Infracţiuni de Corupţie

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad prin încheierea penală nr. 190 din Camera de consiliu din 19 octombrie 2017,  în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii C.M., R.M.C., V.F.I.  şi M.G..

Constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. …/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara.

Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii:

1. C.M., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod penal;

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

2. T.D.M., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal,  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal;

- evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

3. R.M.C., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale);

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

4. M.G., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (34 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

5. V.F.I., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (34 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal

6. R.V., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 alin, 1 Cod penal (334 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- participaţie improprie la spălarea banilor, prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal, raportat la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

7. M.L., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (21 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- 2 infracţiuni de complicitate la spălarea banilor, prevăzute de art. 48 Cod penal, raportat la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

8. P.Ş.N., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi lit. c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (21 de acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

9. S.C.G., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale), art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- fals în înscrisuri sub semnătura privată, prevăzută de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal,

totul cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;

10. M.A., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (224 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;

11. C.I., trimis în judecata pentru comiterea, în concurs real, a infracţiunilor de spălarea banilor, prevăzute de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal (2 infracţiuni), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Pentru a pronunţa această încheiere, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, a reţinut următoarele:

 La data de … 2017, Tribunalul Arad a fost sesizat cu rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara în dosarul nr. …/2016, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. C.M., pentru comiterea infracţiunilor de:

- luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod penal;

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

2. T.D.M., pentru comiterea infracţiunilor de:

- dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal,  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal;

- evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

3. R.M,.C., pentru comiterea infracţiunilor de:

- evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale);

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

4. M.G., pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (34 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

5. V.F.I., pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (34 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal

6. R.V., pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 alin, 1 Cod penal (334 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- participaţie improprie la spălarea banilor, prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal, raportat la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

7. M.L., pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (21 acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- 2 infracţiuni de complicitate la spălarea banilor, prevăzute de art. 48 Cod penal, raportat la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

8. P.Ş.N., pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi lit. c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (21 de acte materiale), cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

9. S.C.G.,, pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal (334 acte materiale), art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- fals în înscrisuri sub semnătura privată, prevăzută de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal,

totul cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;

10. M.A.,, pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. a şi c, raportat la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (224 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal,

totul cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;

11. C.I., pentru comiterea, în concurs real, a infracţiunilor de spălarea banilor, prevăzute de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal (2 infracţiuni), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanţei, s-au reţinut, în fapt, următoarele:

În perioada aprilie-mai 2009, membrii grupului infracţional organizat, constituit de inculpaţii R.M.C. şi T.M.D., au efectuat, în numele S.C. C… S.R.L. Arad, cu punct de lucru în com. V.M., loc. Z., jud. Giurgiu, societate autorizată ca „operator înregistrat”, un număr de 334 operaţiuni intracomunitare în regim suspensiv de produse energetice (motorină) din Bulgaria, totalizând cantitatea de 9.885.454 litri cu o valoare de achiziţie de 3.815.817 euro, livrată pe piaţa internă conform unui număr de 34 de facturi (SC G… SRL - 6 facturi, SC V… SRL - 21 facturi, SC R… - 7 facturi), activitate realizată prin ascunderea sursei impozabile şi înregistrarea unor operaţiuni fictive, care a condus la crearea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului, constând în acciză şi TVA, în cuantum de 14.195.391 lei.

Frauda a fost posibilă cu complicitatea funcţionarului vamal, care a permis efectuarea fiecărei achiziţii fără a verifica plata accizei aferente achiziţiilor pentru care se împlinise termenul de plată a acestei taxe, precum şi modul de desfacere a produselor petroliere aflate sub supravegherea organelor fiscale (vamale).

Pe parcursul urmăririi penale, s-a stabilit că, spre finalul anului 2008, inculpaţii R.M.C. şi T.M.D. au început demersurile pentru dezvoltarea mecanismului evazionist, care presupunea achiziţia de motorină în regim suspensiv de la furnizori din Bulgaria (de la care anterior au achiziţionat uleiuri minerale) prin intermediul S.C. C… SRL Arad şi desfacerea pe plan intern a produsului energetic fără plata accizelor şi a taxei pe valoare adăugată, profitând de oportunitatea legislativă conferită societăţilor care funcţionau în regim de „operator înregistrat”.

Astfel, motorina era vândută de S.C. C… SRL, în mod fictiv, către societăţi fantomă (S.C. G… SRL  şi S.C. V… Stil SRL), pentru a se descărca scriptic de stocul de produs petrolier, în realitate, marfa fiind distribuită direct către staţiile PECO, cu ajutorul altor societăţi din grup.

În această modalitate, reprezentanţii S.C. C… SRL au ascuns natura reală a activităţilor comerciale desfăşurate, împiedicând stabilirea sursei impozabile şi nu au achitat acciza şi TVA datorate statului pentru vânzarea de motorină.Mecanismul viza, în esenţă, achiziţia intracomunitară (din Bulgaria) de produse petroliere (motorină) scutite de plata TVA şi acciză, şi comercializarea ulterioară a acestora pe piaţa internă, colectând TVA şi acciză, aferente livrărilor.

În perioada octombrie 2008 - mai 2009, gruparea infracţională condusă de inculpaţii R.M.C. şi T.M.D. a folosit pentru desfăşurarea activităţii evazioniste societăţile: C…. SRL, R… SRL, E… SRL, V… Stil SRL şi G…. SRL.

