Tentativă la omor.

Decizie **** din 23.02.2016


Dosar nr. *****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL  BUCUREŞTI – SECŢIA  I  PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. *****

Şedinţa publică din data *****

Tribunalul compus din:

PREŞEDINTE – *****

GREFIER – *****

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror *****.

Pe rol urmează pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpata *****, trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru săvârşirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie (săvârșită la data de 05.02.2015) și tentativă de omor, cu aplicarea legii penale mai favorabile (săvârșită la data de 06.01.2012), aflate în concurs real, prevăzute de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal și de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 09.02.2016, fiind cuprinse în conţinutul încheierii de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea inculpatei prin avocat să depună concluzii scrise, a stabilit termen pentru pronunţare la data de 23.02.2016.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ***** emis la data de ***** de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei ***** pentru comiterea infracțiunilor de tentativă de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie (săvârșită la data de 05.02.2015) și tentativă de omor, cu aplicarea legii penale mai favorabile (săvârșită la data de 06.01.2012), aflate în concurs real, prevăzute de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal și de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

În sarcina inculpatei s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

1. În data de 05.02.2015, în jurul orei 02:00, în timp ce se afla într-o construcţie improvizată, cu destinaţia de locuinţă, situată pe un teren viran din *****, în apropierea străzii *****, sector *****, pe fondul unui conflict spontan generat de consumul prealabil de alcool, inculpata ***** a înjunghiat-o pe persoana vătămată ***** (cu care are o relaţie de concubinaj de aproximativ 7 ani) cu un cuţit în zona pieptului, provocându-i astfel leziuni traumatice constând în plagă înjunghiată hemitorace drept şi hemopneumotorax masiv.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. *****, persoana vătămată ***** prezintă leziuni traumatice care se puteau produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, respectiv prin lovire cu corp dur. Plaga înjunghiată, de aproximativ 2 centimetri, la nivelul spațiului II ic drept pe linia medioclaviculară, suflantă, penetrantă la explorarea instrumentală, cu insuficiență respiratorie acută (ce a impus efectuarea pleurostomiei de urgență) s-a putut produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțit sau similar. Morfologia și topografia leziunilor traumatice toraco-pleuro-pulmonare pledează pentru lovire cu corp tăietor – înțepător, fiind improbabilă autoproducerea ei. Leziunea traumatică reprezentată prin plaga înjunghiată de la nivelul hemitoracelui drept cu lezare pleuro-pulmonară poate data din 05.02.2015, necesită 25-30 (douăzeci și cinci – treizeci) zile de îngrijire medicală și a pus în primejdie viața victimei.

2. În data de 06.01.2012, în jurul orei 03:30, în timp ce se afla în locuința comună, situată în *****, pe fondul consumului excesiv de alcool, inculpata *****a înjunghiat-o pe persoana vătămată ***** cu un cuțit, provocându-i astfel o plagă înjunghiată spațiul I intercostal stâng pe linie medioclaviculară, pneumotorax stâng, leziuni care i-au pus în primejdie viața.

Din raportul de expertiză medico-legală nr. ***** rezultă că persoana vătămată ***** a prezentat leziuni traumatice care se puteau produce prin acţiunea unui corp tăietor-înţepător (posibil cuţit sau similar), care pot data din 06.01.2012, au necesitat pentru vindecare 14-16 (paisprezece-şaisprezece) zile de îngrijire medicale și au pus în primejdie viaţa victimei.

Prin avizul nr. ***** întocmit de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București s-a precizat că „leziunea s-a produs cu cea mai mare probabilitate prin lovire cu corp tăietor-înțepător, prin heteroagresiune.”

În drept, faptele inculpatei *****, constând în acelea că în data de 05.02.2015, în jurul orei 02:00, în timp ce se afla într-o construcţie improvizată, cu destinaţia de locuinţă, situată pe un teren viran *****, pe fondul unui conflict spontan generat de consumul prealabil de alcool, a înjunghiat-o pe persoana vătămată ***** (cu care are o relaţie de concubinaj de aproximativ 7 ani) cu un cuţit în zona pieptului, provocându-i astfel leziuni traumatice constând în plagă înjunghiată hemitorace drept şi hemopneumotorax masiv, iar în data de 06.01.2012, în jurul orei 03:30, în timp ce se afla în locuința comună, situată în *****, pe fondul consumului excesiv de alcool, inculpata ***** a înjunghiat-o pe persoana vătămată ***** cu un cuțit, provocându-i astfel o plagă înjunghiată spațiul I intercostal stâng pe linie medioclaviculară, pneumotorax stâng, leziuni care i-au pus în primejdie viața, întrunesc în mod obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie (săvârșită la data de 05.02.2015) și tentativă de omor, cu aplicarea legii penale mai favorabile (săvârșită la data de 06.01.2012), aflate în concurs real, prevăzute de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 Cod penal și de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, totul cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile s-a reţinut că, prin adresa din data de 25.04.2012, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2708,18 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate *****.

În faza de urmărire penală, faptele s-au stabilit pe baza următoarelor mijloace de probă: procese-verbale de cercetare la fața locului, însoțite de planșe fotografice; declarațiile martorilor; declarațiile inculpatei; declarațiile persoanei vătămate; raportul de expertiză medico-legală nr. *****; raportul de constatare criminalistică nr. *****; procese-verbale de redare a convorbirilor cu operatorii 112, însoțite de suporți optici pe care sunt stocate convorbirile respective; acte medicale emise de Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni”; raportul de constatare criminalistică nr. *****; raportul de expertiză medico-legală nr. *****; avizul nr. ***** întocmit de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București; acte medicale emise de Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”; procese-verbale de investigație; procese-verbale de constatare.

Cauza a fost înregistrată la data de ***** sub numărul ***** pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală.

Prin cererea înregistrată la data de ***** prin serviciul registratură (file 53-56, vol. I, d.i.), Spitalul de Urgență „Bagdasar-Arseni” a arătat că se constituie parte civilă în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 20 Cod procedură penală.

Prin încheierea de şedinţă din camera preliminară din data de ***** pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpata *****.

În cursul judecăţii, s-a dat citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, conform art. 374 alin. 1 Cod procedură penală şi i s-au adus la cunoştinţă inculpatei, conform art. 374 alin. 2 Cod procedură penală, drepturile pe care le are în această fază procesuală.

În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpata ***** (declaraţie file 88-90, vol. I, d.i.), persoana vătămată ***** (declaraţie file 91-92, d.i.) şi martorii ***** (declaraţie fila 123, vol. I, d.i.), ***** (declaraţie fila 64, vol. II, d.i.), ***** (declaraţie file 149-150, vol. II, d.i.), ***** (declaraţie fila 151, vol. II, d.i.), ***** (declaraţie fila 152, vol. II, d.i.) şi martorul *****, propus de inculpată (declaraţie fila 153, vol. II, d.i.).

A fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanţiere pentru inculpată, respectiv bilet de ieşire din spital (file 159-160, vol. II, d.i.) şi un listing (file 154-156, vol. II, d.i.).

Prin cererea înregistrată la data de 25.08.2015 prin serviciul registratură (file 108-111, vol. I, d.i.), Spitalul de Urgență „Bagdasar-Arseni” a arătat că se constituie parte civilă în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 20 Cod procedură penală, cu suma totală de 622 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părţii vătămate ***** în data de *****.

În şedinţa publică din data de *****, tribunalul a constatat imposibilitatea audierii martorilor *****, *****şi *****, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 381 alin. 7 Cod procedură penală.

Examinând ansamblul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

1. La data de 06.01.2012, în jurul orei 03:30, în timp ce se aflau în locuința comună, situată în *****, pe fondul consumului excesiv de alcool, inculpata ***** a înjunghiat-o pe persoana vătămată *****, cu care se afla în relaţie de concubinaj, cu un cuțit, provocându-i o plagă înjunghiată spațiul I intercostal stâng pe linie medioclaviculară, pneumotorax stâng, leziuni care i-au pus în primejdie viața.

Din raportul de expertiză medico-legală nr. ***** rezultă că persoana vătămată ***** a prezentat leziuni traumatice care se puteau produce prin acţiunea unui corp tăietor-înţepător (posibil cuţit sau similar), care pot data din 06.01.2012, au necesitat pentru vindecare 14-16 (paisprezece-şaisprezece) zile de îngrijire medicale și au pus în primejdie viaţa victimei.

