Contestaţie la executare

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:……………….

DOSAR NR. ...............

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ............... SECŢIA A IV A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. …………..

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ……………..

TRIBUNALUL COMPUS DIN:

PREŞEDINTE:  ………………………..

JUDECĂTOR: ………………

GREFIER: ………………….

Pe rol se află soluţionarea apelurilor formulate de apelanta-contestatoare ...............împotriva încheierii de şedinţă din data de ...............şi a sentinţei civile nr. ...............pronunţate de ...............în dosarul nr. ............... şi de către apelantul-intimat ...............,  împotriva sentinţei civile nr. ...............pronunţată de ...............în dosarul nr................,  cauza având ca obiect contestaţie la executare.

Dezbaterile în fond şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa din data de ..............., fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul,  pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 21.09.2016, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ..............., contestatoarea ...............a solicitat în contradictoriu cu intimatul ...............:

-anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. ...............al ...............,

-constatarea nulităţii contractelor de asistenţă juridică nr. ............... ...............,

- anularea încheierii de încuviinţare a executării silite din ...............pronunţată de ...............în dosarul nr. ...............,

-suspendarea executării silite,

-încetarea executării silite.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de ..............., i-au fost comunicate somaţia nr. ...............din ..............., înştiinţarea privind declanşarea urmăririi silite, încheierea de încuviinţare a executării silite şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din ................

A susţinut că actele de executare au fost efectuate de un executor judecătoresc necompetent teritorial dat fiind faptul că creditorul a solicitat efectuarea urmăririi silite  sub forma popririi sumelor existente în conturile sale şi sub forma urmăririi bunurilor mobile (valori mobiliare). Întrucât toate bunurile mobile se află în raza Curţii de Apel ............... acolo unde îşi are şi sediul, atunci nu se putea efectua executarea silită de către un executor judecătoresc din raza Curţii de Apel ................

Contestatoarea a învederat că creanţa pusă în executare nu este certă întrucât cuprinde şi sume reprezentând onorarii de succes ce au fost stabilite în baza unor pacte de quota litis prohibite de art. 135 din Statutul avocaţilor sau pentru un succes care nu s-a atins încă sau pentru un succes care deja se realizase la momentul încheierii contractului şi a emiterii facturii fiscale astfel încât nu mai poate fi pretins.

În ceea ce priveşte onorariile fixe, acestea sunt exagerat de mari în raport de activitatea prestată şi nu este justificată încheierea unui număr de 17 contracte de asistenţă juridică în aceeaşi zi pentru activităţi în acelaşi dosar.

În privinţa încheierii de încuviinţare a executării silite din ...............a Judecătoriei ...............pronunţată în dosarul nr. ..............., s-a arătat că instanţa a încuviinţat executarea silită sub toate formele de executare deşi se ceruse doar sub forma popririi şi a urmăririi bunurilor mobile, că nu s-a verificat câtimea creanţei, respectiv caracterul cert al acesteia şi nici dacă executorul judecătoresc care a depus cererea era competent sau nu din punct de vedere teritorial.

Contestatoarea a solicitat şi anularea contractelor de asistenţă juridică arătând că potrivit art. 1345 alin. 1 din Statul privind organizarea profesiei de avocat, onorariile pot fi stabilite sub forma de onorarii fixe (forfetare), onorarii de succes, onorarii formate din combinarea criteriilor anterioare. Astfel, onorariul orar şi cel fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale. Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fix să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat.

Sensul reglementării onorariului de succes este acordarea unui câştig avocatului în cazul în care munca sa este încununată de succes. În cazul onorariului de succes, accentul cade însă nu pe volumul de muncă depus de avocat, pe executarea obligaţiei sale de diligenţă, ci pe însuşi rezultatul obţinut –singurul care interesează în analizarea îndeplinirii cauzei.

Potrivit art. 135 din statut îi este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis care este definit ca fiind o convenţie încheiată între avocat şi client înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.

Contestatoarea a arătat că toate cele 17 contracte încheiate în data de ..............., au acelaşi obiect „activităţi ce se vor desfăşura în legătură cu confirmarea şi aplicarea planului de reorganizare propus de debitoarea ...............prin administrator special şi recăpătarea dreptului de administrare”. Pentru fiecare dintre aceste contracte, s-a stabilit un onorariu fix de 10.000 lei pe lună şi un onorariu de succes de 1.500.000 lei pe lună.

În privinţa contractului nr. ..............., aceste nu poartă menţiunea „Noi Preşedintele României” şi formula executorie, iar în ceea ce priveşte onorariul stabilit  de 1.053.400 lei, s-a arătat că acesta este exagerat de mare având în vedere obiectul contractului.

În ceea ce priveşte contractul nr. ………..............., aceste este nul absolut întrucât conţine un pact de quota litis deoarece prevede doar un onorariu de succes de 100.000 lei pe lună, fără a se menţiona în contract şi un onorariu fix, fixându-se exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul juridic al cauzei. Mai mult decât atât, onorariul de succes se achită doar când se obţine succesul avut în vedere de părţi la momentul semnării contractului, în cazul de faţă, succesul ar fi însemnat confirmarea şi aplicarea planului de reorganizare al ...............propus prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare. Astfel, planul de reorganizare al ...............s-a prelungit până la sfârşitul anului 2016 astfel încât la momentul formulării cererii de executare silită în ceea ce priveşte onorariul de succes, cererea intimatului este prematur formulată. De asemenea, s-a arătat că în ceea ce priveşte dreptul de administrare, prin încheierea din ...............din dosarul nr. ...............al Tribunalului ..............., instanţa a dispus ridicarea dreptului de administrare al ..............., hotărâre care este irevocabilă, astfel încât aceste obiectiv nu mai poate fi atins.

În privinţa contractelor nr. ………................, nr. ………/..............., nr……./..............., nr. .............../..............., nr. ………/..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., ………./..............., …………../..............., …………/..............., nr. …………../..............., ………../..............., încheiate toate în data de ..............., s-a arătat că în toate se prevăd un onorariu fix de 10.000 lei pe lună şi unul de succes de 100.000 lei pe lună, iar pentru fiecare contract, s-a emis cât o factură fiscală de 110.000 lei. În privinţa onorariului de succes, acesta nu poate fi solicitat întrucât redobândirea dreptului de administrare nu se mai poate discuta dat fiind faptul că acesta a fost ridicat irevocabil.

În privinţa contractului de asistenţă juridică nr. ..............., acesta are ca obiect „ activităţi şi demersuri ce vor fi efectuate pentru anularea hotărârii generale a creditorilor în data de ...............în procedura insolvenţei ...............şi se prevede un onorariu de 973.000 lei care este format din combinarea onorariului fix şi cel de succes. S-a menţionat faptul că la data emiterii facturii fiscale nr. ..............., succesul nu era îndeplinit şi nu putea fi facturat întrucât soluţia privind acţiunea în anulare a fost pronunţată la data de ...............prin decizia Curţii de Apel ................

Contestatoarea a menţionat că şi în privinţa contractului de asistenţă juridică nr. ..............., s-a prevăzut un onorariu de 486.700 lei care este format din combinarea celui fix cu cel de succes şi că la momentul emiterii facturii, ..............., succesul nu era îndeplinit întrucât planul de reorganizare era în desfăşurare şi ultima tranşă din plan se încasa la sfârşitul anului 2016.

În privinţa contractului de asistenţă juridică nr. ..............., s-a arătat că toate activităţile desfăşurate de avocat au fost în legătură cu admiterea cererii de strămutare nr. ...............de pe rolul tribunalului ............... şi se prevedea un onorariu de 973.400 lei specificându-se că este vorba despre un onorariu de succes în dosarul nr. ...............al IICJ pentru decizia nr. ................ contestatoarea a arătat că contractul este nul absolut întrucât conţine un pact de quota litis interzis de art. 135 din Statut.

