Fond funciar

R O M Â N I A Operator de date cu caracter personal nr.3188

JUDECĂTORIA GHERLA

JUDEŢUL CLUJ

DOSAR NR.  .../.../2013

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 286/2015

Şedinţa publică de la 12 Martie 2015

Instanţa formată din:

PREŞEDINTE : F. S.

GREFIER : M. M.

Pe rol fiind pronunţarea  acţiunii civile formulată de reclamantul P. I. împotriva pârâţilor I. R.,  I. I., I.  V.,  I. F. G., pârât M. R., pârât C. I., COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ... ,  COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ... , având ca obiect succesiune  .

La apelul nominal facut in cauză, nu a răspuns nimeni.

Procedura de citare este legal indeplinită, s-a făcut referatul cauzei după care se constata că la dosarul cauzei s-a depus de către reprezentantilor părtilor concluzii scrise. (fil.  85-93) 

 Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 26 februarie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

I N S T A N T A

Reţine că prin acţiunea formulată de reclamantul P. I., împotriva pârâţilor:I. R., I.  I., I. F. G., I. V., M. R. domiciliată în mun. ..., C. I., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ... şi Comisia locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei ... s-a solicitat instanţei să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. ... din 04.08.205 eliberat în favoarea pârâtei I. R., stabilirea masei succesorale şi a calităţii de moştenitor după defunctul P. I. a lui V., stabilirea masei succesorale şi a calităţii de moştenitor după defuncta P. R., înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate a reclamantului şi a pârâtei M. R.  şi revendicarea imobilului teren şi construcţii situat în com. ..., sat ..., nr. ..., jud. ...

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că este, alături de sora mea M. R., moştenitor al bunicii noastre P.  R. , deoarece tatăl nostru, P. A., decedase în anul 1975, anterior decesului bunicii. Bunica R. era, la data decesului, unica proprietar a imobilului situat în satul ... , nr. ..., compus din construcţiile casa de locuit si anexe gospodăreşti precum si din terenul aferent construcţiilor, moştenindu-l pe soţul sau, P.  I.  a lui V., care a fost proprietar tabular în CF ... sub ... asupra acestui imobil. Deoarece au rămas orfani de tata, am fost încredinţaţi spre creştere si educare mamei noastre si soţului acestuia din a doua căsătorie, pârâtul C.I., care s-a comportat fata de noi ca un tutore. Mama noastră si soţul acesteia aveau obligaţia legala de a ne îngriji si de a se comporta cu diligenţa cuvenita si fata de patrimoniul nostru, format din bunul imobil dobândit prin moştenire. În  schimb, prin încălcarea acestor obligaţii, mama noastră si soţul acesteia au încheiat în data de 13.11.1979 un contract provizoriu, prin care s-au obligat în nume propriu sa vândă cumpărătorilor I. I. si soţiei I. R."imobilul proprietatea fostei proprietăreasa defuncta P. R. rămasa in moştenirea minorilor P. R. nepoata şi P. I. nepot ramaşi orfani de tata şi puşi sub tutela noului tata C. I. ".

Reclamantul a mai arătat că potrivit normelor Codului Familiei în vigoare la data încheierii actului, "Tutela se exercita numai in interesul minorului (art. 114). De asemenea, tutorele nu poate, in numele minorului, sa facă donaţii si nici sa garanteze obligaţia altuia. Tutorele nu poate, fără prealabila încuviinţare a autorităţii tutelare, sa facă valabil înstrăinarea ori gajarea bunurilor minorului, renunţarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa încheie orice alte acte care depăşesc dreptul de a administra. In înscrisul "contract provizoriu" părţile semnatare au consemnat o stare de fapt recunoscuta de acestea, prin care se face proba capetelor de cerere privind stabilirea masei succesorale si a calităţii de moştenitor fata de bunurile în litigiu, deoarece părţile au recunoscut ca la momentul încheierii actului, la data de 13.11.1979, imobilul era proprietatea minorilor dobândit cu titlu de moştenire de la bunica noastră, proprietara anterioara. Încheind contractul provizoriu promitenţii vânzători s-au obligat la o sarcina personala, neavând puterea legala de a ne obliga pe noi, astfel ca din punct de vedere juridic nu au putut transmite dreptul de proprietate asupra unui bun care nu le aparţinea. Ca atare, contractul provizoriu nu a putut transmite dreptul de proprietate asupra imobilului situat în satul ... , nr. ..., drept care a rămas în patrimoniul nostru. Acesta este motivul pentru care am solicitat predarea bunului imobil de către posesorii actuali, care nu de|in un drept de proprietate legal asupra lui. Iar pentru ca aceşti pârâţi deţin un titlu de proprietate asupra terenului emis în favoarea lui I. R., cu încălcarea prevederilor art. Ill din Legea nr. 169/1997 am solicitat constatarea nulităţii absolute a acestui titlu.

În continuare se mai arată că pârâta I.  R. nu avea calitatea de persoana îndreptăţita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren deoarece nu a înscris ea sau antecesorii săi terenul în C. Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face in condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, iar de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producţie sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum si, in condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ in cooperativa si alte persoane anume stabilite, numita I. R. neîncadrându-se în categoria persoanelor care pot beneficia de prevederile legii. Se impune constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate, iar pârâţii de rând 1-4 sa predea în deplina posesie si libera folosinţa a reclamantului si paratei M. R. întreg imobilul situat în satul N., nr. ..., compus din construcţiile casa de locuit si anexe gospodare§ti precum si din terenul aferent construcţiilor si sa se abţină de la orice act care ar conturba exercitarea dreptului nostru de proprietate. (fila 2-4)

Acţiunea a fost  timbrată cu  suma de 835 lei reprezentând 50%, din suma de 1670 lei cât a fost stabilit de instanţă la înregistrarea acţiunii, reclamantului fiindu-i admisă în parte cererea de ajutor public judiciar prin încheierea din data de 17.02.2014.(fila 104, 115)

Prezentei cereri îi sunt aplicabile dispoziţiile noului cod de procedură civilă.

Conform art.237 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanţa a trecut la etapa cercetării procesului, în cadrul căreia instanţa a încuviinţat proba cu: interogatorii, martori şi înscrisuri solicitată prin cererea de chemare în judecată.

În temeiul art.194-197 din noul cod de procedură civilă s-au parcurs etapele de regularizare şi comunicare a cererii de chemare în judecată; în această etapă, pârâţii I.  R., I. I., I. F. G.,  I.  V. au depus o întâmpinare  prin  care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active si excepţia lipsei de interes a reclamantului P. I. şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune. Pe fond au solicitat în principal, reclamantul P. I. este lipsit de calitate procesuala activa si nu justified interes legitim si actual pentru formularea primului petit din actiunea introductiva, prin care solicita instanţei ,,să constate nulitatea absolută a Titlului de Proprietate nr.  ... din 04.08.2005 având ca titular pe I. R., pentru parcelele de teren situate in satul ... , nr.  ...".

Fiind in prezenta unei acţiuni in constatarea nulităţii absolute a unui titlu de proprietate, reclamantul trebuie sa justifice, pe de o parte, un interes legitim si actual, conform prevederilor art. Ill alin. 2 din Legea nr. 169/1997, iar, pe de alta parte, pârâţi sa justificam dreptul nostru sau al antecesorilor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu privire la care s-a solicitat nulitatea titlului de proprietate atacat.

În continuare pârâţii au arătat că potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicata (3) "Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate, in limita unei suprafeţe minime de 0,50 ha pentru fiecare persoana îndreptăţită potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil" iar reclamantul nu a depus o astfel de cerere conform prevederilor mai sus menţionate si nu a depus cerere nici in baza legilor ulterioare, respectiv Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 §i Legea nr. 247/2005. De fapt reclamantul nici nu avea cum sa formuleze cerere in acest sens, câtă vreme el si sora lui ne-au vândut gradina respectiva in condiţiile pe care le vom arata cu ocazia motivării pe fond a întâmpinării.

Mai mult, reclamantul nu a introdus contestaţie la C. L. F. F. sau plângere la C. J., nefiind interesat la acea data de terenurile din titlul de proprietate atacat.

Spre deosebire de reclamant, pârâţi am depus, in termenul legal, cerere la C. L. F. F. in condiţiile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicata, la care am anexat contractele de vânzare-cumpărare a terenului in suprafaţa de 4600 mp, trecut in titlu de proprietate atacat.

Rugam onorata instanţa sa constate inadmisibilitatea capetelor de cerere privind stabilirea masei succesorale după defuncţii P. I. a lui V. si P. R., precum si a acţiunii in revendicare a întregului imobil din satul ..., nr. ..., având in vedere următoarele considerente:

-  Pârâţi I. nu avem calitate procesuala pasiva in ceea ce

priveşte capetele de cerere referitoare la stabilirea masei succesorale, deoarece noi

suntem comparatori de buna-credinţa ai imobilului din acţiune, neavând calitatea

de moştenitori legali sau testamentari ai antecesorilor reclamantului si paratei

M. R.;

-Conform art. 563, 565 si urm. din Noul Cod civil, cu valoare de principiu, calitatea procesuala activa, intr-o acţiune in revendicare - in speţa capătul ultim de

cerere - o are titularul dreptului de proprietate.;

Referitor la capătul de cerere privind revendicarea imobilului din acţiune, învederam instanţei faptul ca, calitatea procesuala pasiva o are persoana in a cărei posesiune nelegitima se afla bunul pe care reclamantul îl revendica si ca, in speţa, din actele depuse la dosarul cauzei, rezulta fără nici un dubiu ca pârâţi deţinem imobilul casa si gradina in calitate de proprietari legitimi, in condiţiile legii.

In privinţa probei dreptului de proprietate asupra imobilelor, Noul Cod civil instituie regula in art. 565, potrivit căruia in aceasta ipoteza proba se face cu extrasul de carte funciara.

Fata de cuprinsul extrasului de Carte funciara nr. ..., a contractului de vânzare - cumpărare provizoriu si a titlului de proprietate nr.  ... din 04.08,2005, pârâţi au făcut dovada calităţii de proprietari asupra imobilului ce face obiect al acţiunii in revendicare.

