Anulare act administrativ-fiscal

DOSAR NR…..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR……

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ……

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREŞEDINTE: ****

GREFIER: ****

Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul …… în contradictoriu cu pârâţii ….. şi chemata în garanţie ….., având ca obiect anulare act administrativ-fiscal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul, prin avocat cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind pârâta şi chemata în garanţie.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Avocatul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe noi de administrat în cauză.

Tribunalul acordă cuvântul asupra cererii de chemare în garanţie, excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a …. şi inadmisibilităţii capătului de cerere privind acordarea dobânzii şi pe fondul cauzei.

Avocatul reclamantului consideră că cererea de chemare în garanţie este admisibilă, dar pe fond solicită respingerea acesteia ca neîntemeiate, considerând că …. este singura instituţie care poate restitui suma. Din acest motiv, solicită şi respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a …., instituţia având atribuţia de a încasa suma de bani, ceea ce îi conferă şi obligaţia de a restitui această sumă. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, solicită respingerea acestei excepţii.

Pe fondul cauzei, apărătorul reclamantului solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, anularea deciziei de calcul a timbrului de mediu, obligarea pârâtei să restituie suma încasată în mod abuziv, cu dobânda aferentă de la momentul perceperii taxei şi până la momentul restituirii acesteia. Solicită să se observe că acest autoturism a fost cumpărat în anul …. în sistem second-hand de la fostul proprietar din România. În acest sens este şi practica CJUE, care a reţinut că OUG nr.9/2013 aplică un regim discriminatoriu şi nu are un tratament unitar pentru toţi contribuabilii. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L

Deliberînd, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr……, reclamantul …. în contradictoriu cu pârâta ….., a solicitat ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se anuleze decizia nr….. şi să i se restituie suma de …. lei reprezentînd timbru de mediu, cu dobînda aferentă şi cu cheltuieli de jduecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că taxa pretinsă pentru înmatricularea autovehiculului său este contrară normelor comunitare.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus, în copie, înscrisuri privind taxa plătită şi autovehiculul.

Pârâta …., prin ….., a invocat prin întîmpinare excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a …., care a încasat taxa pentru …., precum şi excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind dobînda. De asemenea, a formulat cerere de chemare în garanţie a …., la bugetul căreia se face venit taxa specială, iar pe fond s-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, taxa fiind legal percepută.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, aceasta va fi respinsă ca neîntemeiată de către tribunal, avînd în vedere că …. este emitentul deciziei de stabilire a timbrului de mediu în baza căreia s-a pretins şi încasat suma de la reclamant, deci nu este doar un simplu încasator pentru …. Reclamantul este nemulţumit de suma pretinsă de organul fiscal cu titlu de timbru de mediu, a contestat această sumă, iar ca efect al nesoluţionării favorabile a cererii sale de restituire a sumei a introdus acţiunea de faţă.

Tribunalul va respinge şi excepţia inadmisibilităţii cu privire la capătul de cerere privind plata dobînzii aferente, avînd în vedere că obligaţiile băneşti sînt producătoare de dobîndă şi se impune repararea integrală a prejudiciului produs prin încasarea unei sume în cazul constatării nelegalităţii pretinderii acesteia, nefiind relevant că reclamantul nu ar fi solicitat dobînda în prealabil organelor fiscale.

Pe fondul cauzei, tribunalul reţine că acţiunea dedusă judecăţii are ca obiect restituirea sumei de …. lei reprezentînd timbru de mediu, pretinse reclamantului pentru înmatricularea unui autovehicul în România, taxă calculată prin decizia nr……

Reclamantul a solicitat restituirea acestei sume susţinînd că a fost încasată cu încălcarea dispoziţiilor dreptului Uniunii Europene.

Obligaţia de plată a timbrului de mediu aferent primei înmatriculări în România a unui vehicul este prevăzută de art.4 lit.a din OUG nr.9/2013, normă juridică ce face parte dintr-un act normativ în vigoare şi care nu a fost declarat neconstituţional printr-o decizie a Curţii Constituţionale.

OUG nr.9/2013 nu poate contraveni legislaţiei naţionale, atât timp cât ordonanţa de urgenţă are forţa juridică a unei legi, iar eventualul conflict între acte normative cu valoare de lege se rezolvă potrivit regulilor norma specială derogă de la norma generală ori norma ulterioară abrogă norma anterioară. La acest moment nu există nici o lege naţională prin care să se fi abrogat vreo dispoziţie a OUG nr.9/2013 şi nici care să reglementeze altfel, într-un mod special, domeniul taxelor de mediu datorate la înmatricularea autovehiculelor. De asemenea, nu se pune problema unei contrarietăţi între OUG nr.9/2013 şi Constituţia României, singurul organ competent să constate o asemenea contrarietate fiind Curtea Constituţională, care nu a făcut însă acest lucru până în prezent.