Contestatoarea a menţionat faptul că creanţa pentru care s-a pornit executarea silită nu este certă întrucât existenţa sa nu rezultă în mod neîndoielnic din însuşi titlul executoriu, ea fiind formată şi din onorarii de succes (cea mai mare parte a sumei) ce au fost stabilite în baza unor pacte de quota litis prohibite de art. 135 din Statutul avocaţilor sau pentru un succes care nu s-a atins sau pentru un succes care deja se realizase la momentul încheierii contractului şi emiterii facturii astfel încât nu poate fi pretins.

În ceea ce priveşte încheierea de încuviinţare a executării silite, contestatoarea a arătat că instanţa de executare a acordat mai mult decât s-a cerut întrucât prin cererea de executarea silită, creditoarea a solicitat urmărirea bunurilor sale prin poprite asupra sumelor existente în toate conturile sale şi asupra bunurilor mobile (valori mobiliare), iar instanţa a încuviinţat executarea silită sub toate formele de executare.

De asemenea, a susţinut că odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare, instanţa nu a verificat caracterul cert al creanţe, competenţa executorului judecătoresc şi nici faptul că se intenţiona executarea silită asupra acţiunilor pe care contestatoarea le deţinea la ..............., o societate aflată în insolvenţă şi faţă de care sunt aplicabile dispoziţiile Legii 85/2006.

În dovedirea cererii ce a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 711 , art. 632-665 C.proc.civ., contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi interogatoriul intimatei.

Cererea a fost timbrat ă cu 15.150 lei taxă judiciară de timbru (f.  2 vol. II).

Prin încheierea din ..............., a fost admisă cererea contestatoarei de acordare a facilităţilor de la plata taxei judiciare de timbru, fiind redusă taxa de timbru aferentă capătului de cerere privind constatarea nulităţii contractelor de asistenţă juridică de la 62.853,5 lei la 15.000 lei.

Intimata a depus întâmpinare (f. 6-13) prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare şi a inadmisibilităţii cererii, iar, pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că între părţi s-au încheiat mai multe contracte de asistenţă juridică în baza cărora au fost emise mai multe facturi fiscale ce au fost acceptate de către debitoarea prin semnare şi aplicarea ştampilei.

În privinţa excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare, s-a arătat că cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de art. 714 C.proc.civ., actele de executare fiind comunicate de către executorul judecătoresc debitoarei la data de ..............., iar contestaţia a fost introdusă la data de ..............., deşi termenul limită până la care putea fi introdusă era ................

De asemenea, în privinţa excepţiei inadmisibilităţii, s-a menţionat faptul că potrivit art. 712 alin. 2 C.proc.civ., se pot invoca în cadrul contestaţiei la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu, o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.

Or, cu privire la cuantumul şi la modul de stabilire a onorariului avocaţial, legislaţia specifică în această materie, Legea 51/1995 prevede o procedură specifică de contestare, respectiv o contestaţie adresată decanului care poate fi atacată ulterior la consiliul baroului de avocaţi. Astfel, legea specială în această materie reglementează o procedură jurisdicţională specifică distinctă pentru contestarea onorariilor avocaţiale, procedură care nu este alternativă cu cea de drept comun, partea interesată fiind obligată să urmeze cea dintâi cale.

Pe fondul cauzei, a arătat că în ceea ce priveşte necompetenţa executorului judecătoresc nu sunt valabile motivele contestatoarei întrucât competenţa acestuia nu este reglementată de dispoziţiile art. 650 C.proc.civ., ci de cele de la art. 651 C.proc.civ. coroborate cu art. 781 C.proc.civ.

În cauză, executarea silită s-a desfăşurat prin intermediul executorului judecătoresc ............... asupra acţiunilor debitoarei ..............., acţiuni ce sunt depozitate în mod exclusiv la Depozitarul Central cu sediul în municipiul ................

Ca atare, având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. 2 C.proc.civ., care instituie o prorogare de competenţă a executorului judecătoresc legal învestit în cazul în care bunurile debitorului se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, în acest caz fiind competent să desfăşoare executarea silită cu privire la toate bunurile oricare dintre executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia unei dintre aceste curţi de apel.

Referitor la caracterul cert al creanţei, intimata a arătat că existenţa şi cuantumul creanţei rezultă în mod neîndoielnic din contractele de asistenţă juridică, dar şi din facturile fiscale emise şi semnate de debitoare şi că indiferent de modul în care a fost stabilit onorariul avocaţial (fix, forfetar sau de succes), contractul de asistenţă juridică îşi păstrează caracterul de titlu executoriu.

Intimata a mai arătat că şi-a îndeplinit activităţile ce îi reveneau în temeiul contractelor de asistenţă juridică respectiv activităţi de asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr. ...............având ca obiect procedura de insolvenţă a ..............., precum şi a dosarelor conexe şi adiacente procedurii de insolvenţei, activităţi ce au implicat redactarea cererilor, întâmpinărilor, memoriilor.

Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare (f. 74) prin care a solicitat respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare întrucât actele de executare i-au fost comunicate la ..............., iar contestaţia la executare a fost depusă la poştă la data de 24.10.2014, cu respectarea termenului de 15 zile.

În privinţa excepţiei inadmisibilităţii, s-a arătat că aceasta nu reprezintă o veritabilă excepţie, ci o apărare de fond şi că prin capătul doi al cererii s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractelor de asistenţă juridică, nulitate ce nu poate fi constată decât de o instanţă de judecată şi nicidecum se decanul baroului care nu are astfel de competenţe, iar pe fondul cauzei, au fost reluate motivele din contestaţia la executare.

Intimata a depus note de şedinţă (f. 183-186) cu privire la modul de calcul al creanţei.

A fost ataşat dosarul de executare nr. ...............al ...............,

La dosar au fost depuse înscrisuri şi a fost respinsă proba cu interogatoriul intimatei ca nefiind util cauzei.

Prin încheierea din ..............., instanţa a luat act de renunţarea la invocare şi susţinerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare şi a respins excepţia inadmisibilităţii pentru motivele acolo arătate (f. 153-154 vol. 3).

Prin Încheierea din ...............(de amânare a pronunţării) s-a respins ca neutilă cauzei proba cu interogatoriul intimatei şi a fost unită cu fondul cauzei excepţia tardivităţii contestaţiei la executare ridicată de intimată.

Prin Sentinţa civilă nr. ...............pronunţată în acest dosar, instanţa de fond a hotărât următoarele:

“Respinge excepţia tardivităţii formulării contestaţiei împotriva executării silite însăşi.

Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea ...............cu sediul în ..............., str................, jud................ în contradictoriu cu intimatul ............... cu sediul în ..............., str................ şi cu sediul ales la ............... din ..............., ................

Constată nulitatea absolută parţială a contractelor de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../............... în privinţa onorariului de succes de 100.000 lei/lună.

Constată nulitatea absolută totală a contractelor de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. ..............., nr. ..............., nr. ..............., nr. ................

Dispune îndreptarea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. ...............al ............... în sensul că creanţa pusă în executare este de 1.123.400 lei.

Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.”

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut cele ce urmează:

“La data de ..............., creditorul ............... a formulat cerere pentru punerea în executare silită a mai multor contracte de asistenţă juridică împotriva debitoarei ..............., formându-se dosarul de executare nr. ...............al ................

La data de 01.04.2014, executorul judecătoresc a emis prima somaţie în baza art. 667C.pr.civ., ce a fost comunicată debitoarei alături de titlul executoriu, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare şi a încheierii de încuviinţare a executării silite.