Prin avizul nr. ***** întocmit de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București s-a precizat că „leziunea s-a produs cu cea mai mare probabilitate prin lovire cu corp tăietor-înțepător, prin heteroagresiune.”

Situaţia de fapt a fost reţinută de instanţă din coroborarea probelor administrate în cauză.

Astfel, martorul *****, prin declaraţiile date în faza de urmărire penală (file 13, 105, vol. II, d.u.p.) a arătat că în perioada comiterii faptei, locuia fără forme legale în imobilul situat în *****. În dimineața zilei de 06.01.2012, martorul a auzit „scandal”, care provenea din încăperea ocupată de inculpata ***** și persoana vătămată *****. Fiind deranjat de zgomot, martorul s-a deplasat la locuința celor doi concubini, unde aceștia se aflau împreună cu fratele inculpatei, martorul *****, cerându-le să nu se mai certe, pentru că din cauza gălăgiei, nu poate dormi. Martorul a plecat, însă imediat ce a ajuns în camera sa, a fost apelat pe telefonul mobil de martorul *****, care i-a spus „l-a omorât nebuna pe *****!”. În continuare martorul a arătat că „am coborât înapoi şi când am ajuns la uşa lor, l-am văzut pe *****, căzut în holul locuinţei, pe spate, într-o baltă de sânge, iar pe ***** am văzut-o cu un cuţit mare de bucătărie, în mână. Îl înjura pe ***** şi a ridicat mâna, ţinând cuţitul cu lama în jos, cu intenţia de a-l mai lovi o dată, dar nu a mai apucat să facă acest lucru, pentru că a apărut vecina noastră, *****, care s-a băgat între ei şi a determinat-o să lase cuţitul pe masă. Eu l-am udat cu apă pe ***** să-l aduc în simţiri şi l-am ridicat în fund, sprijinit de tocul uşii. În acest timp, ***** ne înjura pe toţi care eram de faţă şi ne întreba de ce ne băgăm între ei.”

Declaraţiile martorului ***** se coroborează cu declarația martorei *****, dată în faza de urmărire penală (fila 104, vol. II, d.u.p.), în care a arătat că în dimineaţa zilei de 06.01.2012, în jurul orei 03:30, a auzit „scandal” la etajul unu al imobilului în care locuia, unde locuiau inculpata ***** zisă „*****” şi concubinul acesteia, persoana vătămată *****, astfel că a ieşit din camera sa şi a urcat câteva trepte pe scările care asigură legătura dintre etaje, pentru a afla ce se întâmplă. După ce a ajuns la etajul unu al imobilului, a văzut-o pe inculpata ***** cu un cuțit mare în mână, care „era agitată şi gesticula, agitând cuţitul. Lângă ea era *****, care o împingea şi îi spunea să lase cuţitul şi să ia copilul în braţe, că nu se întâmplă nimic (…). Am văzut că ***** era plin de sânge …Văzând ce se întâmplă, i-am spus lui ***** să lase cuţitul jos şi, pentru că nu a vrut şi am sesizat că vrea să-l mai lovească o dată, m-am băgat între ei şi atunci ea s-a dus în casă şi l-a pus pe masă. Mai menţionez faptul că amândoi erau sub influenţa băuturilor alcoolice, iar conflictul dintre ei a fost din cauza faptului că ***** a pierdut nişte bani.”

Şi martorul *****, locatar al aceluiași imobil, în declaraţia dată în faza de urmărire penală (file 108-109, vol. II, d.u.p.) şi menţinută în faţa instanţei (fila 149-150, vol. II, d.i.) a declarat că în dimineața zilei de 06.01.2012, în jurul orei 03:15, a auzit gălăgie de la etajul unu al imobilului menționat anterior. În acest context, martorul s-a dus să vadă ce se întâmplă, observând că persoana vătămată ***** era plină de sânge pe partea stângă, sprijinindu-se cu spatele de ușa de la intrarea în locuința sa. Văzând acest lucru, martorul ***** a apelat S.N.U.A.U. 112, solicitând intervenția unei ambulanțe.

Împrejurarea că martorul ***** este persoana care a sunat la 112 rezultă şi din declaraţia martorei *****  (fila 104, vol. II, d.u.p.), dată în faza de urmărire penală. Această martoră nu a putut fi audiată şi de instanţă întrucât şi-a schimbat locuinţa, iar noua locuinţă nu a putut fi identificată.

Această susţinere se coroborează şi cu procesul verbal de transcriere a convorbirii purtate în martorul ***** şi operatorul de le 112 (file 110-112, vol. II, d.u.p.) în care se reţine că, de la numărul de telefon *****, martorul ***** a purtat următoarea discuţie, în limba română, cu trei operatori 112 (cu indi*****vul *****, denumit în continuare Operator 1, de la Centrul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 Bucureşti, al doilea cu indi*****vul *****, denumit în continuare Operator 2, de la Dispeceratul de Urgenţă al Serviciului de Ambulanta Bucureşti si Ilfov si al treilea cu indi*****vul *****, denumit în continuare Operator 3 de la Centrul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 Bucureşti:

Operator 1 - 112. Ce urgență aveți?

***** - Bună seara. Aș dori o salvare si un echipaj de poliție. Imediat... L-a tăiat nevasta pe un băiat!

Operator 1 - Unde domnule? 

***** - Pe *****.

Operator 1 - *****. Numărul?

***** - Da. Numărul *****.

Operator 1 – *****, la curte?

***** - Da, da, da.

Operator 1 - Ce sector e aici domnule?

***** - Sector *****.

Operator 1 - Sector *****, da? Cum vă numiți?

Domn - Da! Veniți repede!

Operator 1 - Cum vă numiți?

***** - *****.

Operator 1 – Vorbiți imediat. Rămâneți la telefon domnule.

***** - Da, da, da.

Operator 2 - Alo? Alo ? Alo?.... Alo?

***** - Alo? Bună seara. Aș dori și eu o salvare și un echipaj de poliție dacă se poate. S-au certat aici soția cu soțul ... și soția e mai baută ... i-a dat cu cuțitul și are toată burta tăiată ... spartă.

Operator 2 - *****, da?

***** - Da, da, da. Vă rog, cât de repede se poate.

Operator 2 - Da, vă trimit ambulanța. Vorbiți cu poliția.

***** - Da.

Operator 3 - Alo?

***** – Alo. Bună seara.

Operator 3 - Cine a lovit-o cu cuțitul stimate domn?

***** – Soția a lovit soțul. Are o hemoragie foarte mare. Îi curge foarte mult sânge ... este agresiviiiiii.

Operator 3 - Cine a dat cu cuțitul, soția?

***** – Soția. Da, da, da.

Operator 3 - Dumneavoastră cine sunteți?

***** - Sunt un vecin domnule. M-am dus acolo să-i potolesc ... a vrut sa-mi dea mie cu cuțitul și eu m-am ferit și i-a dat lui.

Operator 3 - Am înțeles. Și e tăiat, da?

***** - Da, da, da. E foarte rău.

Operator 3 - Am înțeles. O să vină și poliția la fața locului.

***** - Da, da, da. O să aștept eu la poartă.”

Din procesul verbal întocmit de organele de poliţie (file 9-10, vol. II, d.u.p.) rezultă că, într-adevăr, ajunşi la adresa respectivă, au găsit mai multe persoane în faţa imobilului şi au luat legătura cu martorul *****.

În faţa instanţei de judecată, martorul ***** (declaraţie fila 151, vol. II, d.i.) a arătat că nu-şi mai menţine declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală, „de altfel nu recunosc că acea declaraţie consemnată pe numele meu este declaraţia mea, nu am fost prezent la nici un incident între *****  şi ***** şi nu eu sunt cel care a sunat la 112 pentru a chema salvarea”.

Având în vedere probele anterior analizate, din care rezultă că acest martor a fost prezent la incidentul petrecut între inculpata ***** şi persoana vătămată ***** şi a sunat la 112, vorbind cu operatorii, Tribunalul înlătură această declaraţie ca fiind nesinceră. De altfel, în momentul în care procurorul a precizat că înţelege să se sesizeze din oficiu pentru mărturie mincinoasă, martorul a susţinut că „nu înţelege de ce este obligat să dea declaraţie în condiţiile în care poate nu vrea să dea o astfel de declaraţie”, arătând că nu doreşte să mai semneze declaraţia. Ulterior, a răspuns la întrebări arătând, printre altele, că „revin şi arăt că nu mai îmi aduc aminte exact ce s-a întâmplat” şi a semnat declaraţia.

