Litigiu privind funcţionarii publici – Legea nr. 188/1999 - Anulare act administrativ, în concret anulare raport de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale unui funcţionar public de conducere

Sentinţă civilă 1673/CA din 07.12.2016


Instanţa deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea în contencios administrativ, înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare ca urmare a admiterii cererii de strămutare prin sentinţa nr. 44/CA/2016 – P.I. pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. …/35/2016 –P.I., reclamanta A (persoană fizică), în contradictoriu cu pârâtul B (persoană juridică) a solicitat:

- anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici întocmit pe seama reclamantei, în calitate de manager economic la B, pentru perioada 01.01.2015 – 31.12.2015;

-  obligarea pârâtului la refacerea în întregime a raportului de evaluare;

-  obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

- obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Argumentele de fapt şi de drept invocate de către reclamantă în susţinerea pretenţiei deduse judecăţii sunt următoarele:

Reclamanta ocupă funcţia publică de conducere -manager economic- în cadrul B începând cu anul 2005 până în prezent. Având această funcţie, îi sunt aplicabile prevederile Legii 188/1999 privind statutul funcţionarului public, astfel încât, evaluarea performanţelor profesionale se realizează potrivit art.69 din acest act normativ şi ale art.106 şi urm. din HG nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

Precizează că în luna februarie 2016 s-a procedat la evaluarea activităţii ei profesionale desfăşurată în anul 2015, prin Raportul de evaluare contestat stabilindu-se nota finală 1, 2 şi, corespunzător, calificativul „NESATISFĂCĂTOR".

Evaluarea performanţelor profesionale individuale a fost realizată de către conducătorul instituţiei publice, respectiv preşedintele B, acesta având calitatea de evaluator potrivit art.107 alin.2 lit.e HG 611/2008.

Învederează reclamanta faptul că raportul de evaluare comportă însă serioase critici, acesta fiind întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale, ceea ce atrage nulitatea acestuia.

1. Astfel, un prim motiv de nelegalitate constă în aceea că, în cuprinsul raportului de evaluare nu se regăsesc indicatorii de performanţă.

Ori, potrivit art.109 lit.a din HG 611/2008, evaluarea gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale reprezintă una dintre cele două componente ale evaluării funcţionarilor publici.

Obiectivele individuale se stabilesc potrivit art.111 HG 611/2008, care prevede:

"Art. 111. - (1) Obiectivele individuale trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) să fie specifice activităţilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică;

b) să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare;

c) să fie prevăzute cu termene de realizare;

d) să fie realiste - să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute şi cu resursele alocate;

e) să fie flexibile - să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în priorităţile autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Obiectivele individuale pot fi revizuite trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în structura organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice. Obiectivele revizuite se vor menţiona în raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public.

(3) Pentru fiecare dintre obiectivele stabilite evaluatorul va stabili şi indicatorii de performanţă."

Aşadar, arată că art.111 alin.3 stabileşte că, pentru fiecare dintre obiectivele stabilite, evaluatorul va stabili si indicatorii de performanţă.

Stabilirea indicatorilor de performanţă se impune în mod obligatoriu, atât din perspectiva funcţionarului evaluat, care trebuie să cunoască obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru a putea formula eventuale apărări dar şi pentru a se putea exercita un control efectiv al legalităţii actului.

De asemenea, arată că art.113 alin.1 lit.a prevede: „fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu indicatorii de performanţă".

Precizează reclamanta faptul că se va putea însă observa că raportul de evaluare contestat nu cuprinde niciun indicator de performanţă, notarea realizându-se în mod total aleatoriu, discreţionar.

În aceste condiţii, câtă vreme raportul de evaluare cuprinde doar obiectivele individuale stabilite nu şi indicatorii de performanţă avuţi în vedere la verificarea ponderii de realizare a obiectivelor şi la notarea fiecărui obiectiv, reclamanta arată că este evident faptul că evaluarea a fost realizată nelegal, necunoscând nici măcar ce anume a fost sancţionat în concret, raportat la fiecare obiectiv.

În consecinţă, reclamanta arată că nici temeinicia raportului de evaluare nu poate fi verificată, nici măcar de către instanţa de judecată, ajungându-se astfel la sustragerea de la controlul de legalitate.

2. Referitor la criteriile de performanţă, reclamanta precizează faptul că se va putea observa că acestea au fost notate fiecare cu „1".

Potrivit art.113 alin.1 lit. b „fiecare criteriu de performanţă se notează de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanţă în realizarea obiectivelor individuale stabilite."

Aşadar, aprecierea îndeplinirii criteriului de performanţă implică analiza realizării obiectivelor individuale stabilite - care, la rândul lor, se impunea a fi analizate raportat la indicatorii de performanţă, ce lipsesc însă cu desăvârşire.

Lipsa acestora apreciază reclamanta că determină, implicit, imposibilitatea aprecierii obiective şi nota acordată nu poate fi verificată corespunzător.

Oricum, reclamanta arată că este absurd a se aprecia toate criteriile de performanţă cu nota „1", ea fiind în măsură să probeze că activitatea sa profesională de peste 32 de ani, din care 21 ani în această instituţie publică, impunea o cu totul altă notare.

Ca regulă generală, orice evaluare trebuie să aibă în vedere pe de o parte rezultatele pozitive, iar pe de altă parte aspectele negative ale unei activităţi, astfel încât punctajul final al unui criteriu să reflecte aprecierea proporţională a aspectelor pozitive şi negative.

Menţionează reclamanta că deşi nu se precizează concret aspectele reţinute de către evaluator pentru fiecare criteriu, este evident că se referă doar la părţile negative „identificate" în activitatea de management, făcându-se menţiunea cu privire la sesizarea DIICOT în legătură cu modul de calcul (sarcină cuprinsă în fişa de post a unei colege din departament) şi acordare a drepturilor băneşti angajaţilor instanţei, rezultate din hotărâri judecătoreşti, apreciindu-se de către conducerea B că există indicii temeinice privind comiterea unor infracţiuni de către aceasta şi cealaltă angajată, ancheta fiind în curs.

De asemenea, reclamanta precizează că tot la rubrica observaţii (referitor la dificultăţi întâmpinate în perioada evaluată) este menţionat faptul că a fost sesizată Comisia de disciplină a funcţionarilor publici în legătură cu încălcarea de către reclamantă a obligaţiilor ce îi incumbă, conform legii.

Legat de acestea, reclamanta solicită a se reţine următoarele:

a.) În primul rând, ar fi trebuit să se bucure de prezumţia de nevinovăţie, neexistând în momentul întocmirii raportului de evaluare nicio hotărâre, de nicio natură, care să fi stabilit vreo formă de vinovăţie a ei raportat la acuzaţiile formulate la adresa sa.

b.) Chiar dacă ar fi fost vinovată de comiterea vreunei abateri disciplinare, aceasta nu ar fi atras notarea cu nota minimă la toate criteriile de performanţă, respectiv cu note de 1 şi 2 la toate obiectivele individuale, în perioada evaluată.

c.) Comisia de disciplină din cadrul C, în cursul cercetării disciplinare, a emis o adresă către DIICOT- Oradea legat de existenţa unei plângeri penale împotriva ei, comunicându-se faptul că nu există nicio anchetă penală care să o vizeze.

d.) Nu există nici la momentul actual (cu atât mai puţin în perioada evaluată) o hotărâre, nici măcar a Comisiei de disciplină, care să fi constatat comiterea vreunei abateri disciplinare în ceea ce o priveşte.

Ori, reclamanta arată că evaluarea performanţelor sale profesionale pentru întreg anul 2015 nu ţine cont de obiectivele realizate, de bunul mers al activităţii din departament, se pare că a fost realizată avându-se în vedere strict împrejurarea că s-a formulat împotriva sa (şi a colegei sale) o plângere penală în noiembrie 2015 (despre care însă DIICOT afirmă că nu ar exista) şi o sesizare a Comisiei de disciplină cu privire la presupuse abateri disciplinare, neconfirmate însă, nici la acest moment.

În altă ordine de idei, reclamanta arată că este absurd ca ei să-i fie acordat calificativul „nesatisfăcător" şi toţi ceilalţi funcţionari din subordinea sa, a căror activitate a coordonat-o, să obţină calificativul „bine" sau „foarte bine".

De altfel, reclamanta arată că acordarea unui astfel de calificativ şi o astfel de notare este fără precedent, atât în cariera sa cât şi a altor funcţionari publici care au ocupat o funcţie similară - manager economic al unei instanţe.

3. În plus faţă de motivele de nelegalitate deja învederate, reclamanta mai solicită a se observa şi faptul că evaluarea nu a fost realizată în perioada prevăzută de art.108 alin.2 HG 611/2008 (respectiv între 1 şi 31 ianuarie din anul următor perioadei evaluate) fiind efectuată cu întârziere, în luna martie, raportul fiind întocmit la 01.03.2016.

Mai precizează reclamanta faptul că, împotriva raportului de evaluare din 01.03.2016 a formulat la data de 07.03.2016 contestaţie la C, prin adresa nr.1016/10.03.2016 comunicându-i-se însă faptul că, având în vedere dispoziţiile art.118 alin.1 HG 611/2008 potrivit cărora calitatea de evaluator o are conducătorul instituţiei, respectiv preşedintele B, are posibilitatea de a se adresa direct instanţei de contencios administrativ, în condiţiile art.120 alin.5 din hotărârea menţionată.

4. Referitor la capătul de cerere privind acordarea de daune morale, reclamanta solicită a se avea în vedere prejudiciul moral cauzat de acordarea acestui calificativ.

Arată că este de necontestat importanţa evaluării cu privire la cariera profesională a funcţionarului public, art.69 din Legea 188/1999 stipulând: „calificativele obţinute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la: b) promovarea într-o funcţie superioară, c) eliberarea din funcţia publică.”

Dacă promovarea nu intră în discuţie - reclamanta având deja gradul superior - nu la fel stau lucrurile în privinţa eliberării din funcţie.

Precizează reclamanta faptul că pe lângă expunerea la acest risc, rezultatul evaluării a fost cunoscut în cadrul instituţiei, în special între funcţionarii şi personalul din compartimentul economico-financiar şi administrativ, făcându-se la adresa sa aprecieri care i-au lezat buna reputaţie de care s-a bucurat în această instituţie timp de 21 ani, din care 11 ani pe funcţia de manager economic, perioadă în care a avut numai cuvinte de laudă şi aprecieri în activitate.

În consecinţă, reclamanta apreciază că se impune repararea prejudiciului moral cauzat prin raportul de evaluare nelegal.

Pentru toate considerentele anterior expuse, solicită reclamanta a se admite prezenta acţiune.

În drept, invocă art. 106-120 HG 611/2008, Leg.554/2004.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare în cauză.

Reclamanta a formulat şi a depus la dosar, pe parcursul prezentei procedurii judiciare, Note de şedinţă (filele 84-95 volumul II), comunicate pârâtului la data de 02.11.2016, prin care circumstanţiază argumentele de nelegalitate şi oportunitate pe care şi-a fundamentat cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 244 alin. (2) Cod de procedură civilă, reclamanta a depus Concluzii Scrise privind susţinerile sale din timpul procedurii.

În cauză a fost administrată de către părţi proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, declaraţii de martori.

Examinând acţiunea reclamantei prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate de către aceasta, a stării de fapt rezultate din probele administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul constată următoarele:

Începând cu anul 2005, reclamanta este managerul economic al B, calitate în care conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al acestei … şi este subordonată preşedintelui …, conform art. 125 alin (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 71 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Postul din statul de funcţii al B ocupat de către reclamantă îi conferă acesteia calitatea de funcţionar public în baza art. 128 din Legea nr. 304/2004, având, în consecinţă, drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. 

Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici se realizează potrivit art. 69 din  actul normativ precitat, precum şi potrivit art. 106 şi următoarele din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

Date fiind dispoziţiile art. 107 alin. 2 lit. b) din HG nr. 611/2008, performanţele profesionale anuale ale reclamantei au fost evaluate de către preşedintele B, de la începutul carierei reclamantei în funcţia publică de conducere.

Spre deosebire de anii anteriori, când reclamanta a obţinut în urma evaluării performanţelor sale profesionale calificativul „Foarte bine”, pentru activitatea desfăşurată în anul 2015, calificativul obţinut a fost de „Nesatisfăcător”. Astfel, potrivit Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici (filele 9-11 dosar B), pentru perioada evaluată 01.01.2015 – 31.12.2015, reclamanta a fost notată pentru îndeplinirea celor zece obiective individuale cu note de 1 şi 2, iar la cele nouăsprezece criterii de performanţă utilizate în evaluare, nota acordată a fost 1 pentru fiecare criteriu.