Împotriva acestei somaţii, debitoarea nu a formulat contestaţie la executare.

Ulterior, la data de ..............., executorul judecătoresc a emis a o doua somaţie în baza art. 667 C.pr.civ., identică cu cea dintâi la care a ataşat din nou titlul executoriu, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, iar faţă de acest act de executare, s-a invocat excepţia tardivităţii prin întâmpinare, excepţie la care s-a renunţat de către intimată oral în şedinţa din ................

Ulterior, la termenul din 29.10.2015, intimata a invocat din nou excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare împotriva executării silite, de această dată prin calcularea termenului de 15 zile de la data primei somaţii, 01.04.2014, iar nu faţă de cea de-a doua somaţie (faţă de care s-a invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, dar la care s-a renunţat la data de ...............)

Instanţa apreciază că, prin emiterea unei noi somaţii, în loc să continue executarea în urma primei somaţii emise în cauză, creditorii şi executorul au reiniţiat, practic, procedura (probabil datorită faptului că în aceeaşi zi se împlinea termenul de perimare a executării, de 6 luni calculate de la somaţia anterioară).

Emiterea din nou a somaţiei conform art. 667 C.pr.civ. echivalează, practic, unei renunţări de către creditori la efectele somaţiei anterioare, întrucât altminteri nu se poate accepta existenţa concomitent eficace juridic a două somaţii identice succesive.

Reluând de la început (de fapt, de la momentul emiterii somaţiei) executarea silită, creditorii au renunţat, practic, la efectele celei dintâi (cea din 01.04.2014), cea producătoare de efecte în prezent fiind cea de a doua somaţie (cea din ...............), astfel încât tot în raport de cea de a doua somaţie, cea eficace juridic, se va calcula şi termenul de 15 zile de introducere a contestaţiei la executarea propriu zisă, termen care este, în această variantă, respectat (acţiunea a fost introdusă la data de 24.10.2014, somaţia fiind primită de debitoare la ...............).

Excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare silită însăşi va fi respinsă.

Analizând fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

1.Motivul invocat referitor la necompetenţa executorului judecătoresc

În primul rând instanţa arată că faţă de data începerii executării silite, ..............., se vor avea în vedere textele de lege din Codul de procedură civilă în forma avută la momentul începerii executării silite, iar nu forma modificată prin Legea 138/2014 întrucât pe de o parte aceasta nu retroactivează, iar pe de altă parte art. 24 C.proc.civ. prevede că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor începute după intrarea acesteia în vigoare.

Or, nu se pot aplica dispoziţiile art. 651 C.proc.civ. astfel cum au fost modificate prin Legea 138/2014 unei executări silite începute cu mult înaintea întrării în vigoare a acesteia.

În această ordine de idei, la momentul începerii executării silite, art. 651 alin. 1 lit. b C.proc.civ. prevedea că, în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Însă, prevederile art. 651 alin. 2 C.proc.civ. instituiau, în cazul în care bunurile mobile urmărite se aflau pe raza a mai multe curţi de apel, posibilitatea ca executarea silită să se efectueze şi de un alt executor altul decât cel care era obligatoriu să funcţioneze în raza curţii de apel unde îşi avea sediul debitorului.

Aşadar, potrivit acestui text de lege, „dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel”.

Or, la momentul începerii executării silite, creditorul solicitase efectuarea executării silite atât sub forma urmăririi mobiliare a acţiunilor deţinute de debitoare şi aflate la SC Depozitarul Central SA aflat în ..............., cât şi sub forma popririi conturilor  din ..............., astfel încât devine incident art. 651 alin. 2 C.pr.civ. anterior citat, care se referă la competenţa alternativă, ce o include şi pe cea a executorilor de pe raza Curţii de Apel ................

2.În ceea ce priveşte nulitatea încheierii de încuviinţare a executării silite, instanţa apreciază că motivele invocate de către contestatoare nu sunt întemeiate.

Astfel, faptul că executorul judecătoresc nu a înaintat cererea de încuviinţare a executării silite în termen de 3 zile de la data înregistrării sale nu poate constitui un motiv de nulitate a încheierii de încuviinţare a executării silite, neproducându-se nici un prejudiciu debitorului, aceste termen fiind unul de recomandare şi era necesar a fi stipulat doar pentru ca această etapă a executării silite să se desfăşoare cu celeritate din partea executorului judecătoresc.

Depăşirea acestui termen de 3 zile ar fi putut produce o amânare a începerii executării împotriva contestatoarei ceea ce ar fi fost în favoarea sa, neputând produce, în niciun caz, vreo vătămare debitoarei.

În ceea ce priveşte faptul că s-a dispus prin încheierea de încuviinţare a executării silite ca executarea să se realizeze sub toate formele deşi prin cererea de executare silită s-a menţionat în mod expres ca executarea silită să se facă prin poprirea sumelor existente în toate conturile debitoarei, precum şi prin urmărirea bunurilor mobile, instanţa apreciază că modalităţile de executare sunt prevăzute de art. 624 C.proc.civ.  şi sunt, urmărirea bunurilor mobile şi imobile, predarea bunurilor şi alte măsuri prevăzute de lege.

Se poate observa că, în speţă, pentru urmărirea bunurilor imobile, era necesară încuviinţarea urmăririi imobiliare din partea instanţei de la locul situării imobilului, conform art. 819 C.proc.civ. şi, ca atare, încuviinţarea executării silite nu putea fi efectuată asupra unor bunuri imobile, iar, în concret, nici nu a fost efectuată.

În ceea ce priveşte predarea unor bunuri sau alte măsuri de executare, instanţa apreciază că, nu se putea exista o astfel de executare dat fiind specificul titlurilor executorii – contracte de asistenţă juridică ce privesc un onorariu stabilit în bani.

Referitor la necesitatea verificării de către instanţa de executare odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite, se poate observa că a fost efectuat un control asupra acestui aspect din partea instanţei, dar întrucât aceasta procedură are un caracter necontencios nu se putea stabili, fără o dezbaterea a părţilor, lipsa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei.

De asemenea, este neîntemeiată motivul referitor la faptul că în încheierea de încuviinţare a executării silite nu s-a menţionat corect numărul contractului de asistenţă juridică nr. 0.............../18.10.2007, ci s-a menţionat doar  nr................/18.10.2007, instanţa apreciază că aceasta este doar eroare materială ce nu poate afecta valabilitatea încheierii de încuviinţare a executării silite în privinţa acestui contract.

În privinţa motivelor invocate referitoare că nu s-a modificat câtimea creanţei, că nu a fost soluţionată în termen de 3 zile şi s-a dat mai mult decât s-a cerut, instanţa apreciază că acestea sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte faptul că nu s-a verificat de către instanţa de executare cu prilejul încuviinţării executării silite faptul că acţiunile ce urmau a fi executate de creditoarea şi care aparţinea debitoarei Asociaţia Uztel la ...............care se afla în procedura de insolvenţă, instanţa apreciază că în faza de încuviinţare a executării silite nu pot fi analizate aspecte care au caracter contencios, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acesta nu era un impediment la executare.

3.Nulitatea contractelor de asistenţă juridică pentru existenţa pacta quota litis

Instanţa reţine că între debitoarea Asociaţia Uztel şi creditorul ..............., s-au încheiat mai multe contracte de asistenţă juridică, astfel:

1.contractul de asistenţă juridică nr. ..............., având ca obiect  efectuarea unor demersuri pentru sesizarea nelegalităţilor, fiind stabilit un onorariu fix de 1.053.400 lei, dar prin cererea de executare silită s-a solicitat doar suma de 973.400 lei.