Împrejurarea că agresiunea asupra persoanei vătămate s-a petrecut în apropierea ușii de acces în locuința acesteia este confirmată şi de cercetarea la fața locului. Astfel, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului (file 14 şi 17-24, vol. II, d.u.p.), în apropierea tocului de la ușa de acces în locuința victimei, precum și pe podeaua din interiorul camerei, au fost descoperite pete de culoare brun-roșcat, cu aspect de sânge.

Înjunghierea persoanei vătămate ***** este confirmată de raportul de expertiză medico-legală nr. *****, în care s-a concluzionat că persoana vătămată ***** a prezentat leziuni traumatice care se puteau produce prin acţiunea unui corp tăietor-înţepător (posibil cuţit sau similar). Leziunile pot data din 06.01.2012 și au necesitat pentru vindecare 14-16 (paisprezece-şaisprezece) zile de îngrijire medicale. Aşa cum sunt descrise în actele medicale, leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei.

De asemenea, s-a apreciat ca improbabilă autoproducerea leziunilor traumatice, nefiind însă exclusă, avându-se în vedere caracteristicile morfologice ale cicatricei descrise şi topografia ei, corelate cu cele descrise în foaia de observație.

Având în vedere concluziile actului medico-legal, la data de 02.04.2015 s-a solicitat Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București examinarea şi avizarea raportului de expertiză medico-legală nr. *****, respectiv precizarea variantei veridice în această situaţie, autoprovocarea sau heteroagresiunea, avându-se în vedere practica medico-legală precum şi situaţia de fapt rezultată din materialul probator administrat în cauză.

Prin avizul nr. *****, Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București a precizat că „leziunea s-a produs cu cea mai mare probabilitate prin lovire cu corp tăietor-înțepător, prin heteroagresiune.”

Persoana vătămată *****, fiind audiată în faza de urmărire penală (declaraţie file 27-29, vol. II, d.i., menţinută în esenţă şi în faza cercetării judecătoreşti, declaraţie file 91-92, vol. I, d.i.) a precizat că are o relație de concubinaj cu inculpata de 13 ani, cei doi locuind împreună într-o cameră de la etajul unu al imobilului menționat mai sus. În data de 06.01.2012, pe fondul consumului prealabil de alcool a avut un conflict cu *****, generat de faptul că aceasta i-a reproșat că i-a dat o sumă de bani unei alte persoane. În acest context, persoana vătămată a declarat că „am luat din cameră un cuţit şi cu mâna stângă m-am lovit o singură dată în zona subclaviculară stângă. Am făcut acest lucru fiind băut şi pentru a nu mă mai certa cu ea”.

Susţinerea persoanei vătămate în sensul că s-a autoînjunghiat este nesinceră, fiind infirmată de probatoriul administrat în cauză şi făcută în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a inculpatei *****, concubina sa.

Astfel, din declarațiile martorilor ***** și ***** rezultă că imediat după comiterea faptei, cei doi concubini au convenit să declare în fața organelor de urmărire penală că victima s-a autoînjunghiat, martorul ***** arătând „Când a văzut că ***** şi-a mai revenit puţin, a început să-i zică să nu spună la Poliţie că l-a tăiat ea şi că s-a tăiat el singur. Am observat că, atât ***** cât şi ***** erau sub influenţa băuturilor alcoolice, mai mult ea. Am mai observat că ***** era şi ea plină de sânge pe haine şi pe mâini. Salvarea am anunţat-o eu, de pe telefonul meu, nr. *****, după care a venit şi Poliţia”, iar martora ***** că persoana vătămată i-a spus inculpatei „că el nu va declara la poliţie că l-a tăiat ea. ***** îi repeta mereu lui ***** să nu o spună că ea l-a tăiat şi să zică că a fost tăiat de altcineva.”

În faza de urmărire penală a fost audiat şi fratele inculpatei, martorul *****, care a confirmat conflictul dintre inculpată şi persoana vătămată, însă tribunalul nu a mai procedat la audierea acestuia având în vedere susţinerile persoanei vătămate şi a inculpatei vizând starea de sănătate mentală, precum şi certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat (fila 90, vol. II, d.u.p.).

Inculpata, în declaraţiile date în faza de urmărire penală (file 42-46, 52-53, 57-58, vol. II, d.u.p.), a recunoscut faptul că în dimineața zilei de 06.01.2012 a avut un conflict cu concubinul său, cei doi înjurându-se și lovindu-se reciproc. În acest context, inculpata susține că mai mulți vecini au intervenit și pentru a-i determina să înceteze, i-au lovit atât pe persoana vătămată, cât și pe inculpată. La un moment dat l-a văzut pe concubinul său căzut pe jos, iar înainte de a se ridica, i-a spus că îi curge sânge, solicitându-i să îl stropească cu apă.

Inculpata ***** a negat că ea ar fi tăiat-o pe persoana vătămată, arătând că s-a înjunghiat singură din cauza geloziei, poziţie pe care şi-a menţinut-o şi în faţa instanţei de judecată (declaraţie file 88-90, vol. I, d.u.p.).

Această susţinere a inculpatei ***** nu poate fi reținută de instanţă, întrucât este infirmată de declarațiile martorilor *****, ***** și ***** (anterior analizate), dar și de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză medico medico-legală nr. ***** și avizul nr. ***** - care confirmă faptul că leziunea traumatică a persoanei vătămate este rezultatul unei heteroagresiuni, realizate prin acţiunea unui corp tăietor-înţepător, procesul-verbal de cercetare la fața locului - care confirmă susținerile martorilor referitoare la locul comiterii agresiunii, actele medicale emise de către Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” care confirmă agresarea victimei prin înjunghiere, cu o intensitate deosebită, într-o regiune vitală, precum şi de procesul verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtată de martorul ***** cu operatorul de la 112.

Nesinceritatea inculpatei rezultă și din raportul de constatare criminalistică nr. ***** (file 61-69, vol. II, d.u.p.), în care s-a concluzionat că răspunsurile inculpatei ***** la întrebările relevante ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat.

2. În data de 05.02.2015, în jurul orei 02:00, în timp ce se aflau într-o construcţie improvizată cu destinaţia de locuinţă, situată pe un teren viran din *****, în apropierea străzii *****, pe fondul unui conflict spontan generat de consumul prealabil de alcool, inculpata ***** a înjunghiat-o pe persoana vătămată *****, cu care are o relaţie de concubinaj de aproximativ 7 ani, cu un cuţit în zona pieptului, provocându-i leziuni traumatice constând în plagă înjunghiată hemitorace drept şi hemopneumotorax masiv.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. *****, persoana vătămată ***** prezintă leziuni traumatice care se puteau produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, respectiv prin lovire cu corp dur. Plaga înjunghiată, de aproximativ 2 centimetri, la nivelul spațiului II ic drept pe linia medioclaviculară, suflantă, penetrantă la explorarea instrumentală, cu insuficiență respiratorie acută (ce a impus efectuarea pleurostomiei de urgență) s-a putut produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțit sau similar. Morfologia și topografia leziunilor traumatice toraco-pleuro-pulmonare pledează pentru lovire cu corp tăietor – înțepător, fiind improbabilă autoproducerea ei. Leziunea traumatică reprezentată prin plaga înjunghiată de la nivelul hemitoracelui drept cu lezare pleuro-pulmonară poate data din 05.02.2015, necesită 25-30 (douăzeci și cinci – treizeci) zile de îngrijire medicală și a pus în primejdie viața victimei.

Situaţia de fapt a fost reţinută de instanţă din coroborarea probelor administrate în cauză.

