Stabilire program vizitare minor

Prin sentinta civilă  nr. 4409/27 06 2016 pronunţată de Judecatoria Bacau  in dosar 5013/279/2015  s-a pronuntat urmatoarea solutie :

“Admite în parte  acţiunea având ca obiect stabilire legături personale  formulată de reclamantul P.C.D., în contradictoriu cu pârâta P.L., astfel cum a fost precizată.

Încuviinţează  ca reclamantul  să păstreze legăturile personale cu minora P.A.A.M., în următoarea modalitate:

1. cu luarea la domiciliul reclamantului din Piatra Neamţ, astfel.

•în al doilea sfârşit de săptămână din fiecare lună, de vineri ora 16,00 până duminică ora 18,00, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă; 

•în vacanţa de vară, o săptămână, începând cu data de 20 august, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă;

•în vacanţa de iarnă, o săptămână, în anii impari urmând să includă sărbătorile de Crăciun iar în anii pari pe cele de Anul Nou, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă;

•de Paşte, prima zi, în anii impari şi a doua zi, în anii pari, în intervalul orar 10,00 - 19,00, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă;

2.  la domiciliul minorei din Bacău

•în a patra săptămână din fiecare lună, marţi, între orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasării copilului pe raza localităţii Bacău

•în vacanţa de primăvară - în zilele de marţi şi joi, între orele 10,00 - 19,00,  cu posibilitatea deplasării copilului pe raza localităţii Bacău

• de ziua de naştere a minorei( 2 ianuarie 2013 ) în anii pari, între orele 15,00 - 19,00 cu posibilitatea deplasării copilului pe raza localităţii Bacău

3. prin purtarea de convorbiri telefonice cu minora, zilnic, între orele 19,00 - 19,15

Compensează cheltuielile de judecată”.

In motivarea acestei solutii Judecatoria a retinut ca:

,, Părţile au avut calitatea de soţi,  din căsătoria acestora rezultând minora  P.A.A.M.

La desfacerea căsătoriei părţilor, prin sentinţa civilă nr. 872/28.05.2015 pronunţată de Judecătoria Bicaz în dosarul nr. 1326/188/2014, s-a dispus ca  autoritatea păintească cu privire la  fiica minoră să se exercite în comun de părinţi iar locuinţa acesteia a fost stabilită alături de mamă.

Prin cererea formlată reclamantul a solicitat stabilirea unui drept de legături personale cu fiica sa pe cale judecătorească în considerarea faptului că pârâta îi interzice sau îi limitează accesul la copil.

Probatorul administrat în cauză a evidenţiat existenţa unei stări conflictuale între părţi cu privire la modalitatea de exercitare de către tată a dreptului de legături personale, dovadă în acest sens fiind atât poziţiile acestora exprimate în cererile fomrulate cât şi înscrisurile depuse la dosar ( ordonanţa din 18.02.2106 de clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infractiunii de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului pronunţată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul 4703/P/2015 ).

În concret, potrivit propriilor susţineri şi actelor depuse la dosarul cauzei reclamantul desfăşoară activităţi lucrative pe teritoriul Italiei. În România acesta deţine o locuinţă situată în Piatra Neamţ, în baza unui contract de comodat. autentificat sub numărul 649 / 18 mai 2015 la BNP M.I.M. ( fl  29 -30 ). Apartamentul este mobilat şi  întreţinut corespunzător, aspect rezulat atât din conţinutul anchetei pishosociale efectuate  în cauză ( fl 11- 12 ) cât şi din depoziţia martorului P.E.S.  ( fl 53 ).  Imobilul sus amintit era folosit de părţi în perioada convieţuirii  atunci când reveneau în ţară, astfel cum a  specificat martorul L.I.

Relaţiile reclamantului cu fiica sa sunt bune iar cei doi păstrează legătura telefonic, astfel cum a subliniat martorul L.I.

Conflictele intervin în momentul în care, ajuns pe teritoriul României, tatălui nu i se permite de către pârâtă accesul la copil  în locaţia şi intervalul de timp  solicitate. În acest sens martorul P.E.S.  a infomat instanţa despre faptul că,  deşi după divorţ  tatăl a venit de două ori în ţară şi a stat  de fiecare dată aproximativ o lună de zile, nu a putut să îşi vadă fiica săptămânal şi nici  să menţină legăturile personale  mai multe zile, inclusiv pe durata nopţii. Parte din aceste susţineri au fost confirmate şi de martorul L.I., persoană ce a specificat că mama permite fostului soţ să ia copilul doar în timpul zilei  întrucât acesta nu are o locuinţă stabilă şi nu ştie ce se întâmplă. În intervalul de timp petrecut alături de tată, acesta se îngrijeşte de fiica sa, după cum a arătat  martorul P.E.S.