1.3. in subsidiar, invoca şi prescripţia dreptului la acţiune

Dreptul la acţiune este prescris indiferent daca avem in vedere dispoziţiile

art.37alin.2sau38dinLegeanr.7/1996.

In prezenta cauza termenul de prescripţie a dreptului de acţiune este de 3 ani, reglementat prin art.38 din Legea nr.7/1996, deoarece pârâţii au dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare (cu titlu oneros si cu buna credinţa).

Chiar daca ar fi dobândit dreptul de proprietate cu titlu gratuit, dreptul la acţiune putea fi exercitat in termen de 10 ani de la data când s-a înregistrat cererea pârâţilor pentru înscriere, cu precizarea ca pârâţii s-au înscris dreptul de proprietate in C.F.  ... asupra imobilului din acţiune in anii 1983 §i 1985 cu titlul „ prin cumpărare şi moştenire".

Precizam ca la data de 13 noiembrie 1979 am cumpărat imobilul printr-un contract de vânzare cumpărare sub semnătura privata, plătind preţul in condiţiile stipulate in contract, iar in anul 1996 am mai cumpărat de la reclamatul P. I. şi sora lui M. (fosta P.) R. încă 0,46 hectare , a§a cum rezulta dintr-un alt contract de vânzare - cumpărare încheiat la 15 mai 1996 .

De la data cumpărării si până în prezent am folosit continuu, neîntrerupt, netulburaţi de nimeni si cu titlul de proprietari imobilul din acţiune , înscris in C.F.  ... si in Titlul de proprietate numărul  ... din 04.08.2005;

Pe fond pârâţii au arătat că acţiunea reclamantului este nefondata, deoarece;:

Prin contractul provizoriu din 13 noiembrie 1979 soţii C. I. -

fost tutore al reclamantului si surorii acestuia P. R. (căsătorita M.)

au vândut comparatorilor I. I. - tatăl pârâţilor de randul.2-4 şi paratei de

rândul 1 – I. R. - soţie supravieţuitoare şi mama pârâţilor de rândul 2-

4, „ imobilul proprietatea fostei proprietare — defuncta P. R., rămasa in

moştenirea minorilor P. R., nepoata şi P.I., nepot ramaşi orfani de

tata şi puşi sub tutela noului tata  .,

„ Întreg inventarul imobil deci casă, grajd , bucătărie , fântână , staul de noapte si toate anexele care se predau in condiţiile in care se află „

Preţul vânzării a fost de 80.000 lei achitat in 3 rate pana la data de 20 noiembrie 1981, imobilul fiind predat cumpărătorilor la data de 14.11.1979. Contractul provizoriu a fost semnat de părţile contractante şi de un număr de 5 martori. După decesul cumpărătorului I. I., din 29.06.1984, a fost eliberat Certificatul de moştenitor nr.  ... al Notariatului de stat local ... , in care a fost trecuta averea acestuia, constând din cota de 1/2 parte din locuinţa cu 3 camere, grajd cu şura, precum §i terenul in suprafaţa de 250 mp, înscris in C.F.  ... cu nr. topo ..., situate in comuna ..., sat ..., nr. ..., judeţul ... Restul cotei de 1/2 parte din bunurile sus descrise constituie bunul propriu al soţiei supravieţuitoare I. R. .

Pe baza acestui certificat de moştenitor a fost eliberat Extrasul Funciar nr. ..., in care este trecut imobilul de mai sus, având ca proprietari tabulari pe parata I.  R. in cota de 5/8 parte şi pârâţii I.I., I. F. G. şi I. V., in cota de cate 1/8 fiecare .

De precizat ca acest imobil, situat la nr. administrativ... din localitatea ..., comuna  ... este singurul imobil pe care-1 avem in proprietate in aceasta localitate , si nu ,,o alta casă situată in altă parte a satului" aşa cum a afirmat reclamantul in precizarea de acţiune din Dosarul nr. ..., el dând dovada de o totala rea credinţa in acest sens .

Mai mult, la data de 15.05.1996, reclamantul P. I. şi sora lui, numita M. R. (fosta P.), ne-au vândut noua, pârâţilor, gradina pe care se afla imobilul de mai sus, in suprafaţa de 0, 36 ha + 0,10 ha curţi şi bătături cu preţul de 800.000 lei, achitat in întregime de noi vânzătorilor la acea data, vânzarea facondu-se cu ştirea O. A. M. G.

Pe baza acestui contract a fost eliberat Titlul de Proprietate nr.  ... din 04.08.2005 de către Comisia Judeţeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ... , pe numele paratei I. G. R., pentru suprafaţa de 0, 46 ha situata pe teritoriul satului ... :

Din probele arătate mai sus rezulta fără putinţa de tăgada ca noi, pârâţii suntem proprietarii imobilului de mai sus, înscris in C.F. ... , la numărul administrativ ... sj nu înţelegem atitudinea reclamantului care are asemenea pretenţii si nu a atacat la timp actele noastre de proprietate daca era nemulţumit de ceva anume.

