Soluţie greşită de respingere ca inadmisibilă a plângerii făcute conform art. 2781 din Codul de procedură penală, direct la instanţa de judecată.

Din interpretarea art. 277 si art. 278 din Codul de procedura penala, rezulta ca introducerea plângerii împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale la procurorul ierarhic superior constituie o obligatie prealabila prevazuta de lege. Chiar daca petentii nu s-au conformat acestei obligatii procedurale adresând plângerea direct instantei de judecata competente, în cauza se impunea a se da eficienta disp. art. 2781 alin. 13 din Codul de procedura penala, potrivit carora plângerea gresit îndreptata se trimite organului judiciar competent.

Prin sentinta penala nr. 89 din 3 decembrie 2009, Judecatoria Dragomiresti a respins ca inadmisibila  plângerea formulata de catre petentiiZ.G. si Z.I., prin mandatar L.I.D.D.R. din cadrul F.D.A.D.O.I.A. din România, în contradictoriu cu intimatii C.I. si O.I.

În baza art.278 ind.1 alin.8 lit. a) C.pr.pen. a mentinut solutia dispusa prin Rezolutia din data de 15.06.2009 din dosar nr. 226/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Dragomiresti.

Pentru a hotarî astfel, judecatoria a retinut ca prin plângerea formulata, petentii Z.G. si Z.I., prin mandatar L.I.D.D.R. din cadrul F.D.A.D.O.I.A. din România au solicitat instantei  admiterea plângerii formulate împotriva rezolutiei din  data de 15.06.2009 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Dragomiresti data în dosar 226/P/2009, cu consecinta redeschiderii cercetarii penale, în baza art.278/1 alin.8 lit.b) C.pr.pen. si trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetarilor penale fata de faptuitorii C.I. si O.I.

În motivarea plângerii, petentii au aratat ca solutia data de catre procuror, prin rezolutia atacata este nelegala. Astfel, s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de faptuitorii-infractori C.I. si O.I., desi ei îi considera vinovati.

Numita O.I. a fost folosita de catre C.I. într-un proces ca martor mincinos, ea fiind de fapt persoana care a fost gasita „fraudând”  material lemnos de pe proprietatea petentilor, fiind  prezente si alte persoane. A recunoscut, de altfel, savârsirea faptei în fata organelor de cercetare penala. Despre  toate acestea, prim procurorul nu a facut vorbire în Rezolutia data.

În dosarul penal 226/P/2009 susnumita a depus marturie mincinoasa, facând vorbire despre o persoana decedata. Astfel a declarat ca si aceasta persoana se afla la fata locului când s-a ivit conflictul între C.I. si fratii Z.

Analizând continutul plângerii, lucrarile si materialele din dosarul cauzei, în temeiul art. 278/1 alin. 7 din Codul de procedura penala, instanta a retinut ca prin rezolutia din data de 15 iunie 2009 data în dosarul nr. 226/P/2009 al Parchetul de pe lânga Judecatoria Dragomiresti s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de faptuitorii O.I. si C.I. pentru infractiunea de marturie mincinoasa prev. si ped. de art. 260 C.pen.

În esenta, s-a retinut ca petentii-partii vatamate Z.G. si Z.I. prin mandatar  L.D.D.R. s-au adresat Parchetului de pe lânga Judecatoria Dragomiresti, solicitând cercetarea si trimiterea în judecata a faptuitorilor O.I. si C.I. , pentru savârsirea infractiunii de marturie mincinoasa prev. si ped. de art. 260 C.pen.

Din cercetarile facute s-a retinut ca persoanele vatamate Z.G. si I. si au fost actionate în judecata de catre faptuitorul C.I., în cursul anului 2005 sub aspectul comiterii infractiunilor de insulta si calomnie. Cele doua persoane vatamate au fost cercetate în dosarul penal nr. 1469/2005 solutionat  de catre instanta de judecata prin achitare, întrucât aceste fapte au fost dezincriminate. Faptuitorul C.I. a continuat judecarea litigiului pe cale civila astfel ca în dosar nr. 89/224/2007 acesta a obtinut câstig de cauza, instanta de judecata stabilind în favoarea sa plata unei despagubiri morale în cuantum de 11.500 lei si cheltuieli de judecata.

Petentii persoane vatamate au sustinut ca  faptuitoarea O.I. a dat o declaratie mincinoasa în dosarul 1469/2005, afirmând ca ar fi fost prezenta când acestea au calomniat si insultat pe C.I., fiind de fata si o persoana decedata pe nume C.I.

Fata de aceasta faptuitoare a mai fost depusa plângere penala la Parchetul de pe lânga Judecatoria Dragomiresti, cu privire la savârsirea aceleasi fapte de marturie mincinoasa, cauza care a fost solutionata prin neînceperea urmaririi penale în dosarul nr. 72/P/2007.

În esenta, judecatoria a retinut ca faptuitoarea O.I. nu este vinovata pentru savârsirea infractiunii de marturie mincinoasa întrucât declaratiile facute sunt în concordanta cu declaratiile celorlalti martori, inclusiv cu a martorului propus de catre persoanele vatamate, respectiv numitul D.V.. Toti acestia au declarat si sustinut ca Z.G. si Z.I. , au facut în public, afirmatii insultatoare si calomnioase despre faptuitorul C.I.

De asemenea, instanta de fond a apreciaz ca nici în sarcina faptuitorului C.I. nu poate fi retinuta savârsirea aceleasi infractiunii si nici altele pe considerentul ca acesta nu a avut calitatea  de martor în dosarul nr. 1469/2005, iar prin actiunile pe care le-a desfasurat nu a facut altceva decât ca a urmat caile legale pentru obtinerea unor drepturi, iar instanta de judecata a stabilit prin sentinta definitiva justetea celor sesizate.

Întrucât, prin  adresa din data de 03.11.2009, Parchetul de pe lânga Tribunalul Maramures, comunica Judecatoriei Dragomiresti ca petentii Z.G. si Z.I. nu au depus plângere împotriva solutiei procurorului data în dosar nr. 226/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Dragomiresti, nici în nume propriu si nici prin mandatara  L.D.D.R., instanta a retinut ca petentii nu au atacat solutia procurorului în conformitate cu dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala, drept pentru care plângerea acestora a fost respinsa ca inadmisibila pentru ca nu au respectat procedura prevazuta de lege.

Prin decizia penala nr. 36/R din 18 februarie 2010 Tribunalul Maramures a admis recursul declarat de petenti prin mandatar, a casat în întregime sentinta instantei de fond iar în temeiul art. 2781 alin. 13 din Codul de procedura penala a trimis plângerea formulata de petenti prin mandatar la primul-procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures spre competenta solutionare.

În considerentele deciziei de casare tribunalul a retinut ca, prin rezolutia din 15 iunie 2009 data în dosarul nr. 226/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Dragomiresti s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmaririi penale fata de faptuitorii Orzac Ioana si Chindris Ion pentru infractiunea de marturie mincinoasa.

 Împotriva acestei rezolutii, petentii, prin mandatar, au formulat plângere, adresându-se Judecatoriei Dragomiresti.

În conformitate cu dispozitiile art. 2781 C.pr.penala, dupa respingerea plângerii facute conform art. 275 – 278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de încetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza în prima instanta.

Din interpretarea acestor prevederi legale, rezulta ca introducerea plângerii împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale la procurorul ierarhic superior constituie o conditie prealabila prevazuta de lege, obligatorie pentru exercitarea procedurii reglementate de lege.

Or, în cauza, asa cum a constatat si prima instanta, petentii nu s-au conformat acestei obligatii procedurale, adresând plângerea direct instantei de judecata competente.

În atare situatie, se impunea ca instanta de fond sa dea  eficienta dispozitiilor art. 2781 alin. 13 C.pr.penala, potrivit carora plângerea gresit îndreptata se trimite organului judiciar competent.

Prin urmare, tribunalul a considerat ca plângerea petentilor, în mod gresit a fost respinsa ca inadmisibila întrucât, desi prin Decizia în interesul legii nr. XIII/2005 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie s-a statuat ca plângerea adresata direct instantei de judecata împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale, fara ca aceasta sa fie atacata în prealabil, conform art. 278 C.pr.pen. la procurorul ierarhic superior, este inadmisibila, aceasta decizie a fost pronuntata anterior modificarilor aduse art. 2781 C.pr.pen. prin Legea nr. 356/2006, în sensul introducerii alin. 13 al acestui articol.

În consecinta, s-a admis recursul declarat de petenti prin mandatar, s-a casat în întregime hotarârea atacata si, avându-se în vedere si dispozitiile art. 278 alin. 2 din Codul de procedura penala, pentru ca rezolutia atacata a fost data de prim-procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Dragomiresti, s-a trimis plângerea spre competenta solutionare la primul-procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures.

Domenii speta

Spete similare