Instanţa a reţinut  că potrivit art. 401 cod civ şi dispoziţiilor Legii nr. 272/2004, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

Acest drept se poate exercita în diferite moduri  ca de exemplu, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt părinte, lăsarea copilului la locuinţa părintelui căruia nu i-a fost încredinţat, corespondenţă ori altă formă de comunicare. Textele anterior menţionate  nu stabilesc modalitatea concretă de realizare a acestui drept, însă din reglementarea existentă rezultă implicit că exercitarea dreptului devenit litigios trebuie făcută într-o asemenea modalitate , încât să nu se ajungă la îngrădirea lui,  ambii părinţi trebuind să se implice activ în toate aspectele vieţii copilului, revenind instanţei de judecată obligaţia de a stabili timpul şi modalitatea în care se poate exercita menţionatul drept, ţinând seama că drepturile părinteşti trebuie exercitate numai în interesul copilului .

Raportat la dispoziţiile legale anterior enunţate şi având în vedere neînţelegerile dintre foştii soţi instanţa a constatat că prezenta acţiune este întemeiată, apreciind că interesul superior al copilului  presupune ca acesta să menţină contactul cu tatăl cât mai mult timp posibil,  legăturile personale între părinte şi copilul său reprezentând un element fundamental al vieţii de familie chiar dacă relaţiile dintre părinţi s-au rupt, de natură a contribui la crearea unui mediu socio-familial în care copilul să se poată dezvolta din punct de vedere emoţional, educativ şi social.

La stabilirea programului de vizită, instanţa a ţinut seama, însă de  circumstanţele specifice prezentei cauze:

Astfel, instanţa a avut în vedere că ulterior stabilirii domiciliului copilului alături de mamă relaţiile dintre părţi au continuat să fie tensionate. În acest context,  dar şi în condiţiile în care  reşedinţa reclamantului este în Italia, minora a păstrat legăturile cu tatăl său în mod sporadic.

În condiţiile în care prin probatoriul administrat în cauză reclamantul a dovedit că poate pune la dispoziţiile fiicei sale un spaţiu optim în care să o găzduiască, cunoscut de altfel de pârâtă, instanţa a încuviinţat  tatălui un drept de legături personale care să se deruleze şi  la adresa din Piatra Neamţ.

De principiu, instanţa a reţinut că trebuie găsită modalitatea care să permită ambilor părinţi şi copilului să aibă legături fireşti cât mai mult timp posibil, având în vedere că numai astfel pot veghea la creşterea şi educarea copilului. Părintele căruia nu i s-a încredinţat copilul nu poate fi exclus de la exerciţiul drepturilor părinteşti,  orice altă interpretare ducând la concluzia că acesta ar fi tratat ca un părinte decăzut din drepturile părinteşti, ceea ce ar fi greşit atâta timp cât împotriva sa nu s-a dat o hotărâre judecătorească prin care să se fi pronunţat decăderea din aceste drepturi.

Pe de altă parte derularea legăturilor personale cu minorii  trebuie sa se facă in condiţii care sa nu îi influenţeze negativ si sa nu le pună in primejdie creşterea, educarea, învăţătura si pregătirea profesională.

În condiţiile date instanţa a stabilit următorul program de legături personale al tatălui cu fiica sa: cu luarea la domiciliul reclamantului din Piatra Neamţ, astfel: în al doilea sfârşit de săptămână din fiecare lună, de vineri ora 16,00 până duminică ora 18,00, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă;  în vacanţa de vară, o săptămână, începând cu data de 20 august, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă; în vacanţa de iarnă, o săptămână, în anii impari urmând să includă sărbătorile de Crăciun iar în anii pari pe cele de Anul Nou, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă; de Paşte, prima zi, în anii impari şi a doua zi, în anii pari, în intervalul orar 10,00 - 19,00, cu preluarea copilului de la locuinţa mamei şi aducerea la aceeaşi adresă;  la domiciliul minorei din Bacău, astfel: în a patra săptămână din fiecare lună, marţi, între orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localităţii Bacău; în vacanţa de primăvară - în zilele de marţi şi joi, între orele 10,00 - 19,00,  cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localităţii Bacău;  de ziua de naştere a minorei( 2 ianuarie 2013 ) în anii pari, între orele 15,00 - 19,00 cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localităţii Bacău; prin purtarea de convorbiri telefonice cu minora, zilnic, între orele 19,00 - 19,15.