Astfel, martorul *****, în declaraţia dată în faza de urmărire penală (157-161, vol. I, d.u.p.) a arătat că în seara zilei de 04.02.2015, în jurul orei 20:00 a revenit de la „muncă”, aducând mai mulți litri de băuturi alcoolice (2,5 litri de bere și 1 litru de țuică), pe care i-a consumat împreună cu inculpata, cu persoana vătămată și cu martora ***** zisă „*****”, concubina sa. În jurul orei 01:30 – 02:00, în timp ce se aflau cu toții în stare de ebrietate, a avut un conflict cu concubina sa, cei doi certându-se și lovindu-se reciproc. Inculpata a intervenit pentru a-i despărți, însă pentru că aceasta era prea insistentă, persoana vătămată ***** zis „*****” i-a cerut să îi lase în pace și să nu „se mai bage în cearta lor”. Inculpata ***** și persoana vătămată ***** au început să se certe şi să se lovească reciproc cu palmele. La un moment dat, în timp ce se aflau în interiorul locuinței improvizate, inculpata ***** a luat de pe masă un cuțit de bucătărie, cu mâner de lemn, de culoare maro, cu lama cu un singur tăiş, de aproximativ 10 cm, cu care a înjunghiat-o pe persoana vătămată, aplicându-i o lovitură în zona pieptului, în partea dreaptă. Urmare a loviturii primite, persoana vătămată a început să sângereze abundent, însă și-a păstrat starea de conștiență, solicitându-i să cheme o ambulanță. Pentru a opri sângerarea, a presat rana persoanei vătămate cu un tricou de culoare albă, care îi aparținea fiului său, în vârstă de 2 luni. Pentru a chema salvarea, martorul ***** s-a deplasat la locuința martorilor ***** și *****, situată la o distanță de aproximativ 50 metri, rugându-i pe aceștia să apeleze la „112”, pentru a solicita intervenția unei ambulanțe.

Declaraţiile martorului ***** se coroborează cu declarațiile martorei *****  zisă „*****”, sora inculpatei, date în faza de urmărire penală (file 150-156, vol. I, d.u.p.), prin care a arătat că în noaptea de 04/05.02.2015, împreună cu inculpata *****, cu persoana vătămată ***** și cu martorul ***** zis „*****”, concubinul său, a consumat o cantitate însemnată de băuturi alcoolice. Pe fondul acestui consum de băuturi alcoolice a avut un conflict cu concubinul său, lovindu-se și îmbrâncindu-se reciproc, dar „la scurt timp, eu și concubinul meu am ajuns să ne liniștim, însă a izbucnit un conflict între sora mea și *****. Aceștia au început să se înjure și să se lovească reciproc cu pumnii și picioarele, fiind amândoi în stare avansată de ebrietate. După câteva minute, cei doi au încetat să se mai lovească, iar sora mea s-a așezat pe pat, continuând însă să îl înjure pe *****. Acesta îi tot spunea să tacă din gură, iar la un moment dat a luat o toporișcă pe care noi o folosim la tăiat lemne și a lovit-o pe sora mea ca să o determine să tacă, în picior, în zona tibiei, dar nu cu partea tăioasă, după care a aruncat toporișca pe jos.” Inculpata ***** a luat de pe masă un cuțit cu mânerul din plastic, de culoare maronie și lama scurtă, cu care l-a înjunghiat pe concubinul ei în zona pieptului, în partea dreaptă, cu o lovitură de sus în jos. După ce a fost înjunghiată, persoana vătămată s-a îndreptat spre ușă, însă a căzut pe podea, spunând că „o ia amețeala”. Împreună cu concubinul său, a scos-o pe persoana vătămată ***** din locuință, după care i-a pus o cârpă pe rana din piept, pentru a opri sângerarea.

Declaraţiile martorilor ***** și ***** se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (file 204-205, vol. I, d.u.p.), în care s-a reţinut că, în interiorul construcției improvizate menționate mai sus, pe podea, la o distanță de aproximativ 60 centimetri de ușa de acces, au fost descoperite mai multe urme biologice, de culoare brun-roșcat, cu aspect de sânge. Pe masă a fost descoperit un cuțit cu plăsele de culoare închisă și lama îndoită, având mai multe urme biologice, ce par a fi de sânge (caracteristicile cuțitului descoperit la fața locului fiind identice cu cele indicate de cei doi martori).Totodată, la fața locului au fost descoperite o bucată de material textil culoare deschisă (reprezentând un obiect de îmbrăcăminte pentru copii, folosit de către cei doi martori pentru a opri sângerarea victimei), precum și o bucată de carton, ambele bunuri prezentând urme cu aspect de sânge.

Împrejurarea că persoana vătămată ***** a fost înjunghiată de inculpata *****, în contextul descris de cei doi martori, este confirmată de raportul de expertiză medico-legală nr. ***** (file 80-82, vol. I, d.u.p.), în care se reţine că persoana vătămată ***** prezintă leziuni traumatice care se puteau produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, respectiv prin lovire cu corp dur. Plaga înjunghiată, de aproximativ 2 centimetri, la nivelul spațiului II intercostal drept pe linia medioclaviculară, suflantă, penetrantă la explorarea instrumentală, cu insuficiență respiratorie acută (ce a impus efectuarea pleurostomiei de urgență) s-a putut produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțit sau similar. Morfologia și topografia leziunilor traumatice toraco-pleuro-pulmonare pledează pentru lovire cu corp tăietor – înțepător, fiind improbabilă autoproducerea ei. Leziunea traumatică reprezentată prin plaga înjunghiată de la nivelul hemitoracelui drept cu lezare pleuro-pulmonară poate data din 05.02.2015, necesită 25-30 (douăzeci și cinci – treizeci) zile de îngrijire medicală și a pus în primejdie viața victimei.

Înjunghierea persoanei vătămate, în zona hemitoracelui drept, este confirmată și de raportul de constatare criminalistică nr. 447.610/05.03.2015 (file 72-79, vol. I, d.u.p.), potrivit căruia pe bluza și tricoul purtate de către victimă în momentul înjunghierii, pe partea anterioară în regiunea pectorală dreapta (corespondent anatomic) se regăsește câte un orificiu înțepat-tăiat, create probabil printr-o lovitură unică a unui obiect tăietor-înțepător, cu o singură parte activă, de tip cuțit. Cuțitul ridicat cu prilejul cercetării la fața locului ar fi putut crea urmele de înțepare-tăiere aflate pe obiectele de vestimentație menționate anterior.

Declaraţiile martorilor ***** și ***** se coroborează şi cu declarațiile martorilor ***** și ***** (file 162-168, vol. I, d.u.p.), date în faza de urmărire penală, în care au arătat că în data de 05.02.2015, în jurul orei 02:00, martorul ***** zis „*****” a venit la locuința lor, spunându-le că inculpata ***** a înjunghiat-o pe persoana vătămată *****, care pierde foarte mult sânge. Martorul ***** a efectuat un apel la S.N.U.A.U. pentru a anunța cele relatate de martorul ***** , după care, împreună cu martora ***** (concubina sa) s-a deplasat la locuința inculpatei, constatând că, într-adevăr persoana vătămată era înjunghiată.

Martorul ***** (declaraţie file 166-168, vol. I, d.u.p.) a mai arătat că „l-am văzut pe „*****” întins pe jos, iar pe „Farmacie” ţinându-l în braţe şi cu o cârpă apăsându-l pe piept. „*****” a ridicat cârpa să-mi arate rana şi atunci a sărit sânge cu presiune din piept, ca din gâtul unei găini când o tai.” Şi martora ***** (declaraţie file 162-165, vol. I, d.u.p.) a arătat că în fața locuinței inculpatei, „l-am văzut pe „*****” întins pe jos, iar „*****” îl sprijinea pe spate, ţinându-l în braţe şi cu o cârpă îi apăsa pe piept”.

Martorul ***** (declaraţie file 169-171, vol. I, d.u.p.), fratele persoanei vătămate, a arătat că în dimineața zilei de 05.02.2015, în jurul orei 02:00, a auzit gălăgie de la locuința fratelui său, iar după scurt timp, la geam a venit inculpata ***** zisă „*****”, care i-a spus să se trezească, deoarece persoanei vătămate „îi este rău”. Martorul s-a deplasat la imobilul vecin, observând că fratele său era întins pe jos, în fața ușii de acces, fiind plin de sânge în zona pieptului. În continuare, martorul a aflat de la martora ***** zisă „*****” că fratele său a fost înjunghiat de către inculpată.

Declaraţiile martorilor se coroborează şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate de martorul *****  cu operatorii S.N.U.A.U. 112, în care se arată că, de la numărul de telefon *****, martorul ***** a purtat următoarea discuţie, în limba română, cu trei operatori 112 (primul cu indi*****vul ***** , denumit în continuare Operator 1, de la Centrul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 Bucureşti, al doilea cu indi*****vul *****, denumit în continuare Operator 2, de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti și al treilea cu indi*****vul *****, de la Dispeceratul de Urgență al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București)

„Operator 1: Ce urgență aveți, vă rog?

*****: Avem și noi nevoie de o salvare.

Operator 1: Da, ce s-a întâmplat?