2. contractul de asistenţă juridică nr. .............../..............., având ca obiect  desfăşurarea de activităţi pentru confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare,  stabilindu-se doar onorariu de succes de 100.000 lei /lună , iar prin cererea de executare silită s-a solicitat suma de 200.000 lei cu titlu de onorariu de succes.

3. contractele de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. ……../..............., ………../..............., ………./..............., ……………/..............., ………………./..............., nr. ……./..............., ……./..............., ………/..............., ……../..............., nr. ……/..............., ……./..............., având ca obiect desfăşurarea de activităţi pentru confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare, pentru care s-au stabilit un onorariu fix de 10.000 lei /lună şi 100.000 onorariu de succes, iar prin cererea de executare silită s-a solicitat suma de 110.000 lei pentru fiecare contract de asistenţă juridică fiind format din 10.000 lei onorariu fix şi 100.000 onorariu succes.

4.contractul de asistenţă juridică nr. ……./..............., având ca obiect desfăşurarea de activităţi pentru confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare pentru care s-a stabilit un onorariu fix de 10.000 lei pe lună şi un onorariu de succes de 181.250 lei , iar prin cererea de executare silită s-a solicitat suma de 181.250 lei

5. contractul de asistenţă juridică nr. ..............., având ca obiect desfăşurarea de activităţi şi demersuri pentru anularea hotărârii adunării generale a creditorilor la data de ...............în procedura insolvenţei şi pentru care s-a fixat un onorariu comun orar si de succes  în cuantum de 973.000 lei

6. contractul de asistenţă juridică nr. ...............având ca obiect desfăşurarea de activităţi şi demersuri pentru respingerea cererii formulate de administratorul judiciar prin acre solicită confirmarea planului de reorganizare propus de ING Bank în procedura insolvenţei ...............şi pentru care s-a fixat un onorariu comun orar si de succes  în cuantum de 486.700 lei

7. contractul de asistenţă juridică nr. ............... având ca obiect desfăşurarea de activităţi şi demersuri pentru asigurarea cadrului legal pentru achitarea creanţelor chirografare din tabelul definitiv al creanţelor din data de …… privind procedura insolvenţei ...............şi pentru care s-a fixat un onorariu comun orar si de succes  în cuantum de 486.700 lei

8. contractul de asistenţă juridică nr. ..............., având ca obiect demersurile pentru strămutare şi pentru care s-a stabilit un onorariu de succes de 973.400 lei.

Rezumând, se poate observa că în cazul contractelor de asistenţă juridică puse în executare nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., părţile au stabilit atât un onorariu fix (10.000 lei lună), dar şi un onorariu de succes (100.000 lei/lună).

În cazul contractului nr. .............../..............., părţile au stabilit un onorariu fix (10.000 lei lună), dar şi un onorariu de succes 181.250 lei.

În alte contrate de asistenţă juridică, respectiv nr. .............../............... şi nr.  nr. ..............., părţile au stabilit doar onorariul de succes.

În celelalte contracte de asistenţă juridică, nr. ..............., nr. ..............., nr. ..............., părţile au fixat un onorariu comun orar si de succes într-un anumit cuantum  fără a se face vreo delimitare între cele două tipuri de onorarii.

Posibilitatea stabiliri atât a unui onorariu fix, dar şi a unuia de succes în cadrul aceluiaşi contract de asistenţă juridică era permisă de legiuitor la momentul încheierii acestora.

Prin urmare, se poate observa că la momentul încheierii contractelor de asistenţă juridică era posibil inserarea atât a unui onorariu fix, dar şi a unuia de succes, acesta neputând constitui motiv de nulitatea a contractului.

Conform dispoziţiilor legale la momentul încheierii acestora, respectiv art. 134 din Statutul profesiei de avocat din 2004 sau art. 129 din Statutul profesiei de avocat din 2011, „ avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix”.

De asemenea, instanţa reţine că potrivit art. 135 din Statutul profesiei de avocat din 2004, respectiv art. 130 din Statutul profesiei de avocat din 2011, îi este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis care este definit ca fiind o convenţie încheiată între avocat şi clientul său, înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.

Prevederea legală menţionată mai sus are caracter imperativ, aşa cum rezultă din formularea „este interzis”,  instituind  o normă de ordine publică, ce nu poate  fi nesocotită la încheierea unui contract de  asistenţă juridică, contract  ce va avea o cauză ilicită în situaţia în care cuprinde  un pact de quota litis.

În ceea ce priveşte nulitatea contractelor de asistenţă juridică pentru existenţa unui pact de quota litis, instanţa reţine următoarele:

În cauza de faţă, se poate observa că 17 contracte de asistenţă juridică au fost încheiate la data de ............... cărora li se aplică Statutul profesiei de avocat din 2004, iar 4 contracte au fost încheiate la 15.03................ cărora li se aplică Statutul profesiei de avocat din 2011.

Referitor la contractele încheiate la data de ..............., se poate observa că obiectul acestora este identic şi constă în asistenţă  juridică, întocmirea, redactare, semnare acte, reprezentare, sediu ales, confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare, stabilindu-se pe lângă un onorariu fixe de 10.000 lei pe lună, un onorariu de succes de 100.000 lei lunar, fără a se identifica în mod concret în ce constă succesul pentru acest tip de contract.

Or, onorariul denumit de părţi ca fiind de succes şi constând în 100.000 lei lunar pentru fiecare contract de asistenţă juridică nu poate fi considerat ca fiind unul de succes în ciuda denumirii date de părţi întrucât acesta nu este unul complementar, alături de onorariul fix, ci este stabilit în mod exclusiv în funcţie de raportul activităţile juridice ce constituie obiectul angajamentul avocatului, respectiv asistenţă  juridică, întocmirea, redactare, semnare acte, reprezentare, sediu ales, confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare.

Chiar dacă onorariul de succes nu s-a stabili în raport de natura și complexitatea cauzei, ci în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, valoarea însumată a onorariilor trebuie să fie totuși echitabilă și justificată.

Acest onorariu a fost stabilit cunoscând că nu există riscul unei pierderi pentru avocat și nu îndeplinește condiția proporționalității raportat la natura și complexitatea cauzei și nici a echității, pentru a putea fi considerat onorariu de succes, cu atât mai mult cu cât au fost încheiate 17 contracte de asistenţă juridică cu acelaşi obiect în temeiul cărora s-a perceput, un onorariu de succes de 1.400.000 lei.

Astfel, instanţa apreciază că aceste contracte de asistenţă juridică puse în executare  conţin un pact de quota litis dat fiind că se stabileşte în mod exclusiv şi, aproape, în  integralitatea sa onorariul cuvenit avocatului în funcţie de rezultatul demersului de confirmare a planului de organizare propus de ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare, neputându-se identifica de la semnarea contractelor perioada pentru care se va percepe onorariul de succes.

În consecinţă, aceste contracte de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../...............sunt lovite de nulitate absolută parţială pentru încălcarea unei dispoziţii legale imperative în ceea ce priveşte sumele solicitate cu titlu de onorariu de succes de 100.000 lei lunar.

Se impune aceeaşi concluzie şi în cazul contractului de asistenţă juridica nr. .............../..............., părţile au stabilit un onorariu fix (10.000 lei lună), dar şi un onorariu de succes 181.250 lei, respectiv aceea de a constata existenţa unui pact de quota litis în privinţa onorariul de succes de 181.250 lei.

Instanţa apreciază că este evidentă nulitatea absolută totală a contractelor de asistenţă juridică nr. .............../............... şi nr. ............... pentru aceleaşi motive întrucât  părţile au stabilit doar în aceste contracte doar onorariul de succes deşi acesta avea un rol complementar neputând fi stabilit decât pe lângă un onorariu orar sau fix.