La stabilirea acestui program instanţa a avut în vedere vârsta minorei, istoricul îngrijirii copilului, legăturile de ataşament  ale copilului cu tatăl şi  faptul că părintele se află pe teritoriul altui stat.

Instanţa nu a încuviinţat preluarea copilului în domiciliul reclamantului  la sfârşit de săptămână, de două ori, având în vedere vârsta  mică a acestuia şi distanţa dintre domiciliile părinţilor, deplasarea putând deveni astfel împovărătoare pentru minoră.  Tatălui i s-a acordat însă posibilitatea ca în a patra săptămână din fiecare lună,  să viziteze copilul marţea, între orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasării fiicei sale pe raza localităţii Bacău. Instanţa a avut în vedere la stabilirea dreptului de legături personale în această modalitate şi faptul că  reclamantul are reşedinţa pe teritoriul altui stat şi nu a probat faptul că are posibilitatea revenirii in tară săptămânal ( în condiţiile în care prin cererea  de chemare în judecată a formulat solicitări de legături personale în fiecare săptămână în forme diferite, la domiciliul său, respectiv al copilului ). De asemenea, instanţa nu a încuviinţat  ca preluarea minorei să se facă  direct de la unitatea de învăţământ, ci de la domiciliul mamei,  întrucât în interesul copilului este ca cei doi părinţi să comunice cu privire la necesitările fiicei minore cât timp va locui alături tată.

Instanţa a încuviinţat un  drept de legături personale al tatălui in perioada vacantelor pentru o durată mai restrânsă de cât cea solicitată, având în vedere că ambii martori audiaţi au subliniat faptul că minora a petrecut perioade scurte doar in prezenta acestui  părinte, fiind necesară astfel o perioadă de adaptare treptată a copilului la  situaţia nou creată.

Cererea reclamantului vizând agrearea de către pârât a oricărei persoane care îngrijeşte minora sau de decizie comună cu privire la astfel de persoane, cu excepţia cazului în care este în îngrijirea bunicilor, unchilor sau mătuşilor, a fost  respinsă în considerarea următoarelor argumente:

Părţile exercită în comun autoritatea părintească.

Exerciţiul comun al autorităţii părinteşti atunci când părinţii nu convieţuiesc se concretizează în consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor, actele curente privind creşterea şi educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la care copiii locuiesc. În cazul exercitării în comun a autorităţii părinteşti aceştia nu trebuie să înţeleagă că vor trebui să se ocupe amândoi zi de zi de copil. În aceste condiţii, modalitatea efectivă în care părintele supraveghează copilul zi de zi, prin actele concrete pe care le îndeplineşte şi pentru care îşi asumă responsabilitatea, nu poate fi cenzurată de cealaltă parte.  Ceea ce s-ar putea analiza este măsura in care modalitatea de exercitare a drepturilor si îndatoririlor părinteşti de către părinte ar fi eventual influenţată de o terţă persoană, putându-se dispune după caz modificarea masurilor privind copilul,o astfel de solicitare nefiind însă formulată în cauză.

Deopotrivă, solicitările legate de accesul reclamantului la  informaţii şi documente privind copilul, din sfera medicală, şcolară sau din orice alte domenii nu pot  crea în sarcina celuilalt părinte obligaţii suplimentare atâta timp cât tatăl are în mod obiectiv posibilitatea ca prin mijloace proprii sa se informeze asupra situaţiei copilului direct la instituţiile şcolare / medicale vizate. De altfel, cu înscrisurile depuse la dosar reclamantul a dovedit faptul că a şi iniţiat astfel de  demersuri.

În consecinţă, faţă de motivele anterior invocate cererea reclamantului a fost admisă în parte, conform celor arătate în cele ce au precedat.

În baza art 453 cod proc civ au fost compensate cheltuielile de judecată în condiţiile în care pretenţiile fiecărei părţi au fost admise  în parte”.

Împotriva acestei solutii au formulat apel ambele parti care au criticat hotărirea ca fiind  nelegală si netemeinica din următoarele motive:

1. Apelul reclamantului P.C.D.

Desi atat dispoziţiile codului civil cat si dispoziţiile Legii nr. 272/2004, privind protecţia si promovarea drepturilor copilului, republicata, acorda drepturi neîngrădite pentru părintele separate de copil, totuşi drepturile apelntului  au fost ingradite atat prin sentinţa civila apelata cat si dupa emiterea acesteia, de către mama.