Pentru a evita tragerea la răspundere penală, unii dintre membrii grupului au folosit persoane interpuse, care acţionau potrivit indicaţiilor primite, îndeplinind funcţii de asociaţi/administratori în cadrul societăţilor pe care aceştia le controlau din umbră.

Achiziţiile intracomunitare de combustibili trebuiau monitorizate de funcţionarii vamali conform procedurilor legale. În concret, funcţionarii din cadrul DJAOV Giurgiu aveau obligaţia de a verifica integritatea sigiliilor, concordanţa dintre datele înscrise în documentele de transport şi marfa ce se afla efectiv în mijlocul de transport, cantităţile de produse petroliere introduse în incinta depozitului autorizat şi dacă acestea se încadrau în valoarea totală de depozitare menţionată în autorizaţie, precum şi plata accizei.

În fapt, singurul funcţionar vamal desemnat să monitorizeze activitatea S.C. C… SRL de la punctul de lucru din localitatea Z…, jud. Giurgiu, a fost inculpatul C.M., care a fost cointeresat material de membrii grupării în perioada de început a achiziţiilor de motorină.Acestuia i-a fost remis, cu titlu de mită, de către inculpaţii T.M.D. şi V.F.I., un autoturism marca Dacia Logan, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi urgentarea efectuării formalităţilor vamale.

Din probele administrate în cauză, a rezultat că deplasarea funcţionarului vamal C.M. la punctul de lucru al S.C. C… SRL s-a realizat cu autoturismul de serviciu, cel primit fiind folosit în scop personal.

Remiterea bunului respectiv funcţionarului vamal înainte de începerea achiziţiilor intracomunitare cu motorină de către reprezentanţii S.C. C… SRL, confirmă faptul că aceştia au premeditat săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în sensul că au anticipat neplata obligaţiilor fiscale către stat, motiv pentru care au avut nevoie de protecţie din partea unui reprezentant al D.J.A.O.V. Giurgiu.

Planul decidenţilor grupării a fost de a obţine autorizaţia de operator înregistrat pentru S.C. C… SRL, de a deschide punct de lucru în alt judeţ decât cel în care se afla sediul social, pentru a se îngreuna verificările ce s-ar fi impus a fi realizate de organele fiscale şi de a comercializa o cantitate mare de motorină într-un timp foarte scurt (aproximativ o lună).

Astfel, autorizaţia de operator înregistrat a fost obţinută în luna octombrie 2008, iar primele achiziţii s-au realizat în data de 10 aprilie 2009, efectuându-se o plată simbolică de acciză în data de 15 aprilie 2009.De la data obţinerii autorizaţiei de operator înregistrat până la efectuarea primelor achiziţii intracomunitare, membrii grupului infracţional organizat au făcut demersuri pentru obţinerea de resurse financiare, prin cooptarea altor persoane care dispuneau de lichidităţi şi care au acceptat să sprijine financiar această grupare.Prin urmare, pentru atingerea scopului infracţional, erau esenţiale obţinerea autorizaţiei de operator înregistrat într-un timp scurt, desfăşurarea cu operativitate a operaţiunilor comerciale, evitarea oricăror controale din partea organelor fiscale până la data scadenţei TVA şi interpunerea în lanţul economic a mai multor societăţi comerciale, pentru îngreunarea verificărilor de specialitate. În aceste condiţii, sprijinul acordat de funcţionari din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale era esenţial pentru inculpaţii R.M.C. şi T.M.D. şi gruparea condusă de aceştia.

Probatoriul administrat în prezenta cauză a evidenţiat faptul că reprezentanţii S.C. C… SRL, în activităţile desfăşurate, au beneficiat de un astfel de sprijin, concretizat în obţinerea rapidă a autorizaţiei de operator înregistrat, prin implicarea funcţionarului vamal C.M., care a făcut parte din comisia de evaluare a punctului de lucru al societăţii în vederea autorizării, iar ulterior, a fost desemnat ca singura persoană, reprezentant al D.J.A.O.V. Giurgiu care să verifice activitatea derulată la punctul de lucru din localitatea Z…, jud. Giurgiu. În această calitate, a procedat la desigilarea cisternelor imediat după sosirea acestora şi asigurarea fluxului de aprovizionare, a adoptat o atitudine pasivă faţă de frecvenţa transporturilor de motorină şi cantităţile introduse în ţară şi, deşi a realizat caracterul fraudulos, evazionist al operaţiunilor comerciale, nu a întreprins niciun demers pentru stoparea acestora.

În schimbul acestei protecţii, inculpatului C.M. i-a fost remis un autoturism marca Dacia Logan, cu o valoare de achiziţie de 8089,35 de euro.

Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a şi c rap. la alin. 3 din Legea nr. 241/2005, s-a reţinut că inculpaţii R.M.C. şi T.M.D. au conceput şi pus în aplicare un mecanism complex, prin care cantităţile de motorină achiziţionate în regim suspensiv, în perioada aprilie - mai 2009, au fost comercializate de S.C. C… SRL cu încălcarea prevederilor legale, cu sprijinul societăţilor R… SRL, E… SRL, iar pentru a evita plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului consolidat al statului, au ascuns sursa impozabilă, respectiv veniturile realizate prin activităţile ilicite de comercializare a motorinei, fapt ce a dus la prejudicierea bugetului de stat prin neplata obligaţiilor fiscale.Ulterior, s-a încercat a se justifica ascunderea sursei impozabile, respectiv motorina achiziţionată în regim suspensiv şi comercializată cu încălcarea prevederilor legale, prin disimularea adevăraţilor beneficiari ai produsului energetic şi s-a încercat a se crea aparenţa bunei credinţe, respectiv a conducerii evidenţei contabile şi declarării activităţilor către organele fiscale. Astfel, membrii grupului infracţional organizat au întocmit documente fictive, prin care atestau vânzarea motorinei către două societăţi, respectiv S.C. G… SRL şi S.C. V… SRL, operaţiuni care s-au dovedit a fi nereale, scopul fiind acela de a justifica livrările de motorină neevidenţiate în actele contabile şi ascunse.