În privinţa celorlalte contracte de asistenţă juridică nr. ..............., nr. ..............., nr. ..............., părţile au fixat un onorariu comun orar si de succes într-un anumit cuantum  fără a se face vreo delimitare între cele două tipuri de onorarii.

Apreciind că din modul de redactare a clauzelor contractuale nu se poate stabili cu certitudine cuantumul fiecăruia dintre cele două tipuri de onorariu, fix şi de succes, instanţa apreciază că şi aceste contracte intră sub incidenţa pactului de quota litis interzise de lege, stabilindu-se, practic, mai degrabă, onorariul de succes decât unul orar întrucât pentru onorariul orar era necesar a se stabili onorariul pe oră.  În lipsa indicării în cuprinsul contractului a onorariului avocatului pe oră, se poate concluziona că de fapt, intenţia părţilor, dincolo de exprimarea literară din contract referitoare şi la onorariul orar, a fost acela de a stabili doar un onorariu de succes.

Nu în ultimul rând se poate constata intervenirea acestui pact de quota litis invocat de către contestatoare în cel din urmă contract de asistenţă juridică nr. 00............... prin care s-a stabilit un onorariu de succes de 973.400 lei pentru depunerea unei cereri de strămutare a dosarului n. ...............de pe rolul Tribunalului ................

Ca urmare a constatării existenţei în cuprinsul contractelor de asistenţă juridică, a pactului de quota litis, instanţa apreciază că creanţa pentru care se putea pune în executare contractele de asistenţă juridică sunt datorate doar următoarele sume: 973.400 lei ce reprezintă onorariul fix din contractul de asistenţă juridică nr. ...............,  150.000 lei ce reprezintă onorariul fix de 10.000 lei pentru fiecare dintre contractele de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../............... şi nr.  .............../...............,  deci în total suma de 1.123.400 lei.

Instanţa apreciază că apărările contestatoarei referitoare la faptul că o parte din contracte au avut acelaşi obiect şi au fost încheiate în aceeaşi zi, însă acest motiv de nulitate absolută referitor la obiect ilicit nu a fost invocat de către contestatoare şi nu poate fi analizat din oficiu de către instanţă cu încălcarea principiului disponibilităţii părţilor. De asemenea, neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale de către intimată ar putea constitui un motiv de rezoluţiune a contractului, însă nici acest aspect nu a fost invocat în cauză.

Pentru aceste considerente, instanţa va constata nulitatea absolută parţială a contractelor de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../..............., .............../..............., .............../..............., nr. .............../..............., .............../............... în privinţa onorariului de succes de 100.000 lei/lună.

De asemenea, va constata nulitatea absolută totală a contractelor de asistenţă juridică nr. .............../..............., nr. .............../..............., nr. ..............., nr. ..............., nr. ..............., nr. ................

Ca atare, va admite în parte contestaţia la executare şi va dispune îndreptarea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. ...............al ............... în sensul că creanţa pusă în executare este de 1.123.400 lei, urmând a fi recalculat onorariul executorului în raport de această creanţă, nefiind în situaţia de a se dispune încetarea executării silite.

Întrucât cererea de suspendare a executării silite nu putea fi soluţionată decât până la data soluţionării contestaţiei la executare, instanţa o va respinge ca fiind rămasă fără obiect.”

Împotriva acestei sentinţe civile au formulat apel atât contestatoarea, cât şi intimata. Contestatoarea a formulat apel şi împotriva încheierii de amânare a pronunţării din 12.11.2015.

Apelurile au fos înregistrate pe rolul Tribunalului ............... – Secţia a IVa Civilă sub nr. ............... la ................

Prin cererea de apel, apelanta - contestatoare solicită schimbarea în parte a sentinţei apelate în sensul admiterii în totalitate a contestaţiei la executare, iar în temeiul art. 650 alin 3 Cod Pr. Civ. solicită suspendarea executării sentinţei civile atacate până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei la executare.

În mod greşit instanţa de fond a constatat nulitatea absolută parţială a contractelor de asistenţă juridică indicate în contestaţie (cu excepţia contractului nr. ...............) numai în ceea ce priveşte onorariul de succes de 100.000 lei/lună şi nu a constata şi nulitatea absolută a contractului nr. ................

Instanţa a reţinut că motivul legat de obiectul ilicit al celor 18 contracte de asistenţă juridică nu a fost invocat de contestatoare, aşa încât nu poate fi examinat din oficiu întrucât se încalcă principiul disponibilităţii părţilor.

Cu toate acestea, a reţinut ca întemeiate criticile contestatoarei referitoare la aceste contracte şi a apreciat că valoarea însumată a onorariilor trebuie să fie echitabilă şi justificată.

De asemenea, s-a mai reţinut că neîndeplinirea corespunzătoare de către intimată a obligaţiilor contractuale putea constitui motiv de rezoluţiune a contractului însă nici acest aspect nu a fost invocate de contestatoare.

Apelanta contestatoare subliniază că a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractelor de asistenţă juridică pe motiv de cauză ilicită şi că instanţa, în virtutea rolului activ, ar fi trebuit să analizeze şi motivul de nulitate care nu a fost indicat expres de contestatoare, motiv ce reieşea din probele administrate.

În susţinerea motivului legat de cauza ilicită a contractelor de asistenţă juridică, apelanta - contestatoare arată că onorariile stabilite prin contractile respective sunt exagerat de mari raportat la serviciile ce urmau a fi prestate, cu atât mai mult cu cât aceasta a încheiat 18 contracte cu acelaşi obiect şi la aceeaşi dată, urmărind un scop ilicit, şi anume îmbogăţirea ilicită prin perceperea unui onorariu exagerat de mare.

Se invocă jurisprudenţa ICCJ în materie (cu menţionarea Deciziei 1239/23.03.2011 pronunţată de Secţia Comercială a ICCJ), în sensul că se impune constatarea nulităţii absolute a contractului în cazul în care se stabileşte că una dintre părţi a urmărit o cauză ilicită şi imorală la momentul încheierii contractului.

În baza celor 18 contracte, intimata a stabilit un onorariu fix de 10.000 ron/lună şi un onorariu de succes de 100.000 ron/lună, facturând un onorariu fix total de 150.000 ron şi onorarii de succes de 1.881.250 ron.

Prin contractul nr. ..............., intimata a stabilit un onorariu de 1.053.400 ron însă a facturat numai 973.400 ron.

Între onorariul fix şi serviciile pe care se presupune că le-ar fi prestat intimata există o disproporţie vădită, disproporţie ce prefigurează cauza ilicită a contractului, avută în vedere de intimată care cu siguranţă cunoştea aceste aspect în virtutea profesiei sale de avocat.

Prin înscrisurile depuse, intimata nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiilor stabilite contractual şi nici a succesului obţinut, aceasta urmărind un scop ilicit, respective încălcarea dispoziţiilor Legii 51/1995 privind modul de stabilire a onorariului.

Intimata nu a răspuns concret solicitărilor instanţei de a preciza pentru fiecare contract şi factură emisă în baza acestuia care este succesul obţinut şi demersurile efectuate ca acest rezultat să se producă.

În cazul tuturor celor 18 contracte încheiate în aceeaşi zi, intimata urma să asigure asistenţă juridică într-un singur dosar de insolvenţă – dosarul nr. 4732/105/2010, putând fi aşadar vorba de un singur contract de asistenţă juridică şi nu de 18 asemenea contracte. 

De asemenea, în mod greşit, instanţa de fond a respins proba cu interogatoriul intimate solicitată prin contestaţie.