*****: Cineva aicea, lângă noi, un vecin s-a jucat cu nevasta, ce-a făcut, că l-a tăiat cu cuțitul și nu se mai oprește sângele din piept.

Operator 1: Cum, a fost înjunghiat sau cum?

*****: Da, da, da, e înjunghiat de cuțit, în piept, de soție.

Operator 1: Păi cum s-a jucat?

*****: habar nu am, că acum a venit un băiat plângând la mine aici și m-a rugat să dau telefon la salvare.

Operator 1: Deci, a fost înjunghiat?

*****: Da.

Operator 1: De soție, da?

*****: Da.

Operator 1: Unde anume se întâmplă ?

Marincea Ion: *****, sector *****.

(…)”

„Operator 2: Alo!

*****: Alo!

Operator 2: Bună seara! Smurdul suntem, domnule, ce-ați pățit?

*****: Domne, aicea lângă mine, niște vecini pe strada asta, ***** este niște garaje, acolo s-au certat niște oameni și l-a înțepat nevastă-sa pe unul cu un cuțit în piept și nu mai se oprește sângele, îi vine amețeala la om și am dat telefon la salvare și mi-a zis să vorbesc cu dumneavoastră.

Operator 2: Da, Poliția vă dau legătura!”

„Operator 3: Alo, domnul *****?

*****: Da.

Operator 3: Femeia aia care a dat cu cuțitul, se mai află acolo?

*****: Da, domne, este aicea lângă bărbac-su acolo, îl păzește să nu moară, că omu-i vine amețeală, îl ia cu călduri.

Operator 3: Haideți că trimit și eu repede un echipaj de poliție acolo.”

După aproximativ 20 de minute de la solicitarea martorului *****, la fața locului a sosit o ambulanță, care a transportat-o pe persoana vătămată la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” unde a fost supusă de urgenţă unei intervenţii chirurgicale, diagnosticul post operatoriu fiind „agresiune declarată, plagă înjunghiată hemitorace drept, pneumotorax masiv, fractură ulnă stânga”. Diagnosticul stabilit de către medicii din cadrul unității spitalicești menționate anterior se coroborează cu declarațiile martorilor ***** și ***** cu privire la faptul că agresarea persoanei vătămate s-a produs prin înjunghiere, prin aplicarea unei singure lovituri, cu o intensitate deosebită și într-o regiune anatomică vitală.

Persoana vătămată *****, în declaraţia dată în faza de urmărire penală (file 11-12, vol. I, d.u.p.), menţinută cu unele nuanţări şi în faţa instanţei de fond (file 91-92, vol. I, d.u.p.) a arătat că, pe fondul consumului prealabil de alcool, a avut un conflict cu concubina sa, inculpata *****, a lovit-o pe inculpată cu un ciocan în tibia piciorului stâng şi apoi a luat un cuțit de pe masă și s-a înjunghiat în zona pieptului, în partea dreaptă, iar când și-a scos cuțitul din piept, observând că sângerează, i-a cerut inculpatei să dea telefon și să cheme o ambulanță.

Declaraţiile persoanei vătămate nu pot fi reţinute de instanţă, întrucât sunt contrazise de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, anterior analizate.

În plus, din declarația persoanei vătămate coroborată cu raportul de expertiză medico-legală nr. ***** a rezultat că aceasta prezenta, în momentul comiterii faptei, o leziune gravă la nivelul brațului stâng, respectiv fractură în 1/3 inferioară cubitus stâng, recentă, care necesită pentru vindecare 40-45 (patruzeci – patruzeci și cinci) zile de îngrijire medicală. Având în vedere faptul că persoana vătămată este, conform propriei declarații, stângace, iar plaga înjunghiată produsă la data de 05.02.2015 este localizată la nivelul hemitoracelui drept, având o gravitate sporită (penetrantă cu lezare pleuro-pulmonară, care în mod obiectiv relevă o intensitate deosebită a loviturii care a cauzat-o), ipoteza autoînjunghierii este improbabilă, în contextul în care persoana vătămată avea o fractură la nivelul membrului superior stâng.

Inculpata *****, în declaraţia dată în faza de urmărire penală (file 18-19, vol. I, d.u.p.), menţinută cu unele nuanţări şi în faţa instanţei de judecată (file 88-90, vol. I, d.u.p.), a arătat că în dimineața zilei de 05.02.2015, pe fondul consumului prealabil de alcool, a avut un conflict cu concubinul său, persoana vătămată, în cadrul căruia cei doi s-au lovit reciproc, însă persoana vătămată s-a înjunghiat singură din gelozie, deoarece o înșelase cu alte persoane, acesta fiind motivul autoagresiunii.

Declaraţiile inculpatei ***** nu pot fi reținute, deoarece sunt contrazise de declarațiile martorilor ***** și *****(anterior analizate), care au perceput în mod nemijlocit înjunghierea victimei de către inculpată, dar și de celelalte mijloace de probă administrate în cauză (raportul de expertiză medico-legală nr. ***** – care confirmă producerea plăgii penetrante de la nivelul hemitoracelui drept prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, fiind improbabilă autoproducerea; procesul-verbal de cercetare la fața locului - care confirmă susținerile martorilor referitoare la locul comiterii agresiunii, la instrumentul folosit pentru înjunghierea victimei, precum și la folosirea unei bucăți de material textil în încercarea de oprire a sângerării persoanei vătămate; raportul de constatare criminalistică treseologică nr. *****, potrivit căruia pe bluza și tricoul purtate de către victimă în momentul înjunghierii, pe partea anterioară în regiunea pectorală dreapta (corespondent anatomic) se regăsește câte un orificiu înțepat-tăiat, create probabil printr-o lovitură unică, cuțitul ridicat cu prilejul cercetării la fața locului putând crea urmele de înțepare-tăiere; declarațiile martorilor ***** și ***** – care confirmă împrejurările imediat ulterioare comiterii faptei; procesul verbal de redare a convorbirii telefonice purtate între martorul ***** şi operatorii 112; actele medicale emise de către Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” care confirmă agresarea victimei prin înjunghiere, cu o intensitate deosebită, într-o regiune vitală).

Atitudinea nesinceră a inculpatei ***** rezultă și din raportul de constatare criminalistică nr. ***** (file 62-70, vol. I, d.u.p.), în care s-a concluzionat că răspunsurile inculpatei *****la întrebările relevante ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat.

De asemenea, atitudinea nesinceră a inculpatei şi a persoanei vătămate rezultă şi din declarațiile martorilor *****și *****, care au arătat că imediat după comiterea faptei, aceștia au încercat să denatureze adevărul, pretinzând că persoana vătămată s-a înjunghiat singură.

Astfel, martorul *****a arătat că „până să vină Poliţia, *****, care era foarte beată, ne spunea plecaţi bă, la casele voastre că ***** s-a tăiat singur”.

Martora ***** a arătat că inculpata „stătea în picioare şi vorbea cu „*****”, spunându-i acesteia să mintă şi să declare că „*****” s-ar fi tăiat singur cu cuţitul. „*****” a spus că ea nu o să mintă şi că o să spună adevărul, iar „*****” o să se ducă la puşcărie fiindcă ea este cea care l-a înjunghiat pe „*****” cu cuţitul în zona pieptului.”

Totodată, fiind audiați de procuror la data de 06.02.2015, martorii *****(declaraţie file 154-156, vol. I, d.u.p.) şi *****(declaraţie file 159-161, vol. I, d.u.p.) au declarat că persoana vătămată, când s-a întors acasă de la spital şi a constat că inculpata este reţinută, le-a solicitat să se prezinte din nou la poliție, unde să declare că afirmațiile din declarațiile anterioare, din data de 05.02.2015, sunt mincinoase și că, în fapt, inculpata nu a înjunghiat-o pe persoana vătămată, ci aceasta s-a autoagresat.

În faţa instanţei de judecată, martorii *****(declaraţie fila 123, vol. I, d.i.), *****(declaraţie fila 152, vol. II, d.i.) şi *****(declaraţie fila 64, vol. II, d.i.) au arătat că nu-şi menţin declaraţiile date în faza de urmărire penală cu motivaţia că fie au fost ameninţaţi de organele de poliţie, fie că nu au ştiut ce semnează.

Tribunalul le va înlătura din ansamblul probator întrucât, date fiind relaţiile dintre aceşti martori şi inculpată (sora, respectiv cumnaţii inculpatei), acestea nu reflectă realitatea (astfel cum rezultă din totalitatea probelor anterior analizate), fiind date în scopul de a o ajuta pe inculpată să revină în familie. Pe de altă parte, aceste declaraţii sunt incoerente, martorii se contrazic în propriile afirmaţii şi nu se coroborează nici între ele şi nici cu declaraţiile inculpatei şi ale persoanei vătămate pe anumite aspecte.