Arata apelantul ca a locuit impreuna cu pîrîta zi de zi, pana cand fetita a implimit vârsta de l an si 9 luni. In aceasta perioada s-a ocupat personal si in mod direct de toate necesităţile minorei(dintr-o eroare de redactare s-a menţionat 1 an si 3 luni), programul solicitat prin acţiunea formulata are in vedere tocmai interesul superior al copilului, acesta cuprizand in detaliu aspectele ce pot determina si ajuta la creşterea, sănătatea, educarea si pregătirea minorei.

Instanţa de fond a îngrădit dreptul său de a avea legaturi personale cu minora, motivat de faptul case  află pe teritoriul altui stat, argument neintemeiat din moment ce a adus la cunoştinţa instanţei ca lucrează perioade de timp pe teritoriul Italiei in funcţie de contractele pe care le obţine. Programul a fost respins fara temei de către instanţa, fara respectarea dreptul copilului la viata privata cu familia.

Instanta nu a încuviinţat preluarea copilului in domiciliul reclamantului la sfârşit de săptămâna, de doua ori, având in vedere vârsta mica a acestuia si distanta dintre domiciliile părinţilor, deplasarea putând deveni astfel împovărătoare pentru minora. A.A.M., in luna ianuarie va implini vârsta de 4 ani ,iar distanta dintre domiciliile părinţilor este de aprox. 60 de km, ce se pot parcurge in maximul 1 ora si un sfert. Distanta nu este mare având in vedere ca fetita inca de la naştere a circulat cu mijloace de transport in comun sau cu autoturismul personal atat cu ambii părinţi cat si cu fiecare in parte.

Instanţa a avut in vedere la stabilirea dreptului de legaturi personale in aceasta modalitate si faptul ca reclamantul are reşedinţa pe teritoriul altui stat si nu a probat faptul ca are posibilitatea revenirii in tara săptămânal (in condiţiile in care prin cererea de chemare in judecata a formulat solicitări de legaturi personale in fiecare săptămâna in forme diferite, la domiciliul sau ,respectiv al copilului) "

De asemenea instanta nu a încuviinţat ca preluarea minorei sa se faca direct de la unitatea de invatatmant, ci de la domiciliul mamei, întrucât in interesul copilului este ca cei doi părinţi sa comunice cu privire la necesităţile fiicei minore cat timp va locui alături de tata .

Cererea cu privire la faptul ca, fetita sa fie luata de la instituţia de invatamant am facut-o motivat de următoarele aspecte.

Martora P.E.S. (fi. 53 dos. fond), a adus la cunoştinţa instanţei, comportamentul mamei in prezenza copilului.

  Instanta a încuviinţat un drept de legaturi personale al tatălui in perioada vacantelor pentru o durata mai restrânsă de cat cea solicitata, având in vedere ca ambii martori audiaţi au subliniat faptul ca minora a petrecut perioade scurte doar in prezenta acestui părinte, fiind necesara astfel o perioada de adaptare treptata a copilului la situaţia nou creata .

Părţile exercita in comun autoritatea părinteasca. Exerciţiul comun al autorităţii părinteşti atunci cand părinţii nu convietuiesc se concretizează in consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la creşterea si educarea copiilor, („actele curente privind creşterea si educarea acestora fiind indeplinite de părintele la care copii locuiesc). In cazul exercitării in comun a autorităţii părinteşti aceştia nu trebuie sa inteleaga ca vor trebui sa se ocupe amândoi zi de zi de copil. In aceste condiţii modalitatea efectiva in care părintele supraveghează copilul zi de zi,prin actele concrete pe care le indeplineste si pentru care isi asuma responsabilitatea,nu poate fi cenzurata de cealaltă parte.

Arata apelantul că a solicitat un program clar, motivat de atitudinea mamei inainte si dupa emiterea sentinţei civile de către Judecătoria Bacău.

Considera ca mama nu poate abuza emoţional de încrederea pe care i-o acorda copilul in funcţie de dorinţele ei, punând in pericol sănătatea psihica a copilului.

Indubitabil afirm faptul ca relaţia dintre apelant  si mama  este una tensionata, aceasta ar dori ca acesta sa facă parte din viata minorei doar din punct de vedere financiar si nu sa am o relaţie efectiva, sa o sprijin in toate demersurile privind creşterea, dezvoltarea si educarea minorei.