Cu privire la al doilea capăt de cerere al contestaţiei la executare, privind constatarea nulităţii absolute a tuturor actelor de executare întocmite până în prezent în dosarul de executare, arată că executorul judecătoresc SCPEJ ............... ……….. era necompetent teritorial, invocându-se prevederile art. 651 şi art. 781 din Codul de Pr. Civ., în forma în vigoare la momentul depunerii cererii de executare silită.

În cauza de faţă nu sunt aplicabile prevederile art. 781 alin. 1 Cod Pr. Civ. întrucât poprirea valorilor mobiliare la terţul poprit Depozitarul Central nu mai era posibilă dat fiind că măsura fusese deja luată de BEJ ...............(cu sediul în raza Curţii de Apel ...............), iar debitoarea nu mai avea alte conturi deschise la bănci.

Competenţa alternativă a executorului judecătoresc (de la sediul debitorului sau de la sediul terţului poprit) este prevăzută numai pentru situaţia în care măsura popririi poate fi înfiinţată sau când existau bunuri mobile urmăribile sau imobile în circumscripţia mai multor curţi de apel.

Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că apelanta-contestatoare ar fi susţinut că deţine bunuri pe raza Curţii de Apel ............... şi în mod crești a apreciat competenţa executorului judecătoresc bazat pe acest aspect.

Apelanta –contestatoare nu deţine bunuri decât pe raza unei singure curţi de apel.

Cu privire la solicitarea de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite din ...............pronunţată de .............................. în dosar nr. ..............., apelanta-contestatoare susţine că instanţa de fond a ignorant faptul că instanţa de executare nu a verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 632 Cod Pr. Civ., respective caracterul cert al creanţei, existenţa titlului şi legalitatea lui.

De asemenea, instanţa de executare nu a avut in vedere incidenţa prevederilor Legii 85/2006 referitoare la suspendarea executării silite şi la modificarea acţionariatului, dat fiind că se dorea executarea silită a acţiunilor pe care contestatoarea le deţine la ..............., societate aflată în insolvenţă.

Cu privire la suspendarea executării sentinţei apelate se arată că prin respingerea cererii de suspendare a executării silite este posibil ca, până la soluţionarea apelului, executarea silită să continue prin vânzarea acţiunilor pentru suma stabilită de instanţa de fond.

Se enumeră aspectele ce conturează prejudiciul ireversibil ce s-ar crea apelantei prin continuarea executării silite, subliniindu-se valoarea importantă a pagubei.

În drept: art. 717 şi art. 466 şi urm. Cod Pr. Civ.

Probe propuse în apel: înscrisuri, interogatoriu.

Nu s-a formulat întâmpinare la apelul declarant de apelanta-contesatoare.

Prin cererea de apel formulată, apelantul - intimat ..............., solicită schimbarea în tot a sentinţei apelate, admiterea excepţiei tardivităţii contestaţiei la executare, iar în subsidiar, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată. (f. 87 şi urm) Cu cheltuieli de judecată.

Se invocă soluţionarea cauzei fără cercetarea fondului, menţionându-se motive străine de natura cauzei.

Cu privire la tardivitatea contestaţiei se susţine depăşirea termenului de 15 zile prvăzut de art. 714-715 Cod Pr. Civ.

Instanţa a reţinut aspecte ce nu corespund realităţii, fiind vorba de aprecierile legate de nulitatea contractelor de asistenţă juridică.

Consimţământul, obiectul, cauza şi forma contractelor contestate nu sunt afectate de motive de nulitate.

Instanţa nu a aplicat legea şi şi-a însuşit în mod necritic susţinerile contestatoarei, fapt ce echivalează cu lipsa motivării sentinţei, aspect ce atrage nulitatea acesteia.

Probe propuse: înscrisuri, interogatoriu.

Apelul a fost legal timbrat. (500 lei – f. 113)

Prin întâmpinarea la apelul apelantei-intimate, apelanta-contestatoare solicită anularea acestuia ca netimbrat, respingerea ca tardiv formulat şi în subsidiar respingerea acestuia ca neîntemeiat. (f. 97 şi urm.)

Se solicită a se constata decăderea apelantei-intimate din dreptul de a-şi motiva apelul şi se răspunde punctual criticilor aduse prin apel, reiterându-se susţinerile din propriul apel şi din contestația la executare formulată.

Cererea apelantei-contestatoare de suspendare a executării silite a fost respinsă prin încheierea din 25.08.2016 pronunţată în apel. (f. 168-169)

În apel s-a administrat proba cu înscrisuri. Proba cu interogatoriul propusă de ambele părţi a fost respinsă ca nefiind utilă cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Pe considerentele mai jos expuse, criticile aduse de apelanta-contestatoare ...............atât Încheierii din ...............(legat de respingerea probei cu interogatoriul intimatei) cât şi Sentinţei civile nr. 14746/ 27.11.2015, ambele pronunţate de .............................. în dosar nr. ............... se resping ca neîntemeiate.

Proba cu interogatoriul propusă de către apelanta-contestatoare a fost corect respinsă de instanţa de fond în temeiul art. 255 şi art. 258 Cod Pr. Civ.,  ca neutilă cauzei, cu argumentul că activitatea desfăşurată de avocat se poate dovedi cu înscrisurile depuse la dosar. Atitudinea procesuală a intimatului pe parcursul judecăţii cauzei a fost constantă în sensul că obligaţiile asumate de avocat prin contractele de asistenţă juridică au fost respectate, aşa încât, interogatoriul avocatului nu era o probă care să aducă clarificări suplimentare asupra situaţiei de fapt. Singurele lămuriri puteau fi aduse prin înscrisuri, înscrisuri depuse la dosarul cauzei de intimat.

Cu privire la nulitatea absolută totală a tuturor contractelor de asistenţă juridică invocată în contestația la executare, Tribunalul reţine că motivul de nulitate referitor la cauza ilicită a acestor contracte a fost invocat pentru prima dată de contestatoare abia în calea de atac, aşa încât, având în vedere prevederile art. 478 Cod Pr. Civ., acest nou motiv este inadmisibil.

Astfel, unul dintre capetele de cerere ale contestaţiei la executare a privit constatarea nulităţii absolute a unui număr de 22 de contracte de asistenţă juridică încheiate între părţi în perioada 15.09.2011 – 15.03................, precum şi  a facturilor emise de intimată în baza acestor contracte.

În susţinerea nulităţii absolute a acestor contracte, contestatoarea a invocat pe fond disproporţia vădită dintre serviciile presupus prestate de avocat  şi onorariul acestuia, existenţa pactului de quota litis, inexistenţa obligaţiei sale de a achita onorariile de succes întrucât un asemenea succes nu a fost sau nu putea fi obţinut.

Conform art. 1236 alin. (2) Cod Civil 2009, cauza este ilicită atunci când este contrară legii şi ordinii publice. De asemenea, cauza este ilicită şi în ipoteza fraudei la lege, deci atunci când actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative, conform prevederilor art. 1237 Cod Civil 2009.

Examinând apărările contestatoarei prin prisma prevederilor legale sus enunţate reiese cu claritate că aceasta nu a invocat pe fond motive legate de cauza ilicită a contractelor respective, neindicând vreo cauză contrară legii şi ordinii publice şi nici faptul că respectivele contracte ar fi fost doar mijloace pentru eludarea unor norme legale imperative.

În ceea ce priveşte disproporţia vădită între prestaţiile părţilor (cu referire la onorariul fix), Tribunalul constată că acest motiv nu atrage nulitatea absolută cum susţine contestatoarea, ci, potrivit art. 1222 Cod Civil, nulitatea relativă care, conform art. 1248 alin. 2 Cod civil 2009,  nu poate fi invocată din oficiu de instanţă.