Mai mult, deşi au afirmat că au fost ameninţaţi de organele de poliţie să dea declaraţiile din faza de urmărire penală, nu au formulat plângere împotriva acestora, nu au sesizat nicio autoritate în condiţiile în care ştiau că inculpata este arestată preventiv în baza celor declarate de ei. În plus, declaraţiile din faza de urmărire penală, cu excepţia celei a martorului *****, au fost luate de procuror, iar când s-a atras atenţia martorilor sub acest aspect, au arătat că „Nu am dat declaraţie în faţa procurorului. Revin şi arăt că am dat declaraţie în faţa procurorului şi nu i-am spus acestuia că am fost ameninţată de către poliţişti” (fila 123, vol. I, d.i.), „… nu m-am întâlnit niciodată cu procurorul, respectiv nu mi s-a spus că ar fi procuror” (fila 152, vol. II, d.i.).

În concluzie, declaraţiile *****(sora inculpatei), *****(concubinul sorei inculpatei) şi *****(fratele persoanei vătămate), precum şi declaraţiile persoanei vătămate ***** trebuie apreciate avându-se în vedere şi relaţiile de rudenie sau afinitate, care realizând ce sancţiune se poate aplica inculpatei – pentru cele două fapte de tentativă de omor – au încercat o „iertare în familie”.

În drept,

Una dintre faptele reţinute în sarcina inculpatei (descrisă la punctul 2 din situaţia de fapt) a fost săvârşită la data de 05.02.2015, dată la care era în vigoare noul Cod penal, lege aplicabilă în speţă, conform principiului activităţii legii penale prev. de art. 3 Cod penal.

Cealaltă faptă reţinută în sarcina inculpatei (descrisă la punctul 1 din situaţia de fapt) a fost săvârşită la data de 06.01.2012, iar de la această dată şi până în prezent a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012, prin care a fost abrogat Codul penal anterior şi a intrat în vigoare noul Cod penal.

Conform art. 5 alin. 1 din Codul penal în vigoare în prezent, în cazul în care, de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În analizarea legii mai favorabile, instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile Deciziei nr. 265/2014 din 06 mai 2014 pronunţate de Curtea Constituţională, care prevăd că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Prin actul de sesizare, cu privire la această faptă s-a reţinut ca lege penală mai favorabilă legea nouă, Codul penal actual, fapta fiind încadrată în dispoziţiile art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Tribunalul nu poate reţine această încadrare juridică, întrucât, aşa cum s-a reţinut anterior la situaţia de fapt, fapta a fost comisă de inculpată împotriva concubinului acesteia cu care convieţuia.

Conform art. 177 alin. 1 lit. c Cod penal, „Prin membru de familie se înţelege persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.”

Or, în atare situaţie, la încadrarea juridică a acestei fapte pe noul Cod penal trebuie reţinute şi dispoziţiile art. 199 alin. 1 Cod penal care prevăd că „Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 şi art. 193-195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.”, ceea ce înseamnă că limitele de pedeapsă pentru fapta săvârşită de inculpată, tentativă la infracţiunea de omor, sunt cuprinse între 5 şi 12 ani şi 6 luni închisoare.

Din perspectiva Codului penal din 1969, fapta în discuţie comisă de inculpată se încadrează în dispoziţiile art. 20 alin. 1 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal (omor), întrucât dispoziţiile art. 149/1 Cod penal, care defineşte „membru de familie” nu-l include pe concubin în categoria de membru de familie, chiar dacă acesta locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul şi între ei există relaţii similare celor dintre soţi, ceea ce înseamnă că limitele de pedeapsă pentru fapta săvârşită de inculpată, tentativă la infracţiunea de omor, sunt cuprinse între 5 şi 10 ani închisoare.

În atare situaţie, legea penală mai favorabilă pentru fapta comisă de inculpată la data de 06.01.2012 este legea veche, respectiv Codul penal din 1969.

Nu se poate reţine că o astfel de situaţie (o faptă încadrată pe legea nouă conform principiului activităţii legii penale reglementat de art. 3 Cod penal, iar cealaltă faptă încadrată pe legea veche conform principiului aplicării legii penale mai favorabile reglementat de art. 5 Cod penal) ar contraveni Deciziei nr. 265/2014 din 06 mai 2014 pronunţate de Curtea Constituţională, prin care s-a statuat că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât doar cu privire la fapta comisă la data de 06.01.2012 sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 Cod penal, situaţie în care tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni este reglementat de art. 10 din Legea nr. 187/2012.

Conform art. 10 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal, „Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.”

Faţă de considerentele anterior expuse, Tribunalul reţine că, în drept, fapta inculpatei *****, care la data de 06.01.2012, în jurul orei 03:30, în timp ce se aflau în locuința comună, situată în *****, pe fondul consumului excesiv de alcool, a înjunghiat-o pe persoana vătămată *****, cu care se afla în relaţie de concubinaj, cu un cuțit, provocându-i o plagă înjunghiată spațiul I intercostal stâng pe linie medioclaviculară, pneumotorax stâng, leziuni care i-au pus în primejdie viața, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor prevăzute de art. 20 alin. 1 Cod penal din 1969 rap. la art. 174 Cod penal din 1969.

Astfel, în speţă, fapta inculpatei îmbracă forma tentativei prev. de art. 20 alin. 1 Cod penal, întrucât inculpata deşi şi-a pus în executare hotărârea, sens în care a lovit-o pe persoana vătămată cu cuţitul într-o zonă vitală a corpului, totuşi această executare nu şi-a produs efectul datorită intervenţiei cadrelor medicale care au salvat viaţa persoanei vătămate.

Elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acţiunea inculpatei de a lovi persoana vătămată cu cuţitul într-o zonă vitală a corpului.

Urmarea imediată a constat în leziunile traumatice produse persoanei vătămate prin lovirea acesteia (înjunghiere) cu corp tăietor-înţepător, ce au necesitat pentru vindecare 14-16 (paisprezece-şaisprezece) zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viaţa.

Legătura de cauzalitate dintre acţiunea inculpatei (lovirea persoanei vătămate cu cuţitul) şi urmarea produsă (plagă înjunghiată spațiul I intercostal stâng pe linie medioclaviculară, pneumotorax stâng) rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză şi expuse anterior.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata *****a acţionat cu intenţie indirectă de a suprima viaţa persoanei vătămate (art. 19 pct. 1 lit. b din Cod penal), astfel cum rezultă din împrejurările în care a fost comisă fapta: lovitura a fost aplicată cu un instrument apt de potenţial letal (un cuţit); zona vizată de lovitură a fost una vitală (spațiul I intercostal stâng pe linie medioclaviculară); intensitatea loviturii a fost puternică, fiind penetrantă; elementul volitiv, constând în prevederea rezultatului faptei sale şi deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea suprimării vieţii persoanei vătămate. Atitudinea psihică a inculpatei este relevată de momentele anterioare agresiunii, de împrejurarea stărilor conflictuale anterioare cu persoana vătămată pe fondul consumului de alcool, de momentul agresiunii când a atacat persoana vătămată cu cuţitul şi momentele posterioare agresiunii, când a solicitat celor prezenţi să sune la salvare pentru a-i da prim ajutor persoanei vătămate şi a împiedica decesul acesteia.

Întrucât prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, Tribunalul urmează să dispună, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpată din infracţiunea prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal în infracţiunea prev. de art. 20 Cod penal din 1969 rap. la art. 174 Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Fapta inculpatei *****, care în data de 05.02.2015, în jurul orei 02:00, în timp ce se aflau într-o construcţie improvizată cu destinaţia de locuinţă, situată pe un teren viran din Bucureşti, în apropierea străzii *****, pe fondul unui conflict spontan generat de consumul prealabil de alcool, a înjunghiat-o pe persoana vătămată *****, cu care are o relaţie de concubinaj de aproximativ 7 ani, cu un cuţit în zona pieptului, provocându-i leziuni traumatice constând în plagă înjunghiată hemitorace drept şi hemopneumotorax masiv, ce i-au pus în primejdie viața, în condiţiile în care a mai comis asupra acesteia o tentativă de omor la data de 06.01.2012, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal.

Astfel, în speţă, fapta inculpatei îmbracă forma tentativei prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal, întrucât inculpata deşi şi-a pus în executare hotărârea, sens în care a lovit-o pe persoana vătămată cu cuţitul într-o zonă vitală a corpului, totuşi această executare nu şi-a produs efectul datorită intervenţiei cadrelor medicale care au salvat viaţa persoanei vătămate.

Elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acţiunea inculpatei de a lovi persoana vătămată cu cuţitul într-o zonă vitală a corpului.

Urmarea imediată a constat în leziunile traumatice produse persoanei vătămate prin lovirea acesteia (înjunghiere) cu corp înţepător-tăietor, respectiv plagă înjunghiată de la nivelul hemitoracelui drept cu lezare pleuro-pulmonară, ce a necesitat 25-30 (douăzeci și cinci – treizeci) zile de îngrijire medicală și a pus în primejdie viața victimei.

Legătura de cauzalitate dintre acţiunea inculpatei (lovirea persoanei vătămate cu cuţitul) şi urmarea produsă (plagă înjunghiată de la nivelul hemitoracelui drept cu lezare pleuro-pulmonară) rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză şi analizate anterior.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata *****a acţionat cu intenţie indirectă de a suprima viaţa persoanei vătămate (art. 16 alin. 3 lit. b din Cod penal), astfel cum rezultă din împrejurările în care a fost comisă fapta: lovitura a fost aplicată cu un instrument apt de potenţial letal (un cuţit); zona vizată de lovitură a fost una vitală (hemitoracele drept); intensitatea loviturii a fost puternică, fiind penetrantă; elementul volitiv, constând în prevederea rezultatului faptei sale şi deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea suprimării vieţii persoanei vătămate. Atitudinea psihică a inculpatei este relevată de momentele anterioare agresiunii, de împrejurarea stărilor conflictuale anterioare cu persoana vătămată pe fondul consumului de alcool, de momentul agresiunii când a atacat persoana vătămată cu cuţitul şi momentele posterioare agresiunii, când a solicitat celor prezenţi să sune la salvare pentru a-i da prim ajutor persoanei vătămate şi a împiedica astfel decesul acesteia.

Tentativa de omor a fost săvârşită de inculpată în condiţiile în care a mai comis anterior o tentativă la infracţiunea de omor, fiind incidente dispoziţiile art. 189 lit. e Cod penal, dat fiind faptul că aceasta, aşa cum s-a reţinut anterior, a mai comis o tentativă la infracţiunea de omor la data de 06.01.2012 tot asupra persoanei vătămate *****.

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 199 alin. 1 Cod penal care prevăd că „Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 şi art. 193-195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.”, întrucât inculpata şi persoana vătămată *****aveau o relaţie de concubinaj de aproximativ 7 ani şi locuiau împreună, iar conform art. 177 alin. 1 lit. c Cod penal, „Prin membru de familie se înţelege persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.”

Faţă de toate aspectele anterior expuse, Tribunalul constată îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală pentru a dispune condamnarea inculpatei, respectiv constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pentru care a fost trimisă în judecată există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpată cu vinovăţia cerută de lege, astfel că nu poate reţine apărarea inculpatei prin avocat în sensul inexistenţei faptelor şi achitarea inculpatei.

În cadrul concluziilor scrise depuse la dosar, inculpata prin avocat ales a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 80 Cod penal rap. la art. 74 Cod penal, privind renunţarea la aplicarea pedepsei.

Tribunalul nu poate reţine această solicitare, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 80 alin. 2 lit. d Cod penal (care prevăd că „Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.”), nu este aplicabil în speţă în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei.

La individualizarea pedepsei ce-i va fi aplicată inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 20 Cod penal din 1969 rap. la art. 174 Cod penal din 1969, Tribunalul va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal din 1969 şi anume dispoziţiile părţii generale a Codului penal referitoare la forma de vinovăţie cu care a săvârşit infracţiunea – intenţia indirectă, la forma de participaţie a inculpatei - autorat, la forma tentată a infracţiunii de omor, de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite rezultat şi din împrejurările în care fapta a fost comisă, respectiv lovirea cu un cuţit, într-o zonă vitală, dar şi din urmarea socialmente periculoasă produsă – leziuni grave ce au pus în primejdie viaţa persoanei vătămate, de circumstanţele personale ale inculpatei care a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, este neşcolarizată, este necăsătorit, are o relaţie de concubinaj cu persoana vătămată, are un copil cu sindrom Down în îngrijire, nu are un loc de muncă, lucrând cu ziua, este cunoscută cu antecedente penale, anterior fiind condamnată la pedeapsa cu închisoarea (10 luni) pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat, care însă nu atrage starea de recidivă. Totodată, i-au fost aplicate inculpatei şi mai multe amenzi administrative pentru săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar (fila 38, vol. I, d.u.p.).

În raport cu toate aceste criterii de individualizare judiciară, instanţa apreciază că reeducarea inculpatei şi formarea la aceasta a unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială pot fi obţinute prin aplicarea unei pedepse privative de libertate situată la minimul limitei speciale prevăzute de lege, respectiv 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal rap. la art. 66 Cod penal va aplica inculpatei şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi dintre cele prevăzute de art. 64 Cod penal. Astfel, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale se va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

Totodată, va aplica inculpatei şi pedeapsa accesorie, conform dispoziţiilor art. 71 Cod penal, respectiv îi va interzice, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal. În stabilirea pedepsei accesorii, precum şi a celei complementare, instanţa a avut în vedere principiile stabilite pe cale jurisprudenţială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sabou şi Pârcălab contra României, Hirst contra Marii Britanii), apreciind în concret necesitatea complinirii funcţiei de constrângere, specifică pedepsei privative de libertate cu necesitatea îndepărtării inculpatei de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat.

În acest context, faţă de natura şi gravitatea faptei săvârşite - infracţiune contra vieţii, instanţa apreciază că inculpata este nedemnă de a exercita dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau funcţiile publice elective şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a şi lit. b Cod penal. Faţă de natura infracţiunii săvârşite, care nu a avut valenţe sau conotaţii electorale, nu se impune privarea inculpatei de dreptul de a alege, prevăzut de art. 64 lit. a teza I Cod penal.

La individualizarea pedepsei ce-i va fi aplicată inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 32 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal, Tribunalul va ţine seama, conform art. 74 alin. 1 Cod penal, de gravitatea infracţiunii săvârşite, reflectată de împrejurările şi modul de comitere, respectiv prin lovirea persoanei vătămate cu cuţitul într-o zonă vitală, urmarea socialmente periculoasă produsă – punerea în primejdie a vieţii ca urmare a leziunilor produse, forma de vinovăţie cu care a săvârşit infracţiunea – intenţia indirectă, forma de participaţie a inculpatei - autorat şi de periculozitatea inculpatei reflectată de persoana acesteia, care este neşcolarizată, este necăsătorit, are o relaţie de concubinaj cu persoana vătămată, are un copil cu sindrom Down în îngrijire, nu are un loc de muncă, lucrând cu ziua, a avut o atitudine nesinceră, este cunoscută cu antecedente penale, anterior fiind condamnată la pedeapsa cu închisoarea (10 luni) pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat, care însă nu atrage starea de recidivă. Totodată, i-au fost aplicate inculpatei şi mai multe amenzi administrative pentru săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar (fila 38, vol. I, d.u.p.).

Totodată, Tribunalul are în vedere şi dispoziţiile art. 199 alin. 1 Cod penal care prevăd că „Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 şi art. 193-195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.”

În raport cu toate aceste criterii de individualizare şi dispoziţii legale, Tribunalul apreciază că reeducarea inculpatei şi formarea la aceasta a unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială pot fi obţinute prin aplicarea unei pedepse privative de libertate situată în limitele pedepsei cu închisoarea de la 7 ani şi 6 luni la 15 ani 7 luni şi 15 zile (având în vedere că textul incriminator prevede pedepse alternative, iar limita maximă fiind majorată cu o pătrime conform art. 199 alin. 1 Cod penal), orientată la minimul special prevăzut de lege, respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare, considerând-o suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 254/2013.

Văzând gravitatea infracţiunii săvârşite dată în special de rezultatul produs – punerea în primejdie a vieţii şi în baza art. 67 alin. 1 Cod penal, Tribunalul va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal va interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În stabilirea pedepsei complementare şi, implicit, a celei accesorii, Tribunalul are în vedere dispoziţiile art. 67 alin. 1 Cod penal, precum şi principiile stabilite pe cale jurisprudenţială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sabou şi Pârcălab contra României, Hirst contra Marii Britanii), apreciind în concret necesitatea complinirii funcţiei de constrângere, specifică pedepsei privative de libertate cu necesitatea îndepărtării temporare a inculpatei de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat.