Realitatea este ca intre reclamant si tatăl sau vitreg au intervenit neînţelegeri in ultimul timp, in urma cărora primul dintre ei a fost dat afara din locuinţa, situaţie care a determinat pe reclamant sa introducă acest proces, fără sa aibă nici un temei legal.

Mai mult, el invoca ca este moştenitorul legal al defunctei sale bunici P. R., fără insa sa justifice in vreun fel anume modul in care a acceptat aceasta moştenire şi motivul pentru care nu a intrat in folosinţa; averii acesteia §i de ce nu a introdus acţiuni in justiţie pana la aceasta data.

Pârâţii au mai arătat că din cuprinsul cererii de chemare in judecata si înscrisurile doveditoare, nu rezulta ca reclamantul a arătat valoarea masei succesorale § i modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare  art. 194 lit.c din NCPC şi nici nu a făcut dovada achitării taxei de timbru la valoarea masei partajabile.

In măsura in care reclamantul a solicitat acordarea de facilitaţi la plata taxei judiciare de timbru conform art.42 §i urm. din O.U.G. nr.80 din 26 iunie 2013 şi in condiţiile OUG nr. 51/2008, privind ajutorul public judiciar in materie civilă, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, rugam instanţa sa aibă in vedere ca toate cererile pe care el le-a formulat in dosarele anterioare având legătura cu prezenta cauza i-au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru toate aceste considerente va rugam sa respingeţi cererea de chemare in judecata ca neîntemeiata.( fila 134-136)

Prin întâmpinare, pârâtul C.  I. a arătat că in 1975  i-a fost încredinţată tutela la care se referă reclamantul. In ce priveşte contractul provizoriu din data de 13.11.1979 de către mama reclamantului, arata că el nu are nici o contribuţie la acesta, împreuna cu aceasta nu au construit si nici nu au vândut, iar reclamantul s-a făcut proprietar pe întreg terenul, scoţând-o pe sora sa din toate drepturile de moştenire. (fila 132)

Pârâta M. R.  legal citată, nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi preciza poziţia faţă de solicitările formulate prin acţiune şi nici nu a propus probe şi nu a ridicat excepţii, ci a preferat să rămână pasivă, fără să-şi execute obligaţiile procesuale ce îi revin.

Pârâta C. L. F. F. a comunei  ... a depus la dosar o întâmpinare prin care arată că  pe baza anexelor aprobate la L.18/1991 prin H.5/27.08.1991 a pus in posesie pe I. R. pe suprafeţele de teren, proprietarilor care au solicitat printr-o cerere punerea in posesie din ... unde a locuit cu întreaga ei familie. In registrul agricol înainte de anul 1991, I. R. figurează la poziţia casei cu nr. 234 si suprafeţele de teren ce aparţin imobilului nu a fost contestat in termen de nici unul dintre reclamanţi. C. L. F. F. ... a pus in posesie pe I. R. cu întreaga suprafaţa de teren de la poziţia ... respectiv, curţi construcţii, grădină conform titlului de proprietate nr. ...(fila 159)

Pârâta Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor  ... a depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care arată că titlul de proprietate a fost emis la propunerea pârâtei Comisia locală care are obligaţia de stabilire a persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a amplasamentelor, întinderii acestora şi întocmirea documentaţiei necesare emiterii titlului de proprietate, iar dacă se va dovedi realitatea susţinerilor reclamantului în urma probatoriului administrat, atunci nu se opune admiterii acţiunii. (fila 160-162)

Conform art.237 cod procedură civilă instanţa a trecut la etapa cercetării procesului în cadrul căruia a încuviinţat probele solicitate prin cererea de chemare în judecată şi întâmpinare.

Ca urmare a faptului că au fost invocate mai multe excepţii absolute, peremtorii, acestea se impun a fi soluţionate cu prioritate, înaintea de soluţionare pe fond a cauzei.

Astfel pârâţii I. R. I. I. I. V., I. F. G.,  M. R. C. I. au invocat prin întâmpinarea depusă la fila 34, următoarele excepţii absolute:

 1. excepţia lipsei calităţii procesuale active si excepţia lipsei de interes a reclamantului P. I., pentru formularea primului petit din acţiunea civilă respectiv pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. ..., având ca titular pe I. R. pentru parcelele situate în ... nr. ...

 2. Excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pe care instanţa o califică pornind de la temeiurile juridice invocate pentru acesta excepţie ca fiind vorba de prescripţia dreptului de a cere rectificarea înscrierii in cartea funciara conf. art. 37 alin.2 si art. 38 din Legea 7 /1996 si de asemenea invocat excepţia prescripţiei achizitive, respectiv uzucapiunea tabulara de 10 ani de la data înscrierii , aceasta din urma putând fi analizata si ca apărare de fond.

Fiind necesare administrarea aceloraşi probe pentru excepţiile absolute peremtorii invocate, la fel ca si pentru soluţionarea fondului cauzei, instanţa le-a unit cu fondul iar in urma ansamblului probator administrat in cauză, şi în raport de disp. art. 8 , 9 , 19 , 13 din Legea 18/1991 republicată si art. III din Legea 169/1997 instanţa va respinge excepţiile invocate, ca neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

1.excepţia lipsei calităţii procesuale active si excepţia lipsei de interes a reclamantului P. I. pentru formularea primului petit din acţiunea formulată respectiv pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.  ... având ca titular pe I.  R.  pentru parcele situate in ... nr. ...: instanţa retine că în cazul acţiunilor având ca obiect fond funciar respectiv cereri de anulare a unor titluri de proprietate emise in favoarea unor persoane pentru care se invoca faptul ca nu ar fi fost îndreptăţite la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile înscrise in aceste titluri de proprietate, calitatea procesuala activă si interesul sunt doua condiţii strâns legale una de alta, de a fi parte in astfel de acţiuni si care se impun a fi analizate împreună; daca exista calitate procesuala activă, exista si interes şi invers.

În cauză reclamantul a invocat faptul ca ar fi moştenitorul celui înscris in cartea funciara, şi că terenul din această carte funciară ar fi înscris in titlul de proprietate emis paratei I.  R.;  in aceste condiţii ar fi fost îndreptăţit la acest teren cu titlu de moştenire, si nu titularul actual al titlului de proprietate, care ar fi fost neîndreptăţită la emiterea acestui titlu de proprietate.

In acest context, fără a se analiza pe fond cauza, reclamantul are calitate procesuală activa şi un interes actual, legitim in formularea primului petit,.

Raportat la cele arătate, instanţa va respinge ca neîntemeiate excepţia  lipsei calităţii procesuale active si excepţia lipsei de interes a reclamantului P. I. pentru formularea primului petit din acţiunea formulată respectiv pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. ... având ca titular pe I. R. pentru parcele situate in ... nr. ...

2. privitor la excepţia calificată de instanţa, în raport de temeiul de drept invocat respectiv art. 37 alin2, art. 38 din Legea 7/1996, ca fiind excepţia prescripţiei dreptului de a cere rectificarea înscrierii de carte funciara, în termen de trei ani de la data înscrierii, instanţa o va respinge, ca fără obiect, întrucât in cauză, reclamantul nu a formulat prin acţiunea civilă de faţă, vreun capăt de cerere privind rectificarea înscrierii de carte funciară şi radierea dreptului de proprietate înscris in favoarea pârâţilor; În aceasta situaţie s-ar fi putut invocat o atare excepţie, însă câtă vreme nu a fost formulat un astfel de capăt de cerere, este de prisos a se invoca si apoi analiza excepţia prescripţiei dreptului de a cere rectificarea înscrierii de carte funciară. 

De asemenea, în cadrul motivării (fila 135) excepţiei analizate mai sus, pârâţii prin avocatul ales, au invocat  prescripţia achizitivă sau uzucapiunea tabulară de 10 ani, care însă nu v-a fi analizată ca excepţie procesuală absoluta, peremtorie, ci ca o apărare de fond şi care  va fi  tratată ca atare,  în cele ce urmează.

În concluziile scrise pârâţii I. R.,  I. I.,  I. V., I.  F. G., prin avocatul ales au mai invocat si excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a lor, faţă de petitele formulate de reclamant având ca obiect stabilirea masei succesorale, a stabilirii calităţii de moştenitor, instanţa o va respinge întrucât calitate procesuală pasivă pentru aceste petite are pârâta M. R., pârâţii I. R., I. I., I. V., I. F. G. fiind chemaţi în judecată pentru celelalte petite de anulate titlul de proprietate şi revendicare.

Analizând pe fond acţiunea de faţă dedusă judecăţii, instanţa retine următoarele:

Acţiunea civilă formulată de reclamantul P.  I. în contradictoriu cu pârâţii, este alcătuită din două părţi si anume: una de fond funciar, întemeiată pe disp. Legii 18/1991 şi Legea 169/1997 iar cea de-a doua este de drept succesoral civil, întemeiat pe dispoziţii codului civil nou fiind incidente si dispoziţiile codului civil austriac (ca urmare a morţii bunicului reclamantului în 1943).

Cu toate acestea, cele două părţi a acţiunii principale au o strânsă legătura una de cealaltă, astfel încât, de modul cum este soluţionată acţiunea de fond funciar depinde  soluţia ce se va da acţiunii privitoare la stabilirea masei succesorale.

Privitor la acţiunea de fond funciar, care alcătuieşte acţiunea de faţă, reclamantul invocă faptul că pârâta I. R. nu era  persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate atacat, fiind emis cu încălcarea art. III din L.169/97, pentru că el şi sora sa ar fi fost unicii moştenitori al bunicilor, respectiv a bunicului înscris in CF nr. ... şi astfel el si sora sa ar fi fost îndreptăţiţi la terenul in cauză, precum si la construcţiile edificate pe acest teren, cu titlu de moştenire.

Aşa cum se cunoaşte, fiind de notorietate, prin adoptarea Constituţiei din 1952, respectiv la data de 24.09.1952, modificată prin Constituţia din anul 1965, in societatea românească era instituită orânduirea socialistă, bazată pe proprietatea socialistă, proprietate care avea forma proprietăţii de stat si forma proprietarii cooperatiste - colectiviste. (art.6).

 Cu alte cuvinte, toate terenurile, fie ele intravilane fie extravilane, păduri, fâneţe, păşuni etc. erau preluate de stat si apoi atribuite C., cu sau fără înscriere, de la foştii proprietari, cu sau fără titlu. Prin urmare, cu ocazia adoptării acestei constituţii au fost emise o serie de decrete lege, conform căror dreptul de proprietate al persoanelor fizice, înscrise în cartea funciară sau în alte titluri de proprietate, încetau să mai existe, iar terenurile erau trecute cu sau fără înscrise in CF, în proprietate statului socialist si cooperatist.

Aşa este si cazul dreptului de proprietate al numitului P. I. a V., adică P. I. a lui V., din CF ... , nr. top..., înscris din 1943, fila 20.

Acest drept de proprietate a încetat să mai existe in momentul apariţiei acestei constituţii.

Înainte de această constituţie în 1943, A.  de nord inclusiv satul ... se afla sub ocupaţia maghiară, iar legea civila aplicabila in speţă era codul civil austriac.

Reclamantul susţine că proprietarul tabular înscris in CF ..., nr. top ... de sub  ... ar fi fost bunicul său, decedat in război in 1943.

În certificatul de moarte depus la dosar rezultă că P. I. fiul lui V. născut in 1908, a decedat în 1943, ca urmare a dispariţiei în război şi nu s-a mai întors.

La data morţii  lui P.  I.  a lui V., decedat în 1943 în timpul războiului, au rămas ca succesibili, soţia supravieţuitoare S.  R. căsătorita P. şi fiul lor P. A. P. A. s-a căsătorit cu E. si au avut ca fii pe reclamant si pe pârâta M. R. P. A., tatăl reclamantului si al paratei M. R. a decedat in 1975 înainte mamei sale S. R. căsătorită P.

După nici unul dintre aceşti defuncţii nu a fost dezbătută succesiunea legală sau testamentară, mai ales că după def. P. I. a lui V. decedat in 1943, aşa cum am arătat mai sus, era aplicabil codul civil austriac întrucât legea aplicabilă este cea de la data deschiderii succesiunii care este data morţii, şi care prevedea o întreagă procedură de dezbatere a succesiunii.

Cu toate aceste, prin acte de folosinţa şi acceptare tacită, bunurile succesorale după def. P. I. a lui V., au rămas în posesia soţiei supravieţuitoare S. R. si fiului P. A.; bunurile succesorale rămase la rândul său, după def. P. A., decedat in 1975 au rămas in posesia soţiei supravieţuitoare P. E. căsătorită apoi C. şi fiilor săi minori, reclamantul in vârsta de 7 ani si pârâta M. R.

În privinţa bunicii S. R. căsătorită P., a reclamantului si a paratei M. R., aceasta a decedat după fiul sau P. A. in 1978 astfel că bunurile succesorale ale acesteia au rămas în posesia mamei reclamantului şi a paratei M. R., minorii la aceea dată, şi care era persoana ce le reprezenta interesele.

 În acest context, P. E. căsătorită C., ca reprezentant legal al fiilor săi minori, adică a reclamantului si a pârâtei M.  R., încheie la data de 13.11.1979 alături de soţul ei C. I. – acesta fiind trecut ca tutore al minorilor, un contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată cu pârâta I. R. si soţul acesteia I. I. (fil.137), prin care înstrăinează bunurile rămase ca moştenire după defuncţii mai sus menţionaţi, constând din casa din ... nr. ... cu anexe. În acest act nu se face referire la nici o suprafaţa de teren însă din probele de la dosar, rezultă că s-ar fi înstrăinat şi suprafaţa de teren aferentă construcţiilor.

 Prin urmare, singurul moştenitor acceptant prin acte de folosinţa al defuncţilor mai sus arătaţi, in ordinea devoluţiunii succesorale prevăzută de lege, a fost def. P . E. căsătorită C., atât in nume propriu cat si ca reprezentant legal al minorilor succesibili ai bunicii si a tatălui P. A., astfel că la data apariţiei Legii 18/1991 în masa succesorala rămas după defuncţii arătaţi mai sus nu mai făcea parte nici un bun.

Reclamantul susţine prin acţiunea de faţă că, mama lor P. E. căsătorită C. împreuna cu soţul acesteia pârâtul C. I. au încheiat contractul de vânzare cumpărare sub semnătura privata in 1979 când erau minori,  in detrimentul intereselor lor, ca minori, deşi pârâtul C.  I.  era trecut ca tutore al minorilor şi ar fi avut obligaţia să se îngrijească de interesele reclamantului minor si a surorii sale minore.

În  acest contract de vânzare cumpărare sub semnătura privata din 1979, se menţionează ca pârâtul C.  I. are calitatea de tutore al minorilor, însă nu exista la dosar nici o dovadă că acesta ar fi fost numit printr-o decizie a autoritarii tutelare de la aceea vreme, ca tutore, conform dispoziţiei vechiului cod al familie astfel că, instanţa apreciază că pârâtul C. I. nu a avut calitatea de tutore al minorilor  atâta timp cât mama reclamantului minor si a surorii sale minore, def. P. E. căsătorită C. era in viaţă şi nu era decăzută din drepturile părinteşti, motiv pentru care aceasta avea potrivit depoziţiilor legale in materie şi de atunci şi de azi, de a reprezenta interesele minorilor ca reprezentant legal, inclusiv să încheie acte juridice în numele şi pe seama lor.

În situaţia în care reclamantul si pârâta ar fi considerat că acest juridic ar fi fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la minori, ar fi trebuit sa-l atace pe motiv de leziune, într-un anumit termen, care însă în prezent este cu mult depăşit, acţiunea in leziune fiind de mult prescrisă.

Pornind de la acest act juridic din 1979, familia pârâtei I. R. primeşte in 1982 de la ... un lot de teren de 250 mp in continuarea casei de locuit din  ... nr. ... dobândita de la mama reclamantului , iar in 1983 in baza unei adeverinţe de la C. se înscrie in cartea funciara dreptul de proprietate inclusiv cu noua ramura de folosinţă – constând în casa de locuit şi  anexe din ... , precum şi terenul de 250 mp,(fil.245) în favoarea pârâtei I.  R. si a soţului ei I. I.

Odată cu apariţia legii 18/1991, nici unul din moştenitori defuncţilor P. I. a lui V., S. R., P. A., respectiv mama reclamantului P. E.  căsătorită C. încă in viaţă in 1991, ori după moartea acesteia de către reclamant sau sora acestuia M. R.,  nu au formulat vreo cerere scrisă de reconstituire a dreptului înscris in CF nr. ...

Conf. art. 8 alin 3 din L.18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. Din actele dosarului  inclusiv cele de fond funciar, nu rezultă ca mama reclamantului ori reclamantul sau sora sa să fi formulat în scris, vreodată, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru că aşa cum am arătat mai sus, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere iar in lipsă de cerere scrisă, legiuitorul a exclus dobândirea dreptului de proprietate din oficiu.

Aşa se explică faptul că in 1991, după apariţia legii 18/1991, singura care formulează cerere de constituire şi nu reconstituire a dreptului de proprietate,  este  parata I. R. , pentru terenul aferent casei de locuit din ... nr. ...; Această cerere a fost aprobată iar prin titlul de proprietate nr.  ... a fost constituit şi nu reconstituit dreptul de proprietate in favoarea pârâtei I. R., pentru suprafaţa totală de 4600 mp in ... , din care 1000 mp curţi construcţii, 2600 mp arabil şi 1000 mp extravilan. Din suprafaţa de 1000 mp intravilan, face parte suprafaţa de 250 mp care a fost atribuita in 1982 de C. N., pârâtei I. R. ca lot ajutător, aferent casei de locuit.

Atât din expertiza tehnică judiciară topo efectuata in cauză cât şi dintr-un alt raport de expertiză topo efectuat intr-o cauza cu acelaşi obiect si aceleaşi părţi însă perimat, rezultă că, această suprafaţă de teren 1000 mp intravilan curţi – construcţii pe care se afla amplasata casa din  ... nr. ... , se suprapune cu terenul înscris in CF. ... ,  pe antecesorul reclamantului si al pârâtei.

Din răspunsul la interogatoriul luat pârâtei C. L. F. F. ...,  a rezultat că si acest teren intravilan a fost trecut la C.  N.  si pentru că pârâtă I. R.  si soţul acesteia au lucrat la C. , au primit lot de teren in continuarea casei de locuit cumpărată de la mama reclamantului şi că la baza emiterii titlului de proprietate prin constituire, a stat la bază contractul de vânzare cumpărare din 1979 si faptul că au lucrat la C.

Revenind la prima parte a acţiunii formulate de reclamant împotriva pârâţilor, cea privitoare la anularea parţială a titlului de proprietate emis pârâtei I. R., pentru terenul aferent casei de locuit din ... nr. ... , instanţa apreciază că titlul de proprietate emis acestei pârâtei pentru suprafaţa din intravilan aferentă casei de locuit din ... , a fost legal emis întrucât reclamantul nu mai poate pretinde acest teren intravilan întrucât niciodată nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru teren.

În acest sens art. 13 din Legea 18/1991 permitea repunerea in termenul de acceptare succesorală a moştenitorilor cu privire la cota lor de moştenire ce le revenea după antecesorul lor, cu condiţia ca ei , adică moştenitorii sa formuleze si sa depună cerere de reconstituire in termenul legal. In speţa de faţă reclamantul nu a făcut acest lucru, astfel că este inadmisibilă cererea reclamantului de a se constata că el este moştenitorul acestui teren ce a aparţinut anterior cooperativizării sau preluării de către stat, bunicului său ( exista o decizie civila in acest sens nr. ... a Curţii de apel Cluj).

De asemenea, titlul de proprietate emis pârâtei I. R. cu titlu de constituire este legal şi pentru faptul că acest teren aferent casei de locuit din ... , a fost preluat de ... , fapt ce rezultă din adeverinţa eliberata de  ... in 1982-1983 (fil.148-149)

In acest sens, in speţă sunt aplicabile disp. art. 8 din Decretul lege 42/1990 coroborat cu disp. art. 23 alin.21 din L.18/1991 potrivit căruia pârâta I. R. proprietara casei de locuit si a anexelor gospodăreşti dobândite prin vânzare cumpărare de la mama reclamantului, avea dreptul să i se constituie dreptul de proprietate pentru acest teren aferent construcţiilor.

Faţă de aceste considerente instanţa în temeiul art. 8 Decretul lege 42/1990 coroborat cu disp. art. 23 alin.21 din L.18/1991, va respinge cererea reclamantului împotriva pârâţilor de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis paratei I. R.  pentru terenul aferent construcţiilor din ... nr. ..., ca neîntemeiată.

Privitor la partea a doua a acţiunii formulate de reclamant având ca obiect stabilirea masei succesorale după bunici si tată, stabilirea calităţii de moştenitor si întabularea in CF a dreptului de proprietate a casei de locuit si a anexelor, plus terenul aferent, ca moştenitori, instanţa, având in vedere soluţia dată asupra  cererii având ca obiect fond funciar, va respinge si aceste capete de cerere, ca neîntemeiate pe următoarele considerente:  la data decesului antecesorilor săi, terenul din CF  ... nu mai făcea parte din masa succesorală rămasa după aceştia, fiind preluat de C.  prin efectul cooperativizării si totodată in temeiul devoluţiunii legale succesorale singurul moştenitor acceptant prin acte de folosinţă cu capacitate deplina de exerciţiu era mama reclamantului si al pârâtei, def. P.  E. căsătorită C., pentru că ei erau minori la aceea dată, şi  in această calitate a înstrăinat bunurile succesorale rămase după def. mai sus menţionaţi, pârâtei I. R. si soţului ei.

Privitor la apărarea de fond calificată in acest fel de instanţă, adică la uzucapiunea tabulară de 10 ani, invocată de pârâţi prin întâmpinare, întemeiată  pe dispoziţiile art. 27 din Decretul Lege 115/1938, aplicabilă în cauză, instanţa in raport de probele administrate şi cartea funciară nr. 708 ... ,  apreciază aceasta apărare de fond,  ca întemeiată pentru că pârâţii si-au înscris dreptul de proprietate asupra construcţiilor casă de locuit, anexe si teren aferent in suprafaţă de 250 mp, din ... nr.  ... , în data de 02.08.1983 prin încheierea nr. 818, iar de la data înscrierii şi pînă in prezent au trecut mai mult de 10 ani, şi conf. art. 27 din Decretul lege 115/1938, chiar dacă titlul în baza căruia s-a înscris dreptul, ar fi fost nevalabil, viciat, prin trecerea termenului de 10 ani, acest titlul a devenit apt, „ curăţat de toate viciile” având ca efect consolidarea dreptului de proprietate retroactiv. În consecinţă şi din acest punct de vedere acţiunea reclamantului in ansamblul ei este neîntemeiată si urmează a fi respinsă.

În temeiul art. 453 alin.1 din Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit căruia: „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”, iar raportat la respingerea în totalitate a cererii reclamantului faţă de pârâţi şi având în vedere cererea expresă a acestore în acest sens, instanţa va obliga pe reclamantul P. I. să plătească pârâţilor I. R., I.  I. şi I. F. G. suma de 2000 lei,cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, conform chitanţelor anexate.(fila 82-83 vol.II)

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes a reclamantului P. I., respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, invocate de pârâţii I. R., I. I. şi I.  F. G. prin întâmpinare.

Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamantul P. I. domiciliat  în mun. ..., str. ..., nr. ..., et. ..., ap. ..., jud. ..., împotriva pârâţilor: I. R.  domiciliată în  com. ..., sat  ..., nr. ..., jud. ..., I. I. domiciliat în com. ..., sat ..., nr. ..., jud. ..., I.  F.  G. domiciliat în  com. ..., sat ..., nr. ..., jud. ..., toţi cu domiciliul procesual ales la cabinetul avocatului B.  O.  M.  cu sediul în ..., str. P-ţa ..., nr. ..., jud. ..., I. V. domiciliat în com. ..., sat ..., nr. ..., jud. ..., M. R. domiciliată în mun. ..., str. ..., nr. ..., ap. ..., jud. ..., C. I. domiciliat în com. ..., sat ..., nr. ..., jud. ..., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ..., cu sediul în mun. ..., b-dul ..., nr. ..., jud. ... şi Comisia locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei ... cu sediul în comuna ... , jud. ... , având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. ...  din 04.08.205 eliberat în favoarea pârâtei I. R. , stabilirea masei succesorale şi a calităţii de moştenitor după defunctul P.  I. a lui V., stabilirea masei succesorale şi a calităţii de moştenitor după defuncta P. R. , înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate a reclamantului şi a pârâtei M. R. şi revendicarea imobilului teren şi construcţii situat în com. ..., sat ..., nr. ..., jud. ...

Obligă pe reclamantul P.  I. să plătească pârâţilor I.  R., I. I. şi I. F. G. suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel  în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 12 martie 2015.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

F.  S. M. M.

Domenii speta

Spete similare