În ceea ce priveşte respingerea de către prima insanţă a solicitării de constatare a nulităţii absolute a contractului nr. ..............., Tribunalul reţine că faţă de singura critică adusă în fond acestui contract, respectiv cuantumul „exagerat de mare” în raport de obiectul contractului al onorariului avocaţial, stabilit în cuantum fix, soluţia este justificată.

Raportat la prevederile art. 1221 Cod Civil ce reglementează leziunea ca viciu de consimţământ, dar şi la cele ale art. 14 Cod Civil ce reglementează prezumţia de bună credinţă în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile, nerăsturnată de apelanta-contestatoare, nu se poate reţine că avocatul ar fi profitat de starea de nevoie, de lipsa de experienţă sau de lipsa de cunoştinţe a apelantei – contestatoare persoană juridică ce a agreat la încheierea contractului, prin intermediul reprezentatului său legal, suma de  1.053.400 lei ca onorariu fix pentru prestaţia aferentă contractului respectiv.

Cu privire la omisiunea instanţei de a invoca din oficiu alte motive de nulitate absolută a contractelor de asistenţă juridică decât cele invocate de expres prin contestaţia la executare, Tribunalul reţine că obligaţia stabilită în sarcina instanţei de a invoca din oficiu nulitatea absolută a unui act juridic civil intervine atunci când argumentele aduse de părţi conduc instanţa la concluzia că o cauză de nulitate absolută poate fi incidentă în cauză, chiar dacă aceasta nu a fost invocată expres de către părţi, precum şi în situaţia în care, în aprecierea instanţei, o asemenea cauză de nulitate există.

În litigiul de faţă nu se poate imputa instanţei de fond o asemenea omisiune întrucât, pe de o parte, aşa cum s-a arătat mai sus, apelanta contestatoare nu a ridicat pe fond apărări care să poată fi calificate ca şi argumente în favoarea caracterului ilicit al cauzei contractelor în discuţie  conform  art. 1236 – art. 1237 Cod Civil, iar pe de altă parte, a punctat clar motivele de nulitate absoluta pe care a înţeles să-şi întemeieze cererea, neimpunându-se aşadar nici clarificarea acestora.

De asemenea, instanţa de fond nu putea invoca din oficiu motive de nulitate absolută întrucât circumstanţele cauzei nu relevă existenţa acestora, iar toate motivele invocate de apelantă au fost analizate pe fond ca atare şi găsite neîntemeiate.

În ceea ce priveşte lipsa unui obiect licit al contractelor, Tribunalul reţine că potrivit art. 1225 Cod Civil, “(1) Obiectul contractului îl reprezintă operaţiunea juridică, precum vânzarea, locaţiunea, împrumutul şi altele asemenea, convenită de părţi, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor şi obligaţiilor contractuale.  (2) Obiectul contractului trebuie să fie determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii absolute. (3) Obiectul este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri.”

În cauza de faţă, obiectul contractelor în discuţie este acordarea asistenţei juridice, activitate care nu are caracter ilicit.

Apelanta - contestatoare reia în apel apărările referitoare la neîndeplinirea corespunzătoare de către intimată a obligaţiilor contractuale pe care şi-a întemeiat solicitarea de constatare a nulităţii unora dintre contracte de asistenţă juridică în discuţie.

Tribunalul reţine că neîndeplinirea obligaţiei contractuale permite creditorului acesteia să abordeze una dintre soluţiile prevăzute de art. 1516 Cod Civil 2009, între care să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative.

Dacă nulitatea intervine pentru cauze existente la momentul încheierii contractului, rezoluţiunea este o sancţiune pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către una dintre părţi, aşadar intervine pentru cauze ulterioare încheierii contractului.

Cum corect a observat instanţa de fond motivele legate de neîndeplinirea obligaţiilor de către avocat nu poate atrage nulitatea contractelor ci rezoluţiunea acestora.

Criticile referitoare la necompetenţa teritorială a executorului judecătoresc sunt neîntemeiate întrucât, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, având în vedere prevederile art. 651 alin. 2 Cod de Procedură Civilă în vigoare la data începerii executării silite, în cazul în care bunurile mobile urmărite se află pe raza a mai multe curţi de apel, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionau pe lângă una dintre acestea era competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.

Înfiinţarea măsurii popririi acţiunilor deţinute de contestatoare la Depozitarul Centeral de către BEJ ...............(cu sediul în raza Curţii de Apel ...............), nu împiedica executarea silită directă de către un executor judecătoresc de pe raza Curţii de Apel ..............., executarea silită fiind încuviinţată în toate formele, aşadar nu numai prin poprire.

Apelanta-contestatoare a mai invocat greşita respingere a cererii de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite pe motiv că instanţa de fond nu a reţinut omisiunea instanţei de executare de a verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 632 Cod Pr. Civ., respectiv caracterul cert al creanţei, existenţa titlului şi legalitatea lui.

 Tribunalul reţine că în procedura încuviinţării executării silite, instanţa de executare realizează un control formal asupra caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei puse în executare chiar dacă titlul executoriu pus în executare nu este o hotărâre judecătorească, criticile legate de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 632 Cod Pr. Civ. putând fi ridicate de părţi pe calea contestaţiei la executare. Or, instanţa de execuatare a realizat un asemenea control, aşa cum a constatat şi instanţa de fond. Demersul de verificare amănunţită a înscrisurilor depuse de intimată împreună cu cererea de încuviinţare a executării silite pretins de contestatoare presupune examinarea pe fond a titlulului executoriu, a stabilirii sumelor datorate de debitoare, creditoarei, or aceste aspect nu fac obiectul procedurii de încuviinţare a executării silite, ci pot fi dezbătute numai în contradictoriu, în prezenţa ambelor părţi, în cadrul contestaţiei la executare.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi pentru motivul legat de incidenţa în cauză a Legii 85/2006, care poate fi invocată tot pe calea contestaţiei la executare, sau chiar în faţa executorului judecătoresc, cât şi pentru motivele legate de lipsa titlului executoriu şi legalitatea acestuia.

De asemenea, tot ca neîntemeiat va fi respins şi apelul formulat de apelanta-intimată.

Excepţia tardivităţii contestaţiei la executare a fost în mod corect respinsă de instanţa de fond, care a reţinut că termenul de 15 zile prevăzut pentru exercitarea contestaţiei la executare se calculează începând cu data comunicării somaţiei din ............... prin care executorul a reiniţiat procedura executării silite. O soluţie contrară ar lipsi de efect această nouă comunicare a somaţiei.

Contrar susţinerilor cu caracter general ale apelantei-intimate, nemotivate concret, cauza a fost soluţionată în baza analizei amănunţite şi temeinice a argumentelor fiecărei părţi, sentinţa fiind motivată în acord cu standardele impuse de Codul de Procedură Civilă.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect ca motiv de nulitate absolută parţială a contractelor indicate în sentinţa criticată, existenţa pactului de quota litis.

În fapt, contractele de asistenţă juridică la care face referire apelanta-contestatoare pot fi împărţite în patru categorii:

1.Contracte în care onorariul a fost stabilit numai sub forma onorariului de succes (nr. .............../…. şi nr. ...............).

a.Contractul nr. .............../............... are ca obiect  desfăşurarea de activităţi pentru confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ............... prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare, iar onorariul  de succes este de 100.000 lei /lună , din care s-a solicitat numai suma de 200.000 lei prin cererea de executare silită.

b.Contractul nr. ............... are ca obiect demersurile pentru strămutare, iar onorariul de succes este în cuantum de  973.400 lei.