Din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, rezultă că prejudiciul creat bugetului consolidat al statului este de … lei, fiind constituit din accize neplătite (…. lei) şi TVA (…. lei).

Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, s-a reţinut că, în vederea însuşirii produsului infracţional obţinut prin infracţiunea de evaziune fiscală realizată în numele S.C. C…. SRL, membrii grupului infracţional organizat au creat circuite financiare succesive, prin care au disimulat diferite sume de bani (400.000 lei şi 200.000 lei), sub forma unor „nevoi personale, restituire împrumut, plată în avans”, care au ajuns, astfel, în posesia inculpatului C.I., administrator al S.C. … SRL, societate prin intermediul căreia produsul energetic achiziţionat de S.C. R… SRL de la S.C. C… SRL a fost comercializat pe teritoriul naţional.

De asemenea, din materialul probator administrat în cauză, a mai rezultat că inculpatul S.C.G., în calitate de reprezentant al S.C. C… SRL, a încheiat cu inculpata B.P., în calitate de reprezentant al S.C. D…SRL, în data de …2009, un contract de prestări servicii, constând în manoperă amenajare platformă încărcare şi descărcare, în sumă totală de 200.000 lei, fără TVA, prin care a disimulat plata sumei de 53.067,45 lei, ordonată în data de ….2009 prin trei transferuri bancare, sumă provenită din evaziune fiscală. Cele trei transferuri bancare au fost plătite la ordinul S.C. D… SRL în contul S.C. P….România IFN S.A. reprezentând rată autoturism marca VW Touareg.

Referitor la infracţiunile de corupţie, de luare de mită şi dare de mită, s-a stabilit că, în perioada martie - aprilie 2009, inculpatul C.M., în calitate de inspector vamal în cadrul D.J.A.O.V. Giurgiu, a primit de la inculpaţii T.M.D. şi V.F.I. un autoturism marca Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare B…, pentru a sprijini grupul infracţional organizat specializat în fraudarea bugetului de stat, prin neîndeplinirea, în mod corespunzător, a atribuţiilor de serviciu, prevăzute în fişa postului.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, s-a reţinut că inculpaţii R.M.C. şi T.M.D. au iniţiat un grup infracţional organizat, care a avut ca scop sustragerea de la plata taxelor datorate bugetului general al statului, prin efectuarea de achiziţii intracomunitare cu motorină, folosindu-se de S.C. C… SRL, societate autorizată ca „operator înregistrat”.

Grupul constituit de inculpaţii T.D.M. şi R.M.C. a fost sprijinit, în diferite modalităţi, de inculpaţii: M.L. (administrator al S.C. E… SRL), M.G. (administrator al S.C. R… SRL), V.F.I. (reprezentant al S.C. R… SRL - administrator în fapt), S.G.C., M.A., R.V., P.Ş.N. (administrator în fapt al S.C. V… Stil SRL) şi C.M. (inspector vamal în cadrul D.J.A.O.V. Giurgiu), fiecare având roluri diferite, conform pregătirii şi experienţei dobândite anterior.

Astfel, M.A. a fost persoana cooptată în societate prin cesionarea părţilor sociale, devenită administrator al S.C. C… SRL din data de ….2009, care s-a ocupat de actele încheiate în numele societăţii; S.C.G. a fost cooptat în societate de cei doi asociaţi R.M.C. şi T.D.M., dorindu-se iniţial numirea sa ca administrator al S.C. C… SRL, menţiune respinsă de Oficiul Registrului Comerţului datorită faptelor înscrise în cazierul judiciar, ulterior fiind împuternicit cu drept de semnătură pe conturile bancare, ocupându-se de documentele de plată externă şi ridicare numerar, de semnare a documentelor administrative de însoţire (DAI-urile) aferente transporturilor de motorină ce soseau la punctul de lucru al S.C. C… SRL din satul Z…, jud. Giurgiu, fiind persoana care ţinea legătura cu organele vamale; M.L. a fost administrator al S.C. E… SRL (societate folosită de membrii grupului în lanţul economic creat pentru comercializarea produsului energetic); M.G. şi V.F.I.l, reprezentanţi ai S.C. R… SRL erau persoanele care au investit sume de bani în societatea ce urma a le furniza motorină achiziţionată în regim suspensiv, S.C. C… SRL, în condiţiile în care nu îl cunoşteau pe administratorul M.A., discuţiile fiind purtate cu R.M.C. şi T.D.M. (cei doi au contractat, în acest sens, credite de la unităţi bancare în cuantum de 150.000 euro şi respectiv 125.000 euro); R.V. a fost persoana care l-a cooptat în societate pe inculpatul M.A. (persoană fără un domiciliu stabil, greu de identificat de organele fiscale), a ţinut legătura cu funcţionarul vamal desemnat să verifice activitatea desfăşurată la punctul de lucru al SC C… SRL din Z…. şi, de asemenea, a efectuat demersuri pentru întocmirea, după desfăşurarea achiziţiilor intracomunitare de motorină în regim suspensiv, a actelor contabile ale S.C. C…SRL de către o firmă specializată pentru a se da aparenţa respectării obligaţiilor fiscale; P.Ş.N. a fost cel care s-a ocupat de administrarea în fapt a S.C. V… SRL, societate cu comportament fiscal de tip „fantomă”, care a fost interpusă între operatorul înregistrat S.C. C… SRL şi una dintre societăţile folosite pentru desfacerea produsului energetic, respectiv S.C. E… SRL; C.M., în calitate de funcţionar vamal, a ajutat la ascunderea sursei impozabile şi sustragerea de la plata accizei datorată de S.C. C… SRL.