Prin declaratia de apel s-a solicitat adminstrarea probei cu marori si inscrisuri.

2.Apelul paratei B.L.

Acţiunea pendinte, admisă în parte de către instanţă, dar în totală contradicţie cu interesul minorei a cărei sănătate este pusă în pericol la domiciliul reclamantului din Piatra Neamţ. În privinţa derulării legăturilor personale prin găzduirea minorei Ia domiciliul tatălui din Piatra Neamţ, consideră că este inoportună această solicitare întrucât:

-locuinţa reclamantului din Piatra Neamţ este compusă din două camere, într-una sunt depozitate bunurile mobile ale proprietarului, neavând acces la aceste bunuri decât comodantul;

-disponibilul de locuit se rezumă la o singură cameră în care ar urma să doarmă reclamantul împreună cu minora, lucru care nu este în concordanţă cu moralitatea dar şi cu dezvoltarea personală a unei fetiţe în vârstă de 3 ani şi 5 luni;

-când proprietarul revine în ţară nu deţine un alt imobil în care ar putea locui prezumându-se că foloseşte camera în care sunt depozitate bunurile sale, în acest context este greu de imaginat cum o minoră poate folosi în comun baia cu doi bărbaţi, existând riscul unei expuneri accidentale a nudităţii acestora cu repercursiuni asupra stării emoţionale a copilului, care poate fi marcată pe viaţă;

-imobilul este debranşat de la energie termică şi gaz, hrana urmând a fi preparată la o plită electrică, iar igienizarea corporală efectuându-se cu apă rece (în toate anotimpurile);

-minora nu a locuit singură nicio noapte doar cu reclamantul, existând riscul ca minora să nu se poată acomoda fără prezenţa mamei;

-reclamantul nu ştie să gătească, să spele un copil, astfel încât, nevoile primare ale minorei nu pot fi oferite exclusiv de acesta;

-înainte de promovarea acţiunii reclamantul lua minora dimineaţa şi o aducea seara spunând că nu a vrut să mănânce decât „o banană", ori, acest fapt demonstrează că nu este capabil să asigure necesarul şi diversitatea de hrană pentru copil, punând în pericol sănătatea acesteia;

-din declaraţia martorei propusă de reclamant rezultă că acesta a revenit în ţară doar de 2 ori de la divorţul părţilor, ori în aceste condiţii reclamantul nu justifică uri interes actual pentru programul de vizită pretins;

-de fiecare dată când reclamantul lua minora la plimbare aceasta se manifesta tulburător în sensul că plângea după mamă;

In cursul anului, tatălui nu-i este îngrădit dreptul de a-şi vedea copilul o lună de zile consecutiv, atunci, mama de ce ar trebui să suporte o despărţire de fiica sa timp de 20-30 zile?

-la sfârşitul anului 2010 reclamantul a avut o tentativă de suicid, el afirmând persoanelor cunoscute că se va sinucide, iar de la dl.A.F., proprietarul apartamentului unde locuieşte când vine în ţară, am aflat că stătea toată ziua în casă pe întuneric. Când a pus în practică tentativa de suicid a venit un elicopter Smurd şi poliţia din Gressan şi Carabinieri din Valle Dagoste, iar după ce a fost externat din spital a fost tratat mult timp de medicul lui de familie.

Apelurile sunt legal timbrate .

Prin declaratia de apel s-a solicitat adminstrarea probei cu martori, inscrisuri si expertiza.

In drept au fost  invocate prev. art 466 si urm.c. pr. civ.

Atit reclamantul cit si parata au formulat intimpinare la apelul depus de fiecare din parti prin care au exprimat aceeasi pozitie contradictorie.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului , tribunalul constata  cele ce urmeaza :

•Apelul declarat de parata .