2.Contracte în care onorariul a fost stabilit sub forma unei sume globale, ce include un onorariu orar şi onorariul de succes, fără a se diferenţia între aceste două categorii de onorarii (nr. .............../............... şi nr. .............../...............).

a.Prin contractul nr. .............../............... având ca obiect desfăşurarea de activităţi şi demersuri pentru anularea hotărârii adunării generale a creditorilor la data de ...............în procedura insolvenţei, s-a stabilit un onorariu global, orar si de succes, de 973.000 lei. 

b.Prin contractul nr. ............... având ca obiect desfăşurarea de activităţi şi demersuri pentru asigurarea cadrului legal pentru achitarea creanţelor chirografare din tabelul definitiv al creanţelor din data de 28.06.2011 privind procedura insolvenţei ...............s-a fixat un onorariu comun orar si de succes  în cuantum de 486.700 lei

3.Contracte în  care s-au stabilit, separat, onorariul fix şi onorariul de succes (nr. .............../2011 - .............../2011 şi nr. .............../2011 – .............../2011).

Toate aceste contracte au ca obiect desfăşurarea de activităţi pentru confirmarea planului de organizare propus de debitoarea ...............prin administratorul special şi recăpătarea dreptului de administrare, şi stabilesc un onorariu fix de 10.000 lei /lună şi 100.000 onorariu de succes. Prin cererea de executare silită s-a solicitat suma de 110.000 lei pentru fiecare contract de asistenţă juridică, formată din 10.000 lei onorariu fix şi 100.000 onorariu succes.

4.Un contract în care s-a stabilit numai onorariul fix (nr. ...............- având ca obiect efectuarea unor demersuri pentru sesizarea nelegalităţilor). Onorariul fix este de 1.053.400 lei, iar prin cererea de executare silită s-a solicitat doar suma de 973.400 lei.

În mod corect instanţa de fond a stabilit că acele contracte în care onorariul este stabilit numai sub forma onorariului de succes sau sub forma unei sume globale care include, neindividualizat, un onorariu orar şi onorariul de succes sunt afectate de nulitate absolută parţială în privinţa acestor clauze, clauze ce reprezintă pacte de quota litis conform art. 130 din Statutul profesiei de avocat din 2011.

Astfel, prin raportare la prevederea sus menţionată, reţinem că este interzisă stabilirea exclusivă a onorariului de avocat prin raportare la rezultatul judiciar, cum este cazul primei categorii de contracte, o asemenea clauză constituind pact de quota litis.

Pe de altă parte, lipsa individualizării onorariului orar (onorariu/oră) din onorariul global conduce la calificarea întregului onorariu ca fiind de succes, respectiv ca depinzând exclusiv de rezultatul judiciar, cu consecinţa calificării şi a acestei clauze ca pact de quota litis.

În privinţa contractelor în care onorariul este stabilit atât sub forma onorariului fix cât şi a unui onorariu de succes, Tribunalul reţine, în acord cu jurisprudenţa ICCJ, că deşi onorariul de succes nu se stabileşte în raport de natura şi complexitatea cauzei ci în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, valoarea însumată a onorariilor trebuie să fie totuşi echitabilă şi justificată.

De asemenea, Tribunalul are în vedere o circumstanţă specifică acestei cauze, şi anume încheierea în aceeaşi zi a mai multor contracte de asistenţă juridică având acelaşi obiect, ceea ce determină concluzia că onorariile stabilite în baza tuturor acestor contracte erau datorate pentru un singur demers judiciar (activităţi pentru confirmarea planului de organizare şi recăpătarea dreptului de administrare) caracterul echitabil şi just al onorariului putând fi examinat prin raportare la suma totală acestora.

În situaţia de faţă reţinem că pentru fiecare din cele 15 contracte  s-a stabilit un onorariu total de 110.000 ron, iar pentru toate cele 15 contracte având acelaşi obiect s-a stabilit un onorariu total de 1.650.000 ron (din care onorariul fix de 150.000 ron şi onorariul de succes de 1.500.000), valoare care nu respectă criteriul echitabilităţii, dezechilibrul fiind generat de onorariul de succes şi nu de cel fix. 

Disproporţia mare între onorariul de succes şi cel fix, ultimul fiind de 10 ori mai mic decât onorariul de succes, conduce la concluzia că onorariul avocatului s-a stabilit într-o proporţie covârşitoare în funcţie de rezultatul procesului.

Într-o decizie de speţă (Decizia nr. 2131/2013 pronunţată de ICCJ - Secţia a II a Civilă), ICCJ a arătat că “pentru a fi considerat onorariu de succes părţile ar fi trebuit să convină asupra unui onorariu care să îndeplinească condiţia proporţionalităţii în raport de natura şi complexitatea cauzei în care a fost acordată asistenţa juridică, la care se adaugă onorariul de succes cu titlu complementar raportat la atingerea de către avocat a unui anumit rezultat.”

Înalta Curte subliniază aşadar că în componența onorariului avocaţial intră un onorariu fix (stabilit proporțional cu natura şi complexitatea cauzei) la care se adaugă onorariul de succes.

Tribunalul constată că în lipsa unui onorariu fix proporţional cu natura şi complexitatea cauzei, onorariul de succes îşi pierde caracterul complementar acestuia, şi devine, în fapt, preponderent în structura onorariului avocaţial.

Aceasta este şi situaţia din cauza de faţă, în care onorariul fix (150.000 lei) apare ca nesemnificativ în raport de cuantumul onorariului de succes (1.500.000 lei).

Rezultatul judiciar ajunge astfel un element definitoriu în stabilirea onorariului total şi conferă operaţiunii un caracter speculativ, aceasta fiind de altfel trăsătura ce distinge pactul de quota litis de onorariul de succes.

Tribunalul apreciază că structura onorariului avocaţial prevăzută de Statutul profesiei de avocat (onorariu fix/ onorariu orar la care se adaugă onorariul de succes) nu reprezintă garanţia inexistenţei pactului de quota litis.

După cum s-a argumentat mai sus, ataşarea onorariului de succes unui onorariu fix, în condiţiile în care onorariul de succes este vădit disproporţionat faţă de cel fix şi prin aceasta dezechilibrează proporţia dintre onorariul perceput şi natura şi complexitatea cauzei, este pur formală, aşa încît condiţiile pactului de quota litis sunt îndeplinite.

Pe considerentele mai sus expuse, Tribunalul reţine, în acord cu instanţa de fond, că clauzele inserate în aceste contracte având ca obiect onorariul de succes sunt nule absolut, fiind în realitate pacte de quota litis, chiar dacă onorariul de succes este ataşat formal unui onorariu fix, consecinţa fiind nulitatea absolută parţială a contractelor în privinţa acestor clauze.

Pe considerentele expuse anterior, ambele apeluri vor fi respinse ca neîntemeiate, aşa încât, faţă de dispoziţiile art. 453 Cod Pr. Civ., se vor respinge şi cererile părţilor de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta-contestatoare ……. ..............., cu sediul în ..............., str. …….., nr. ………., Judeţ ..............., împotriva Încheierii de şedinţă din data de ...............şi a Sentinţei civile nr. ...............pronunţate de ...............în dosarul nr. ............... şi de către apelantul-intimat ...............,cu sediul în ..............., ……., str. ……….nr. ……….. împotriva sentinţei civile nr. ...............pronunţată de ...............în dosarul nr................, ca nefondate.

Respinge cererile apelantelor de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată în  şedinţă publică, azi ………….

PREŞEDINTE  JUDECĂTOR  GREFIER

Red/tehnored …………/ 4 ex

Jud fond – dna ………., JS ……….. ...............

Domenii speta

Spete similare