S-a mai reţinut că membrii grupului infracţional organizat au desfăşurat şi în trecut activităţi în domeniul comerţului cu produse petroliere, fiind asociaţi, în drept sau în fapt, în diferite societăţi comerciale.

După sesizarea instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 342 alin. 2 Cod procedură penală, inculpaţilor şi s-a comunicat câte un exemplar al rechizitoriului, aducându-li-se la cunoştinţă obiectul camerei preliminare şi faptul că, în termen de 30 de zile, pot formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

De asemenea, părţii civile DGRFP Timişoara – AJFP Arad, i s-a adus la cunoştinţă obiectul camerei preliminare şi faptul că, în termen de 30 de zile, poate formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În termenul stabilit, inculpaţii C.M., R.M.C. şi V.F.I., prin apărătorii aleşi, au formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

După expirarea termenului de 30 de zile şi stabilirea termenului de soluţionare a cererilor şi excepţiilor formulate de cei trei inculpaţi ante-menţionaţi, inculpatul M.G. a înaintat prin e-mai şi fax un înscris prin care a contestat atât legalitatea sesizării instanţei, cât şi legalitatea administrării probelor şi a tuturor actelor de urmărire penală efectuate în cauză.

Inculpaţii C.M. şi R.M.C. au solicitat restituirea cauzei la parchet, pentru remedierea neregularităţilor actului de sesizare, cât şi a modalităţii de administrării a probelor, susţinând că rechizitoriul prezintă neregularităţi în ceea ce priveşte conţinutul prevăzut de art. 328 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că procurorul a omis să facă în vreun fel referire la elementele de tipicitate ale infracţiunilor, precum şi la probele administrate care dovedesc existenţa lor.

În ceea ce priveşte infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului C.M., s-a susţinut că nu au fost respectate cerinţele obligatorii privind descrierea amănunţită a actelor întreprinse pentru fiecare pretinsă infracţiune în parte, precum şi a probelor pe care acuzaţia se fundamentează, faptele pe care se presupune că le-a săvârşit nefiind prezentate de o manieră clară şi precisă.

Astfel, cu privire la pretinsa infracţiune de luare de mită, nu s-a precizat la modul concret care dintre atribuţiile de serviciu le-ar fi încălcat, neindicându-se punctual în actul de sesizare nici o astfel de atribuţie, deşi acestea sunt clar delimitate şi limitativ prevăzute, preferându-se o precizare vagă şi generală, că a încălcat atribuţiile de serviciu. În opinia sa, o astfel de modalitate de a descrie latura obiectivă a unei infracţiuni nu corespunde rigorilor art. 328 coroborat cu art. 286 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, fapt care îl pune în imposibilitatea formulării unei apărări în cauză, în condiţiile în care nu se desprinde din actul de sesizare ce atribuţie a încălcat.

Întrucât nu sunt cuprinse în actul de sesizare descrieri clare şi precise cu privire la această faptă, cât şi cu privire la celelalte două reţinute în sarcina sa, care nu sunt decât fag descrise, fără a se arăta legătura dintre ele, pentru a se permite încadrarea într-un anumit text de incriminare, inculpatul apreciază că se impune restituirea cauzei la parchet, pentru refacerea acestor neregularităţi.

De asemenea, în privinţa infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului R.M.C., respectiv evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat, s-a susţinut că nu există nici o probă din care să rezulte că ar fi avut vreun aport la presupusa activitate infracţională în perioada 14.04.2009 – 29.05.2009, starea de fapt privind doar activitatea desfăşurată de el ca administrator în cadrul SC C… SRL, anterioară perioadei în care s-a reţinut de comitere a faptelor penale, nerăspunzându-se astfel cerinţei prevăzute de art. 328 alin. 1 Cod procedură penală.

2. Un alt aspect invocat de cei doi inculpaţi este nulitatea raportului de expertiză efectuat în condiţiile art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, cu motivarea că expertul B.A. este expert contabil, neavând specialitate fiscalitate şi, în calitate de expert contabil, nu poate efectua o expertiză contabilă – specialitatea fiscalitate, cum în mod obligatoriu trebuia efectuată.

După enumerarea normelor legale în materie, inculpaţii au subliniat faptul că, din expertiza efectuată rezultă că nu au fost identificate documente din care să rezulte să s-au efectuat plăţi pentru taxa pe valoarea adăugată datorată la scadenţele menţionate, deşi au fost identificate facturi fiscale, concluzionându-se că expertiza nu se poate pronunţa asupra sumelor stabilite de firma de contabilitate SC F.C.G. SRL Bucureşti şi, cu toate acestea, prin actul de sesizare se reţine un prejudiciu stabil. S-a arătat că, practic, pentru determinarea TVA de plată s-au considerat doar facturile fiscale de vânzare, purtătoare de TVA colectată, fără a se ţine cont de facturile de achiziţie purtătoare de TVA deductibilă, fapt ce putea duce la determinarea eronată a TVA de plată, aceasta determinându-se ca diferenţe între TVA colectată şi TVA deductibilă.

