Recurs declarat înainte de publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017. Inadmisibilitate

Decizie 60 din 15.03.2018


Rezumat:

Prin decizia nr. 369/2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017 Curtea Constituţională a constatat că sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.

În considerentele aceleiaşi decizii (par. 32) Curtea Constituţională a constatat că efect al constatării neconstituţionalităţii acestei sintagme este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013.

Având în vedere data pornirii litigiului (10.05.2016), obiectul acestuia, dispoziţiile art. 27 C.pr.civ. care nu au fost analizate prin decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017 şi împrejurarea că prin decizia nr. 3/22.01.2018 a Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit care este categoria proceselor cărora li se aplică decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017, respectiv cele pornite după data de 20.07.2017, faţă de caracterul obligatoriu al acestei decizii, excepţia inadmisibilităţii recursului este întemeiată.

(Decizia nr. 60/15.03.2018, pronunţată în dosarul nr. 2471/285/2016)

Hotărâre:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi la data de 10.05.2016 sub nr. 2471/285/2016, reclamanta A.B. a chemat în judecată pe pârâta C.D., solicitând obligarea pârâtei la restituirea sumei de 6.000 euro reprezentând împrumutul acordat şi nerestituit până la data de 1.06.2013.

Prin sentinţa civilă nr. 3226/06.12.2016 Judecătoria Rădăuţi a admis acţiunea şi a obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 6.000 euro şi să achite reclamantei suma de 1.411,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 937 din 8 septembrie 2017 Tribunalul Suceava a admis excepţia netimbrării cererii de apel şi a anulat cererea de apel formulată de către apelanta pârâtă C.D. împotriva sentinţei civile nr. 3226/06.12.2016 a Judecătoriei Rădăuţi ca netimbrată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, în motivarea căruia a arătat că a fost de acord cu acţiunea formulată chiar de la început şi în mod greşit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, legea civilă precizând că în situaţia în care recunoşti obligarea de restituire a împrumutului nu mai poţi fi obligat la plata acestor cheltuieli. În cadrul procesului a apelat la acordarea ajutorului public judiciar privind taxa de timbru, instanţa i-a respins această cerere, pentru ca apoi să-i respingă acţiunea pe excepţia netimbrării acesteia. Din aceste motive critică ambele hotărâri şi solicită admiterea recursului.

Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu de instanţa de apel, conform art. 248 alin. 1 C.pr.civ., Curtea a reţinut următoarele:

Prezentul litigiu are ca obiect restituirea unui împrumut în valoare de 6.000 Euro, aşadar este o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 1.000.000 lei.

Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi la data de 10.05.2016.

Conform art. 129 alin. 2 din Constituţie, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.

În acelaşi sens, art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară arată că „hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale”, iar art. 457 alin. 1 C.pr.civ. stabileşte că „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege”.

Iar potrivit art. 27 C.pr.civ. “hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul”.

Conform art. XVIII alin. 2 teza I din Legea nr. 2/2013, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate ... în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.”

Prin decizia nr. 369/2017 publicată în M.Of. nr. 582/20.07.2017 Curtea Constituţională a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.

În considerentele aceleiaşi decizii (par. 32) Curtea Constituţională a constatat că efect al constatării neconstituţionalităţii acestei sintagme este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013.

În ce priveşte procesele cu privire la care produce efecte decizia Curţii Constituţionale (în lipsa unei precizări în acest sens în cuprinsul ei), chestiunea de drept a fost tranşată prin decizia nr. 3/22.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 195/2.03.2018).

În această decizie s-a stabilit că “42. … efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 ... privesc hotărârile pronunţate în apel după publicarea în Monitorul Oficial a acestei decizii, însă în litigiile pornite după data de 20 iulie 2017, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională, coroborate în mod necesar cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă (cu denumirea marginală "Legea aplicabilă hotărârilor"), potrivit cărora: "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."

43. Concluzia anterioară se impune, întrucât art. 27 din Codul de procedură civilă nu a făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin menţionata decizie, nici direct şi nici prin extinderea controlului de constituţionalitate aflat la îndemâna instanţei de contencios constituţional, în aplicarea prevederilor art. 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "(1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate".”

Instanţa de apel a reţinut că această dezlegare a Î.C.C.J. este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, partea I (2.03.2018), conform art. 521 alin. 3 C.pr.civ.

Având în vedere aşadar data pornirii litigiului (10.05.2016), obiectul acestuia, dispoziţiile art. 27 C.pr.civ. care nu au fost analizate prin decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017 şi împrejurarea că prin decizia nr. 3/22.01.2018 a Î.C.C.J.- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit care este categoria proceselor cărora li se aplică decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017, respectiv cele pornite după data de 20.07.2017, faţă de caracterul obligatoriu al acestei decizii, Curtea a constatat că excepţia invocată este întemeiată şi, în baza art. 496 alin. 1 C.pr.civ., a respins recursul ca inadmisibil.