Este de observat ca apelanta- parata nu este de acord cu luarea minorei de la domiciliul sau si ca invoca diferite motive , care nu au fost dovedite in cauza.Principala motivatie a acesteia este reprezerntata de asa zisa boala psihica a reclamantului care ar determina o imposibilitate a acestuia de a se ingriji corespunzator de minora la domiciliul sau .Aceasta situatie nu a fost dovedita in cauza,in prezent  boala  de care a suferit acum 7 ani reclamantul nu mai este de actualitate, acesta fiind vindecat , astfel cum rezulta din actele medicale depuse la dosar.In ce proveste locuinta reclamantului, nu s-a dovedit in cauza ca acesta nu are unde locui atunci cind revine in tara din strainatate iar conditiile in care acesta locuieste au fost evidentiate in probatoriul administrat la fond.In cauza nu s-a dovedit de asemenea,nici  incapacitatea subiectiva a reclamantului de a se ocupa de copil,cele afirmate de apelanta in legatura cu instabilitatea emotionala a reclamantului inscriindu-se in cadrul umor neintelegeri de substanta existente intre fostii soti,astfel ca nu vor fi luate in considerare. In acelasi cadru se inscriu si alegatiile acesteia, vadit nefondate in ce priveste comportamentul reclamantului fata de minora si presupunerile in legatura cu ce s-ar putea intimpla minorei(f. 9 motive)datorita problemelor din copilarie ale reclamantului. Aceste sustineri sunt expresia nemultumirii constante a paratei si nu au un fundament real, nefiind dovedite in cauza.Pe de alta parte aceste discreditari ale reclamantului pot fi interpretate si in sensul opunerii totale ca minora sa aiba legaturi personale cu reclamantul ,or,pe linga sanctiunile expres prevazute de art. 20 din Legea 272 /2004 este de observat ca  disponibilitatea unui parinte de a permite celuilalt de a avea legaturi cu minorul este un criteriu expres prevazut de lege (art. 21 din Legea 272/2004) in evaluarea interesului superior al minorului atunci cind se stabileste locuinta acestuia la unul din parinti.

In consecinta , nefiind dovedit in cauza ca interesul superior al minorei ar fi prejudiciat in cazul in care legaturile personale cu aceasta se exercita la domiciliul reclamantului, apelul urmeaza a fi respins ca nefondat.

2.Apelul reclamantului.

Instanta de apel considera ca in mod corect a apreciat prima instanta in legatura cu circumstantele specifice ale acestei cauze si a pronuntat o solutie de admitere in parte a actiunii.A apreciat ca, datorita virstei si distantei dintre localitati , programul de vizita astfel cum a fost solicitat  in actiunea principala este impovarator pentru minora si a dispus exercitarea unui drept de vizita raportat la aceste criterii, nuantind programul de vizita solicitat de reclamant .

Sub un prim aspect, este de observat ca reclamantul locuieste in strainatate si ca posibiliatea de a lua minora la domiciulul sau se exercita doar in momentul in care se intorce in tara . Asa fiind, nu se poate considera ca impovarator ca intr- o perioada limitata programul de vizita sa fie exercitat  astfel cum s-a solicitat in actiunea principala  .Sub al doilea aspect tribunalul constata ca minora a locuit impreuna cu parintii pina la despartirea in fapt , ca este obisnuita cu calatoriile, dealtfel  distanta dintre Piatra Neamt si Bacau nu este o distanta excesiv de mare, putind fi suportata in bune conditii de un astfel de copil.

Tribunalul urmeaza sa mentina solutia primei instante de preluare a minorei de la domiciliul mamei si de aducere la domiciliul acesteia , solutie judicioasa , raportat la neintelegerile existente intre parti dar si la interesul minorei, care urmeaza a avea acelasi program si aceleasi obiceiuri in ce priveste institutiile de invatamint pe care le frecveanteza sau urmeaza sa le frecventeze. In ce priveste petrecerea zilei de nastere a minorei dat fiind programul de vizita , urmeaza  ca fiecare din parinti sa petreaca ,pe rind  aceasta zi impreuna cu copilul.

Instanta de apel urmeaza in consecinta sa admita cererea de legaturi personale astfel cum a fost solicitata, mai putin cererea de preluare a minorei de la gradinita in zilele de marti si joi intre orele 15 si 17:30 in saptaminile  in care petrece weekendurile cu mama sa intrucit aceasta ar perturba programul zilnic al acesteia or interesul superior al minorei presupune ca aceasta sa parcurga acelasi program repetitiv tocmai in ideea de a se obisnui si de a reactiona corespunzator la  ritmul zilnic si ulterior  la programul de invatare.Celelalte drepturi astfel cum au fost solicitate a se recunoaste in actiunea principala sunt drepturi prevazute de lege si decurg din exercitarea in comun a autoritatii parintesti si nu reprezinta deci drepturi asupra carora instanta sa dispuna.

Fata de cele de mai sus urmeaza ca instanta sa admita apelul reclamantului si sa dispuna in consecinta.

 Cazind in pretentii, intimata-parata  va fi obligata la cheltuieli de judecata catre apelant in conformitate cu prev. art. 453 c. pr. civ.

Domenii speta

Spete similare