Totodată, s-a învederat faptul că expertul nu a indicat cadrul legal la care s-a raportat în formularea concluziilor pentru determinarea TVA de plată, nefăcând referire la nici un act normativ, respectiv la nici un articol care ar reglementa încadrările efectuate.

Inculpatul V.F.I.  a solicitat să se constate nelegalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. …/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara, respectiv să se trimită cauza procurorului, în vederea refacerii actului de sesizare a instanţei, întrucât acesta nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii, cu referire la art. 280 alin. 1, art. 281 alin. 1 Cod procedură penală, văzând prevederile art. 328 Cod procedură penală, în sensul că nu a fost clar reţinută situaţia de fapt, respectiv împrejurările care au atras încadrarea juridică şi reţinerea vinovăţiei în sarcina sa, nulitatea fiind absolută şi expres prevăzută de lege, invocată în termen, vătămarea fiind, de asemenea, evidentă, în condiţiile în care a fost trimis în judecată.

Susţine inculpatul că, în lipsa descrierii în concret a acuzaţiilor aduse, latura penală a cauzei nu poate fi soluţionată decât cu încălcarea dreptului la apărare, fiind chiar exclusă procedura simplificată de recunoaştere a faptelor astfel cum au fost reţinute în rechizitoriu, în primul rând pentru că acestea nu sunt precizate în concret.

În ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, inculpatul apreciază că asocierea prezentată în rechizitoriul întocmit în cauză, chiar dacă ar exista în materialitatea sa, nu satisface toate cerinţele laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 16 lit. d Cod procedură penală fiind un impediment la exercitarea acţiunii penale. După ce prezintă modalitatea de săvârşire a faptei descrisă în rechizitoriu şi situaţia de fapt expusă în declaraţiile date în calitate de suspect şi inculpat, inculpatul arată că organul de urmărire penală a ignorat norma de incriminare, respectiv, pentru a se reţine săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, este necesar ca inculpaţii să acţioneze ca o structură organizată formulată din mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine, direct sau indirect, un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material, cu precizarea că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional, în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi.

În opinia sa, nu poate fi vorba de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, de vreme ce acţiunile inculpaţilor, aşa cum sunt reţinute în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, nu s-au desfăşurat după o organizare propriu zisă, care să existe pentru o perioadă şi să acţioneze în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine, direct sau indirect, un beneficiu financiar sau alt beneficiu material., subliniind caracterul ocazional al asocierii dintre inculpaţii din cauză şi faptul că maniera similară de operare evidenţiază o certă specializare infracţională a acestora, însă, nu le conferă, în mod automat, calitatea de membri ai grupării şi nu defineşte, prin ea însăşi, rolul deţinut în cadrul structurii, aceasta deoarece nu se identifică minime indicii de implicare a persoanelor acuzate de aceste infracţiuni îndreptate contra patrimoniului, simpla relaţie de prietenie nu conferă grupului lor coeziunea unei „pluralităţi constituite”, cât timp ea nu s-a materializat în acţiuni obiective întreprinse individual de către inculpaţi, ca o expresie a rolurilor asumate ori conferite în cadrul grupării şi în vederea atingerii unui obiectiv comun, iar nu a scopurilor personale.

Întrucât fapta sa nu se circumscrie unei activităţi de constituire şi/sau aderare la un grup infracţional organizat, inculpatul V.F.I. consideră că, în această situaţie, rămâne în sarcina procurorului eventuala sesizare a instanţei doar în raport de situaţiile probate pe aspectul existenţei faptei, săvârşirii acesteia de către persoana acuzată, prevederea ei de legea penală, întrunirea elementelor constitutive – cu referire atât la latura obiectivă, cât şi la cea subiectivă, cu verificarea cauzelor care înlătură răspunderea penală şi a existenţei unor cauze de impunitate. Descrierea generică a faptelor, contrar art. 10 Cod procedură penală şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fără precizarea unor împrejurări concrete, reprezintă o încălcare a dreptului la apărare efectivă, iar în raport de faptul că obiectul probaţiunii este un fapt pozitiv, fiind încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie, conform căruia inculpatul poate face dovada netemeiniciei acuzaţiilor aduse, însă, în situaţia în care acestea nu sunt concrete, este imposibil de probat un fapt negativ general. De altfel, faptele nu sunt descrise în concret, situaţie ce nu poate duce la investirea instanţei cu acţiunea penală în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor, fiind o neregularitate a actului de sesizare ce nu poate fi acoperită prin acordarea unui termen, deoarece o astfel de precizare nu a fost făcută în concret în cursul urmăririi penale, ce a privat inculpatul atât în raport de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi prin atingerea adusă prevederilor art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Consideră, inculpatul, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 280 şi următoarele Cod procedură penală, astfel că se impune a se constata încălcarea normelor imperative ce garantează dreptul la apărare, în sensul larg reglementat de legislaţia procesual penală, precum şi încălcarea principiilor legalităţii şi oficialităţii procedurilor penale, prezumţiei de nevinovăţie şi a aflării adevărului, dispoziţiile actului de sesizare a instanţei fiind contradictorii, excluzându-se între ele.

