instanţă. Astfel, instanţa de fond avea obligaţia de a proceda la audierea părţilor şi a martorilor, în acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii şi contradictorialităţii.

Modalitatea în care a procedat prima instanţă nu poate echivala cu o soluţionare efectivă a cauzei, judecata având un caracter pur formal, care nu corespunde exigenţelor regulilor de bază ale procesului penal, astfel că se impune rejudecarea cauzei de prima instanţă, în condiţiile în care legea procesual penală prevede două grade de jurisdicţie, este necesar ca judecata să parcurgă toate etapele procesuale, pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdicţie, prin soluţionarea cauzei direct de instanţa de apel, după readministrarea probelor în apel.

Instanţa de apel nu ar putea substitui integral faza de judecată care ar fi trebuit să aibă loc în primă instanţă faţă de inculpatul deoarece o astfel de soluţie ar determina eliminarea artificială a unui grad de jurisdicţie, în defavoarea intereselor procesuale ale inculpatului, pentru care legislaţia procesuală prevede parcurgerea a două grade de jurisdicţie.

Este adevărat că neregularitatea constatată de curte nu se regăseşte printre cele prev. de art. 281 C. pr. pen. care, conform art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, permit trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, însă, în condiţiile în care nu a avut loc o judecată propriu-zisă în faţa primei instanţe, pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdicţie prin judecarea cauzei direct de instanţa de apel, după readministrarea tuturor probelor, se impune desfiinţarea sentinţei penale şi rejudecarea cauzei de prima instanţă, în vederea soluţionării fondului cauzei cu respectarea garanţiilor procesuale conferite părţilor de Codul de procedură penală.

De asemenea, dublul grad de jurisdicţie este un drept recunoscut în materie penală prin Protocolul nr. 7 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Acesta presupune că orice persoană declarată vinovată de săvârşirea unei infracţiuni de un tribunal, are dreptul de a cere examinarea hotărârii prin care i s-a stabilit vinovăţia de către o instanţă superioară ierarhic. Dublul grad de jurisdicţie vizează o judecare devolutivă a cauzei în faţa a două instanţe de judecată, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar.

În primă instanţă nu a avut loc o judecată cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale, astfel că în speţă primul grad de jurisdicţie nu poate fi luat în considerare, de aceea pentru respectarea dreptului la un proces echitabil şi asigurarea efectivă a două grade de jurisdicţie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, este justificată trimiterea cauzei spre rejudecare.

Hotărârea primei instanţe nu a urmat regulile menţionate, tocmai de aceea ar fi contrar spiritului legii în a impune instanţei de control judiciar să judece direct în apel o cauză care nu a parcurs toate etapele judecăţii în prima instanţă.

În ce-i priveşte pe ceilalţi trei inculpaţi care au urmat procedura simplificată, curtea constată că nu se impune disjungerea cauzei faţă de aceştia şi judecarea pe fond a apelului, apreciind că în acest caz de coparticipare la săvârşirea pretinselor infracţiuni, în care s-a exercitat şi o acţiune civilă, este în interesul unei mai bune desfăşurări a procesului penal ca acesta să aibă loc în integralitatea lui.”

Domenii speta

Spete similare