Fiind astfel vorba de o normă internă aflată în vigoare şi care nu a fost declarată neconstituţională, art.4 lit.a din OUG nr.9/2013, care prevede obligaţia solicitanţilor de a achita timbrul de mediu, este pe deplin aplicabil.

Este adevărat că, în situaţia în care s-ar constata existenţa unei contrarietăţi între norma internă şi o normă aparţinând dreptului Uniunii Europene, norma internă ar fi înlăturată de la aplicare, potrivit principiului priorităţii dreptului uniunii, dezvoltat de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în jurisprudenţa sa (Administrazione delle Finanze dello Stato/Simmenthal, C-106/77) şi statuat prin prevederile art. 148 alin. 2 din Constituţia României.

Este de asemenea adevărat că prin două hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (în cauzele Tatu, nr.C 402/09, 7 aprilie 2010, şi Nisipeanu, C 263/10, 7 iulie 2011), o taxă percepută anterior la momentul primei înmatriculări în România a unui autovehicul (taxa pe poluare instituită prin OUG nr.50/2008, în diversele sale variante), având o natură similară timbrului de mediu, a fost declarată ca fiind contrară dreptului Uniunii Europene, respectiv art.110 TFUE (fost art.90 TCE). Această soluţie a Curţii de la Luxemburg s-a întemeiat însă pe aceea că, prin modul în care era aşezată (se aplica autovehiculelor rulate aflate la prima înmatriculare în România, o astfel de taxă nefiind însă percepută pentru autovehiculele rulate înmatriculate deja în România şi care fac obiectul unei vânzări), taxa pe poluare instituia un regim fiscal discriminator între autovehiculele de ocazie importate şi autovehiculele de ocazie similare, prezente deja pe teritoriul naţional. În acest mod, se descuraja punerea în circulaţie, în România, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Însă acest efect discriminator nu mai poate fi reţinut integral în privinţa timbrului de mediu reglementat de OUG nr.9/2013. Aceasta deoarece timbrul de mediu se aplică atât la prima înmatriculare în România a unui autovehicul (art.4 lit.a), dar şi cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (art.4 lit.c). Instituirea obligaţiei de plată a timbrului de mediu şi pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, care fac obiectul unei vânzări, este de natură să înlăture efectul descurajant pentru importul din alte state membre a unor produse de aceeaşi natură şi orientarea consumatorului către produse de pe piaţa autohtonă, evidenţiat de CJUE în hotărârile menţionate în privinţa fostei taxe pe poluare.

De altfel, din copia contractului de vînzare-cumpărare de la fila …. se poate observa că autovehiculul a fost achiziţionat de pe piaţa internă, fiind anterior înmatriculat în România sub nr. …. în anul …., aceasta fiind prima înmatriculare a vehiculului, conform cărţii de identitate – fila …, în condiţiile în care se reţine şi în decizia de stabilire a taxei că a fost fabricat în …. şi înmatriculat la …..

Reclamantul nu a depus nici un fel de înscrisuri din care să rezulte că ar fi existat o altă înmatriculare a vehiculului în alt stat membru UE.

Astfel fiind, neputându-se reţine în acest caz încălcarea normelor comunitare prin reglementarea instituită prin OUG nr.9/2013, nu se pune nici problema înlăturării de la aplicare a normei interne de către dreptul UE. Rezultă deci că suma achitată cu titlu de timbru de mediu a fost datorată în mod legal, iar refuzul de a  restituire nu poate fi calificat ca nejustificat.

Prin urmare, tribunalul va respinge ca neîntemeiată acţiunea, neexistînd temei pentru anularea deciziei de stabilire a timbrului de mediu şi restituirea taxei cu dobînda aferentă şi nici pentru obligarea pîrîtei la plata cheltuieilor de judecată.

Tribunalul va respinge şi cererea de chemare în garanţie, în conformitate cu disp. art.72 NCPC, avînd în vedere că pîrîta nu a căzut în pretenţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi inadmisibilităţii.

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanţie a ………….

Respinge ca neîntemeiată acţiunea ……………..

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 6.12.2016.

PREŞEDINTE GREFIER

Red.CI/5ex

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. ……. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare