Omor calificat, complicitate la omor calificat

Sentinţă penală 35 din 26.01.2009


Omor  calificat, complicitate la omor calificat

131.  Dosar nr. 2325/96/2008- sentinţa penală nr. 35 din

26.01.2009.

Sub nr.2325/96 din 22.08.2008 s-a înregistrat la această instanţă rechizitoriul nr.278/P/2008 prin care Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a trimis în judecată pe inculpaţii B.ZS şi B.T.M, solicitând condamnarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev.de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.d C.penal, respectiv complicitate la omor calificat, prev.de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c şi d C.penal.

În fapt s-a reţinut că în seara zilei de 16 decembrie 2006 inculpatul i-a aplicat două lovituri cu palmele minorei de 3 ani B.T.M, fiica inculpatei, în urma cărora aceasta a decedat. După comiterea faptei, cei doi inculpaţi cu incinerat cadavrul, iar cenuşa şi restul de oase nearse, le-au aruncat într-un decantor.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa stabileşte următoarele:

Cei doi inculpaţi s-au căsătorit în data de 2 septembrie 2006. Din căsătoria lor a rezultat un copil, B.E.I. După căsătorie, soţii au locuit în mun.Topliţa, la Cantonul CFR împreună şi cu fetiţa de 3 ani rezultată din căsătoria anterioară a inculpatei.

În seara zilei de 16 decembrie 2006 familia s-a aflat la domiciliu. Inculpatul a certat-o pe fetiţă pe care a lovit-o de două ori cu palma peste faţă. Fetiţa a căzut pe jos, i s-a umflat gura şi a început să-i curgă sânge din gură. Inculpaţii au încercat să-i acorde ajutor, după care au aşezat-o în pat unde a dormit alături de inculpată.

Dimineaţa cei doi inculpaţi au constatat că fetiţa a decedat. Inculpatul a dus fetiţa în camera alăturată, unde au lăsat-o până în data de 21 decembrie 2006. În aceste zile, cei doi au discutat despre modalitatea în care să ascundă cadavrul, până la urmă de comun acord au hotărât incinerarea acestuia.

Astfel, în seara zilei de 21 decembrie, inculpatul a făcut focul în soba metalică din camera muncitorilor din canton, situată vis-a-vis de locuinţa lor, au transportat cadavrul într-un sac şi deoarece nu încăpea în sobă inculpatul a fracturat cadavrul la mijloc şi l-a introdus în sobă. În tot acest timp, inculpata a stat de pază.

A doua zi, după masă, au curăţat soba.

Lipsa fetiţei a fost remarcată de membri familiei, inculpata a dat răspunsuri evazive, spunând că este la creşă sau la o familie prietenă. Inculpata a recunoscut cele întâmplate numai în data de 23 mai 2008, cu ocazia vizitei cumnatei B.M şi a prietenului acesteia, care au întrebat de fetiţă căreia i-au adus cadouri din Ungaria, unde lucrează amândoi. După mărturisirea inculpatei, martorii s-au dus să anunţe organele de poliţie.

Revenind la locuinţă, împreună cu organele de poliţie, au găsit uşa încuiată, inculpaţii părăsind locuinţa s-au ascuns într-o colibă pe raza comunei Remetea, unde au fost depistaţi în data de 27 mai 2008.

Cu toate că decantorul în care inculpaţii au susţinut că au aruncat resturile rămase după incinerarea cadavrului precum şi soba folosită pentru incinerare au fost cercetate, nu au fost găsite resturile, cele găsite fiind de natură animală după cum rezultă din concluziile expertizei efectuate de I.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti (f.105 ).

Din răspunsul aceluiaşi institut rezultă că dacă procesul arderii nu a  fost împiedicat şi dacă au fost utilizate substanţe inflamabile, este posibilă ca arderea completă a cadavrului unui copil de 3 ani să aibă loc în 5 ore.

Din declaraţiile inculpaţilor rezultă că, cadavrul fetiţei a fost introdus în soba cu focul aprins dinainte în  jurul orelor 24,00 şi peste cadavru inculpata a pus bucăţi de slănină, iar focul a ars toată noaptea. Aceste împrejurări explică lipsa rămăşiţelor din cadavru.

Inculpaţii recunosc săvârşirea faptei.

Inculpatul susţine că, contrar celor reţinute în rechizitoriu, nu agresa fetiţa. Această susţinere este  confirmată de martorii care de mai multe ori l-au văzut în timpul serviciului la CFR cu fetiţa de care avea grijă în lipsa mamei, de ceilalţi martori, dar şi de inculpată. Recunoaşte însă că rar o mai lovea la fund, când comportarea acesteia impunea.

Este de reţinut că inculpaţii duceau o viaţă destul de retrasă, fiind rar vizitaţi de prieteni şi de rude, mai ales de cele din partea inculpatului,care nu au fost de acord cu căsătoria.

Inculpaţii au mai susţinut că fetiţa suferea de o boală care-i provoca crize, în timpul cărora cădea dar îşi revenea rapid după ce au spălat-o cu apă pe faţă şi i-au dat apă să bea.

Fetiţa nu a fost dusă la medic pentru aceste crize. În evidenţa medicului de familie nu figura cu boli, ultima dată a fost prezentată la 07.04.2004 ( f.83), astfel afirmaţia inculpaţilor cu privire la crizele  acesteia nu sunt dovedite.

Astfel se poate stabili că moartea fetiţei a fost cauzată de palmele aplicate de inculpat, dar şi de atitudinea celor doi după acest incident. Deşi au observat că fetiţa nu şi-a revenit, au culcat-o fără să cheme un medic sau să o ducă la spital, ei rezumându-se dimineaţa următoare numai la constatarea decesului.

 Din declaraţiile inculpatului rezultă că inculpata avea o atitudine nepăsătoare faţă de minoră, spunând că amândouă au „moştenit” această boală. Inculpatul susţine că şi inculpata bătea minora şi că în timpul incidentului din seara zilei de 16 decembrie 2004 aceasta se uita la televizor.

Apărarea inculpaţilor a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 C.penal, susţinând că lipseşte intenţia. Cererea va fi respinsă.

Fapta inculpatului B.Zs. care a aplicat lovituri care au cauzat moartea minorei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, în forma prevăzută de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.d C.penal. Este neverosimil ca inculpatul, care lucra ca revizor CFR ( deci este un bărbat în toată puterea ) să nu fi prevăzut şi acceptat ca palmele aplicate minorei de 3 ani vor cauza decesul acesteia.

Referitor la inculpata B.T.M, mama victimei, instanţa apreciază că fapta acesteia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat în forma prevăzută de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c şi d C.penal.

 Latura obiectivă a infracţiunii de omor se poate realiza şi prin inacţiune, când autorul omite să îndeplinească un act la care era obligat, provocând moartea victimei. În speţă, inculpata, deşi a observat că fetiţa nu se simte bine după loviturile aplicate de inculpat, a culcat-o, fără să solicite ajutor medical, acceptând prin această inacţiune moartea acesteia.

 Întrucât ambii inculpaţi au acceptat posibilitatea producerii morţii victimei, după lovirea acesteia neluând nici o măsură pentru a-i salva viaţa, fapta lor nu poate fi calificată ca infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte, respectiv complicitate la această infracţiune.

Fapta inculpaţilor este dovedită şi recunoscută de aceştia.

Fapta inculpatului B.Zs. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev.de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.d C.penal.

Fapta inculpatei B.T.M. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat în forma prevăzută de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c şi d C.penal, în care va fi recalificată în baza art.334 C.procedură penală din infracţiunea de complicitate la omor calificat, prev.de art.26 raportat la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c şi d C.penal.

Comportamentul lor după comiterea faptei nu constituie o agravantă la încadrarea juridică a faptei , însă va fi luată în considerare la stabilirea pedepsei.

Faptul că nu au anunţat organele de poliţie, că după câteva zile au incinerat cadavrul şi că timp de un an şi jumătate au păstrat tăcerea cu privire la cele întâmplate nu a fost explicată, afirmaţia inculpatei că i-a fost frică nu poate justifica atitudinea lor.

La stabilirea pedepsei, instanţa va avea în vedere că fapta inculpaţilor este de o gravitate deosebită, a fost săvârşită asupra unei minore de 3 ani, fiica inculpatei. Se va lua în considerare şi atitudinea inculpaţilor după săvârşirea faptei, constând în acţiuni de natură să ascundă adevărul.

Astfel, scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin aplicarea unor pedepse apropiate de maximul special prevăzut de lege pentru fapta săvârşită.

Faţă de cele de mai sus, instanţa va aplica inculpaţilor o pedeapsă de câte 23 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b şi e C.penal pe 5 ani.

În baza art.71 C.penal se va interzice, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b şi e C.penal.

Se va menţine starea de arest a inculpaţilor.

În baza art.88 C.penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor, durata reţinerii şi arestării lor preventive începând cu 28 mai 2008 şi până la zi.

În baza art.191 alin.2 C.procedură penală inculpaţii vor fi obligaţi să plătească câte 950 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.