În acest context, faţă de natura şi gravitatea faptei săvârşite – tentativă de omor calificat comisă asupra unui membru de familie, se apreciază că este nedemnă de a exercita dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal, astfel că îi va interzice exercitarea lor pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. 1 şi 3, art. 66 alin. 1 Cod penal, respectiv art. 67 Cod penal.

Constatând că faptele pentru care va fi condamnată inculpata *****în această cauză au fost săvârşite mai înainte ca pentru vreuna dintre ele să se fi pronunţat o condamnare definitivă, Tribunalul reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi art. 38 Cod penal privind concursul de infracţiuni, astfel că, în baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal şi art. 45 alin. 1 şi 5 Cod penal, va dispune contopirea pedepselor ce vor fi stabilite pentru faptele reţinute în sarcina acesteia şi îi va aplica spre executare pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare la care se va adăuga un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (o treime din pedeapsa de 5 ani închisoare), urmând ca în final să-i fie aplicată pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 2 luni închisoare şi 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

Având în vedere cuantumul pedepsei rezultante ce-i va fi aplicată inculpatei (respectiv pedeapsa de 9 ani și 2 luni închisoare), Tribunalul nu poate primi solicitarea acesteia de a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 91 și următoarele din Codul penal, nefiind îndeplinită condiția referitoare la cuantumul maxim al pedepsei prevăzută de aceste dispoziții legale (art. 91 alin. 1 lit. a Cod penal, respectiv „pedeapsa aplicată, inclusiv în cazul de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult trei ani”).

Apreciind că temeiurile care au determinat arestarea preventivă iniţială a inculpatei se menţin şi în prezent, iar acestea impun în continuare privarea de libertate, în temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, Tribunalul va menţine arestarea preventivă a acesteia, iar în temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal va scădea din pedeapsa ce-i va fi aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 05.02.2015 la zi.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata *****.

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul reţine următoarele:

Persoana vătămată *****, fiind audiată în faza cercetării judecătoreşti (declaraţie fila 87, vol. I, d.i.) a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal şi nu are pretenţii de natură materială de la inculpată.

În atare situaţie, Tribunalul, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală va lua act că persoana vătămată *****nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Totodată, Tribunalul reţine că Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” s-a constituit parte civilă în cauză, încă din faza de urmărire penală (file 30-39, vol. II, d.u.p.), solicitând plata sumei de 2708,18 lei, precum şi dobânda legală aferentă, calculată de la data părăsirii spitalului de către pacient (11.01.2012 – data externării) şi până la plata efectivă a debitului, sumă ce reprezintă cheltuieli de spitalizare a persoanei vătămate *****.

Spitalul de Urgență „Bagdasar-Arseni” a arătat că se constituie parte civilă în cauză (file 108-111, vol. I, d.i.), în temeiul dispoziţiilor art. 20 Cod procedură penală, cu suma totală de 622 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părţii vătămate *****în data de 05.02.2015.

Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (actualizată), persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale, în litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, aceştia din urmă subrogându-se în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândind calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

Potrivit adresei şi fişei de decont aflate la dosarul de urmărire penală (file 30-39, vol. II), Tribunalul reţine că partea civilă Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” a făcut dovada cheltuielilor de spitalizare a persoanei vătămate *****, astfel că, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 313 din Legea nr. 95/2006, va admite acţiunea civilă formulată de această parte civilă şi va obliga inculpata să plătească părţii civile suma de 2708,18 lei, precum şi dobânda legală aferentă, calculată de la data de 11.01.2012 şi până la plata efectivă, sumă ce reprezintă cheltuieli de spitalizare a persoanei vătămate *****.

Potrivit adresei şi fişei de decont aflate la dosarul instanţei (file 108-111, vol. I), Tribunalul reţine că partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” Bucureşti a făcut dovada cheltuielilor de spitalizare a persoanei vătămate, sens în care, în temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 313 din Legea nr. 95/2006, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar - Arseni” Bucureşti şi va obliga pe inculpată să plătească acesteia suma de 622 lei, sumă ce reprezintă cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate persoanei vătămate *****în data de 05.02.2015.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal va confisca de la inculpată cuţitele folosite la comiterea faptelor de tentativă de omor, respectiv cuţitul cu lungimea totală de 22 cm, lama cu lungimea de 12 cm, cu plăsele din plastic de culoare neagră, care prezintă urme de rupere şi lipsa unei părţi din material (ridicat prin procesul verbal de cercetare la faţa locului încheiat la data de 05.02.2015 – file 204-205, vol. I, d.u.p.), cuţitul cu lungimea totală de 32 cm, lama cu lungimea de 20 cm şi cuţitul cu lungimea totală de 19 cm, lama cu lungimea de 10 cm (ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului în data de 06.01.2012 – fila 128, vol. II, d.u.p.).

În baza art. 398 Cod procedură penală rap. la 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga pe inculpată la plata sumei de 9000 de lei (suma de 8000 lei stabilită pentru faza de urmărire penală şi suma de 1000 lei pentru faza judecăţii), cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei *****prin rechizitoriu din infracţiunile prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal și de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, în infracţiunile prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal și de art. 20 alin. 1 Cod penal din 1969 rap. la art. 174 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal.

În baza art. 20 alin. 1 Cod penal din 1969 rap. la art. 174 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă pe inculpata *****(fiica lui *****, născută la data de ***** în *****, posesoare a actului de identitate seria *****, nr. *****, eliberat la data de *****de *****, cu domiciliul în *****, cu locuinţa efectivă în *****, cetăţenia *****, studii *****, CNP *****, arestată în baza M.A.P. nr. *****, emis de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. *****) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor.

În baza art. 65 alin. 2 Cod penal din 1969 interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal din 1969 pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b Cod penal din 1969.

În baza art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 189 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal condamnă pe inculpata *****la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat comis asupra unui membru de familie.

În baza art. 67 alin. 1 Cod penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 10 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal rap. la art. 38 Cod penal şi art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal aplică spre executare pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal, la care adăugă un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (o treime din pedeapsa de 5 ani închisoare), urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 2 luni închisoare şi 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal.

În baza art. 45 alin. 5 Cod penal şi art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal scade din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestării preventive de la 05.02.2015 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală menţine arestarea preventivă a inculpatei *****.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata *****.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală ia act că persoana vătămată *****(domiciliat în ***** și fără forme legale în *****- fără numerotare-locuinţă improvizată într-un garaj situat pe teren viran, *****) nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” (cu sediul în Bucureşti, Şos. Pantelimon nr. 340-342, sector 2) şi obligă inculpata să plătească acesteia suma de 2708,18 lei, precum şi dobânda legală aferentă, calculată de la data de 11.01.2012 şi până la plata efectivă, sumă ce reprezintă cheltuieli de spitalizare a persoanei vătămate *****.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar - Arseni” Bucureşti (cu sediul în Bucureşti, Şos. Berceni nr. 10-12, sector 4 şi cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la SCPA „PRICOB & BANU”, cu sediul în Bucureşti, str. Crângului nr. 2, sector 1) şi obligă inculpata să plătească acesteia suma de 622 lei, sumă ce reprezintă cheltuieli de spitalizare a persoanei vătămate *****.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal confiscă de la inculpată cuţitul cu lungimea totală de 22 cm, lama cu lungimea de 12 cm, cu plăsele din plastic de culoare neagră, care prezintă urme de rupere şi lipsa unei părţi din material (ridicat prin procesul verbal de cercetare la faţa locului încheiat la data de 05.02.2015 – file 204-205, vol. I, d.u.p.), cuţitul cu lungimea totală de 32 cm, lama cu lungimea de 20 cm şi cuţitul cu lungimea totală de 19 cm, lama cu lungimea de 10 cm (ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului în data de 06.01.2012 – fila 128, vol. II, d.u.p.), folosite la săvârşirea faptelor de tentativă de omor.

În baza art. 398 Cod procedură penală rap. la 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpata la plata sumei de 9000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţi, persoana vătămată şi procuror.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 23.02.2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,

 ***** *****

Red. / Tehnored. *****

4 ex. / *****.