Referitor la încălcarea dreptului la apărare, se invocă nulitatea absolută a administrării unor probe şi mijloace de probă, cu referire la prevederile art. 280 alin. 1, art. 281 alin. 1 lit. e şi f, precum şi art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, vătămarea fiind evidentă, în condiţiile în care s-a dispus trimiterea în judecată fără administrarea probelor în raport de prevederile procesual penale, cu încălcarea drepturilor prevăzute de art. 108, raportat la art. 83 Cod procedură penală, astfel că solicită restituirea cauzei la parchet, în raport de dispoziţiile art. 345 alin. 4 Cod procedură penală, considerând că nu se poate dispune începerea judecăţii, fiind încălcate norme imperative pentru care sancţiunea este nulitatea absolută.

Inculpatul M.G. a susţinut că nu au fost administrate probele care se impun pentru aflarea adevărului, nu s-au efectuat expertizele contabile şi de altă natură necesare în astfel de situaţii, nu s-au audiat toţi martorii, nu s-au administrat probele necesare cu înscrisuri fiscal-contabile şi nu s-au efectuat toate demersurile necesare, din care ar fi rezultat, fără putere de tăgadă, starea reală de fapt şi de drept, solicitând restituirea cauzei la parchet, pentru continuarea/suplimentarea cercetărilor, iar în situaţia în care se va considera că se impune reţinerea cauzei şi începerea judecăţii, readministrarea întregului probatoriu din faza de urmărire penală, cât şi a unor probe noi, pe care le va propune pentru aflarea adevărului.

Procedând la examinarea cererilor şi excepţiilor cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală formulate de inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Referitor la punctul 1 din motivele invocate de inculpaţii C.M. şi R.M. C.,

În cadrul procedurii camerei preliminare se efectuează un control de legalitate a posteriori, atât a actului de trimitere în judecată, cât şi a probelor pe care se bazează acesta, astfel încât întreaga fază de urmărire penală să fie examinată şi cercetată, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate sau obţinute prin încălcarea echitabilităţii procedurilor să fie eliminate.

Potrivit art. 342 Cod procedură penală, obiectul camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor ori a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În cadrul acestei etape se verifică legalitatea sesizării instanţei (a trimiterii în judecată), competenţa acesteia, legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale.

Verificarea legalităţii sesizării instanţei presupune ca judecătorul de cameră preliminară să verifice dacă rechizitoriul a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, dacă actul de sesizare cuprinde menţiunile prevăzute de art. 328 Cod procedură penală, dacă sunt descrise toate faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, dacă procurorul a dispus cu privire la toate faptele şi cu privire la toţi inculpaţii menţionaţi şi dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei.

Articolul 346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, stabileşte că judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de lege, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii.

Potrivit art. 371 Cod procedură penală,  judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare al instanţei. Actul de sesizare al instanţei este reglementat de art. 329 Cod procedură penală şi acesta este rechizitoriul, al cărui conţinut este stabilit prin art. 328 Cod procedură penală, urmând a fi verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către prim procurorul parchetului.

Verificarea regularităţii sesizării instanţei are în vedere analizarea rechizitoriului din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, iar nu controlul tuturor actelor de urmărire penală. Dacă urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa unei infracţiuni, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora în vedere fundamentării necesităţii trimiterii/netrimiterii în judecată, faza de judecată are drept scop fundamentarea condamnării/achitării, anticipată de administrarea probelor necesare soluţionării cauzei penale (prin readministrarea probelor din prima fază, dacă se apreciază necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, şi administrarea altora noi). Prin urmare, cu ocazia verificării legalităţii sesizării instanţei, judecătorul de cameră preliminară cenzurează regularitatea actului de sesizare, veghind ca acesta să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege, celelalte aspecte ce ţin de fondul cauzei putând fi cenzurate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Procedând la verificarea actului de sesizare al instanţei, prin prisma dispoziţiilor legale susmenţionate, judecătorul de cameră preliminară constată că acesta cuprinde elemente de identificare a datei emiterii, denumirea organului emitent şi a persoanei semnatare, descrierea faptelor ce fac obiectul urmăririi penale, fapte ce sunt dezvoltate în materialitatea lor, în funcţie de persoana inculpatului şi persoana vătămată. De asemenea, rechizitoriul menţionează încadrarea  juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, descrierea detaliată a mijloacelor de probă pe care se sprijină acuzaţiile, datele privind persoana inculpaţilor, dispoziţia expresă de trimitere în judecată a acestora şi aspecte legate de latura civilă a cauzei.

Totodată, rechizitoriul nr. …/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul şef serviciu.

În contextul celor de mai sus, criticile aduse de inculpaţii C.M., R.M.C. şi V.F.I. cu privire la descrierea faptelor reţinute în sarcina lor, în sensul că ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 328 alin. 1 şi ale art. 286 Cod procedură penală, apar total nefondate.

Verificarea legalităţii administrării probelor presupune verificarea condiţiilor impuse în Titlul IV din partea generală a Codului de procedură penală, intitulat „probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii”.

Potrivit art. 101 alin. 1 Cod procedură penală, este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe, iar art. 102 alin. 2 Cod procedură penală stabileşte că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. Alineatul 3 al aceluiaşi articol prevede că nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.

Or, se observă cu urmărirea penală în cauză a fost efectuată cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale, fiind evident că probele administrate sunt legal obţinute.

Respingerea unor cereri de probaţiune nu constituie motiv de nelegalitate a administrării probelor.

Din conţinutul rechizitoriului (f. …), se poate observa că, pentru fiecare infracţiune s-au indicat împrejurările de loc, timp, mijloace şi scopul activităţii infracţionale, cu referire la forma de participare a fiecărui inculpat şi rolul pe care , fiecare, l-a avut în săvârşirea faptelor; au fost surprinse, succint, acţiunile întreprinse de inculpaţii C.M. (f. … din rechizitoriu), R.M.C. (f. … din rechizitoriu).

Astfel, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, respectiv nu ne aflăm în situaţia în care stabilirea obiectului sau limitelor judecăţii să fie imposibile.

Organele de urmărire penală au administrat o serie de probe, care se regăsesc în cele 43 de volume de urmărire penală. Respingerea unor probe nu echivalează cu încălcarea dreptului la apărare, garantat de art. 10 Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât, conform dispoziţiilor art. 374 alin. 5-10 Cod procedură penală, probele administrate la urmărire penale pot fi readministrate în cursul judecăţii cauzei, iar părţile pot propune probe care nu au fost administrate în faza de urmărire penală.

Judecătorul de cameră preliminară nu poate, în această fază procesuală, să se pronunţe asupra readministrării probatoriului sau încuviinţarea unor cereri de probaţiune respinse din faza de urmărire penală, aceasta fiind o etapă exclusiv procesuală, care se desfăşoară în şedinţă publică după ascultarea concluziilor părţilor.

Referitor la punctul 2 din motive, referitoare la nelegalitatea Raportului de expertiză contabilă, efectuat de expertul B.A., pe motiv că, în mod greşit s-a dispus în timpul urmăririi penale efectuarea unei expertize contabile şi nu expertiză fiscal contabilă, judecătorul de cameră preliminară reţine că criticile sunt lipsite de consistenţă şi nu sunt de natură a argumenta nulitatea actului.

Astfel, dispoziţiile art. 3 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 74/2013 prevăd:

„(3) În cadrul structurii centrale a Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează pe lângă structurile de prevenire şi control Direcţia de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni economico-financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcţii sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, în condiţiile legii, pe posturi de specialişti.

 (4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziţia procurorului:(…)

c) orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror.”

Potrivit dispoziţiilor art. 172 Cod procedură penală:

„(1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.

(2) Expertiza se dispune, în condiţiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanţă motivată, iar în cursul judecăţii se dispune de către instanţă, prin încheiere motivată.

 (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie lămurite de expert.

 (4) Expertiza poate fi efectuată de experţi oficiali din laboratoare sau instituţii de specialitate ori de experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii.

 (5) Expertiza şi examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituţiilor medico-legale.

 (6) Ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice şi să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum şi instituţia ori experţii desemnaţi.

 (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispoziţiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător.

 (8) La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţi autorizaţi, numiţi la solicitarea părţilor sau subiecţilor procesuali principali.

 (9) Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări.

 (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora.

 (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.

 (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.”

Aceste dispoziţii au fost respectate întocmai, constatarea fiind necesară pentru lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, cum ar fi întinderea prejudiciului, esenţială pentru cercetarea infracţiunilor economice şi pentru o încadrare juridică corectă.

Raportului de expertiză contabilă a fost adus la cunoştinţa inculpaţilor, care au fost asistaţi de apărători aleşi, nefiind formulate obiecţiuni. De asemenea, nu s-a solicitat administrarea altor probe.

Chiar dacă raportul de expertiză ar fi fost contestat, în interpretarea dispoziţiilor art.172 alin. 12 Cod procedură penală, este de menţionat că, nu este obligatorie efectuarea unei alte expertize, ci aceasta trebuie dispusă doar dacă, în urma unui examen al relevanţei şi utilităţii probei (art. 100 alin. 4 Cod procedură penală) instanţa consideră că este necesară pentru dovedirea elementelor de fapt, care constituie obiectul probaţiunii. Dar, aceasta este o chestiune, care nu face obiectul procedurii de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară, apreciind că nu face obiectul camerei preliminare, nu va analiza distincţia dintre expertiza contabilă şi cea fiscală, astfel cum a fost analizată de inculpaţi şi reprezentantul Ministerului Public.

Analizând cererile şi excepţiile invocate de inculpatul V.F.I., judecătorul de cameră preliminară constată şi acestea sunt nefondate.

Inculpatul susţine că nu au fost descrise, în concret, acuzaţiile aduse, cele de complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup organizat, formulând critici cu privire la încadrarea juridică a acestora.

La fel ca şi în cazul inculpaţilor de mai sus, din conţinutul rechizitoriului rezultă că faptele pentru care a fost trimis în judecată sunt expuse detaliat, arătându-se acţiunile întreprinse de el, precum şi rolul său în săvârşirea faptelor, fiind indicate şi mijloacele de probă care susţin acuzaţiile (filele …. din rechizitoriu).

Din conţinutul notelor de şedinţă, se observă că se invocă dispoziţiile art. 280 alin. 1 şi art. 282 alin. 1 lit. e şi f Cod procedură penală, fără a se indica, în concret, cum a fost încălcat dreptul la apărare. De asemene, au fost menţionate dispoziţiile art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, cu argumentaţia că s-a dispus trimiterea sa în judecată cu încălcarea drepturilor prevăzute de art. 83 şi 108 Cod procedură penală.

Invocarea acestor nulităţi este neîntemeiată, deoarece din actele dosarului, rezultă că el a fost asistat de apărători aleşi, beneficiind şi de asistenţa unui avocat din oficiu, fiind prezent atunci când participarea sa a fost obligatorie, fiindu-i respectat dreptul la apărare pe tor parcursul procesului penal. Astfel, la data de 07.03.2017, când i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile pe care la are în calitate de suspect, a fost asistat de apărător ales, avocat H.E., încheindu-se proces verbal, care i-a fost înmânat; la data de 24.04.2017, când i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile pe care la are în calitate de inculpat, a fost asistat de apărător ales, avocat T.C., încheindu-se proces verbal, care i-a fost înmânat, iar la data de 25.05.2017, când i s-a adus la cunoştinţă conţinutul ordonanţei de luare a măsurii asigurătorii, a fost asistat din oficiu, de avocat E.M.V., ordonanţă care, la solicitarea inculpatului, a fost comunicată şi doamnei avocat T.C., la adresa de e-mail indicată.

De asemenea, nemulţumirile inculpatului M.G., cu privire la probatoriu administrat în faza de urmărire penală, sunt nefondate, întrucât, până la soluţionarea cauzei de către instanţă, el este prezumat nevinovat, iar stabilirea stării de fapt va face obiectul cercetării judecătoreşti, instanţa având posibilitatea să administreze şi probe noi, la solicitarea părţilor, a procurorului sau din oficiu. Aceasta nu afectează dreptul la apărare al inculpatului, care are posibilitatea să solicite administrarea de probe ori să le conteste pe cele administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce conduce la readministrarea lor. Instanţa de judecată este cea care stabileşte existenţa faptelor şi a vinovăţiei, în urma administrării probelor.

Concluzionând, aspectele invocate de inculpaţi ţin de fondul cauzei şi urmează a fi elucidate în cursul cercetării judecătoreşti, fiind probleme de probaţiune şi nu de legalitate a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, în sensul dispoziţiilor art. 344 alin. 2 Cod procedură penală. De altfel, în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, respectiv nu ne aflăm în situaţia în care stabilirea obiectului sau limitelor judecăţii să fie imposibile.

Faţă de toate considerentele de mai sus, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii C.M., R.M.C., V.F.I. şi M.G., va constata legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. …/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara şi va dispune începerea judecăţii.

Împotriva acestei încheieri au declarat contestaţie în termenul legal, inculpaţii R.M.C. şi C.M., care au reiterat cererile şi excepţiile invocate în faţa judecătorului de cameră preliminară de la instanţa sesizată prin rechizitoriu.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara prin decizia penală nr. 121/CO/CP din Camera de Consiliu din 21 noiembrie 2017 în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins, ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpaţii R.M.C. şi C.M. împotriva încheierii penale nr. 190 din data de 19.10.2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, Secţia penală în dosarul nr. 4870/108/2017/a1.Menţine încheierea contestată.

În motivarea deciziei s-au reţinut următoarele:

1. Cererea (comună) de restituire a cauzei la parchet întrucât rechizitoriul nu este legal întocmit, în sensul că nu descrie faptele imputate inculpaţilor.

Din lectura actului de sesizare (rechizitoriul emis la data de 25.07.2017 în dosarul nr. …/2016 al DNA – Serviciul Teritorial Timişoara) rezultă că acuzaţiile concrete formulate împotriva inculpaţilor au fost descrise clar, fără echivoc, atât într-o formă succintă (sintetizată) cât şi pe larg, cu trimitere la materialul probator pe care parchetul îşi întemeiază acuzarea.

În plus, cu referire la inculpatul C.M. (funcţionar vamal), sunt enumerate explicit atribuţiile de serviciu pretins încălcate (f. 6 din rechizitoriu).

În ce priveşte susţinerea inculpatului R.M.C., că în mod greşit s-ar fi reţinut calitatea sa de administrator de drept şi de fapt al societăţii comerciale Crenguţa SRL, această împrejurare ţine de aprecierea materialului probator (de temeinicia acuzaţiei) şi nu de legalitate – prin urmare nu face obiectul cenzurii în faza de cameră preliminară.

2). Cererea (comună) de excludere din materialul probator a raportului de expertiză contabilă, pe motiv că în cauză se impunea administrarea unui alt mijloc de probă (expertiza fiscal-contabilă) iar această din urmă expertiză nu se putea realiza decât de un expert specialist fiscal şi nu de către un expert contabil.

Pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor administrate în faza de urmărire penală nu fac obiectul cenzurii în faza de cameră preliminară, procurorul fiind suveran în a aprecia ce elemente de fapt trebuie dovedite şi cu ce mijloace de probă; prin urmare, opinia inculpaţilor, în sensul că trebuia administrat un alt mijloc de probă decât cel ales de procuror, nu poate fi verificată decât în faza de judecată – instanţa de judecată va aprecia dacă expertiza contabilă este lămuritoare şi dacă trebuie suplimentată sau înlocuită cu un alt mijloc de probă (în raport cu specificul infracţiunilor).

Celelalte critici privind modul de efectuare a expertizei (ce a avut sau nu în vedere expertul pentru formularea concluziilor vizând cuantificarea prejudiciului), la fel, ţin de evaluarea (temeinicia) materialului probator şi nu de legalitate; prin urmare, nu fac obiectul camerei preliminare.

Domenii speta

Spete similare