Potrivit art. 113  din HG nr. 611/2008 „(1) Notarea obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă se face parcurgându-se următoarele etape:

a) fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu indicatorii de performanţă;

b) fiecare criteriu de performanţă se notează de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanţă în realizarea obiectivelor individuale stabilite.”

Cum, reclamanta a fost evaluată cu note de 1 şi 2 la îndeplinirea obiectivelor individuale, respectiv cu note de 1 la îndeplinirea criteriilor de performanţă în realizarea obiectivelor individuale, dintr-un maxim de nota 5, constatăm că evaluatorul a apreciat un grad foarte scăzut de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă în activitatea reclamantei în anul 2015, determinând acordarea calificativului „Nesatisfăcător”.

Nemulţumită fiind de rezultatul evaluării, reclamanta contestă raportul de evaluare a performanţelor sale profesionale antemenţionat şi solicită refacerea în întregime a raportului de evaluare. În privinţa raportului de evaluare contestat, reclamanta invocă atât aspecte de nelegalitate a acestuia, cât şi aspecte de oportunitate.

Aspectele de nelegalitate ale raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantei sunt parţial fondate, pentru cele ce preced:

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici are, ca şi componente, evaluarea gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale, precum şi evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă, astfel cum sunt prevăzute de art. 109 din HG nr. 611/2008.

Obiectivele individuale sunt stabilite de persoanele care au calitatea de evaluator prin raportare la funcţia publică deţinută de persoana evaluată, de gradul profesional al acesteia, de cunoştinţele teoretice şi practice, precum şi de abilităţi. În ceea ce o priveşte pe reclamantă, instanţa constată că obiectivele individuale i-au fost stabilite prin fişa postului nr. 1/2015 (fila 96 vol. II), însă  în baza art.111 alin.(3) din HG nr. 611/2008 „(3) Pentru fiecare dintre obiectivele stabilite evaluatorul va stabili şi indicatorii de performanţă.”

Constatăm că Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantei pe anul 2015 nu cuprinde indicatorii de performanţă şi nu putem accepta argumentul că aceştia sunt incluşi implicit în fiecare dintre obiectivele individuale pentru funcţia pe care o exercită persoana evaluată. Potrivit textului normativ precitat indicatorii trebuie stabiliţi punctual, concret pentru fiecare obiectiv individual deoarece, numai în acest mod poate fi realizată evaluarea în consonanţă cu dispoziţiile art. 113 alin. (1) lit. a) din HG nr. 611/2008 în sensul că nota de apreciere a gradului de îndeplinire a fiecărui obiectiv este stabilită în raport de indicatorul de performanţă al acelui obiectiv. Concluzionând, apreciem că este fondat primul aspect de nelegalitate invocat de reclamantă.

În privinţa celei de-a doua componente a evaluării, prevăzută de art. 109 lit. b), respectiv evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă, reţinem că se realizează  conform art. 113 alin. (1) lit. b) prin notare de la 1 la 5, iar nota exprimă aprecierea îndeplinirii criteriului de performanţă în realizarea obiectivelor individuale stabilite. Or, cum în baza art. 113 alin. (1) lit. a) aprecierea gradului de îndeplinire a fiecărui obiectiv este stabilită în raport de indicatorul de performanţă al acelui obiectiv, reiese că în cazul de faţă, în lipsa indicatorilor de performanţă pentru obiectivele individuale, este incident motivul de nelegalitate invocat, referitor şi la cea de-a doua componentă a evaluării.

Al treilea aspect de nelegalitate invocat de reclamantă, este împrejurarea că evaluarea performanţelor sale profesionale individuale a fost efectuată în afara perioadei de evaluare prevăzută de art. 108 alin. (2) din HG nr. 611/2008. Textul normativ prevede că „(2) Perioada de evaluare este cuprinsă între 1 şi 31 ianuarie din anul următor perioadei evaluate.”. Acest text nu are caracter facultativ şi nu cuprinde o normă de recomandare a perioadei dar, cu toate acestea, apreciem că nerespectarea acestui termen nu duce, în sine, la nelegalitatea actului administrativ.

Prezenta instanţă mai reţine că reclamanta contestă legalitatea Raportului de evaluare a performanţelor sale profesionale individuale pentru anul 2015 şi prin prisma aprecierii scăzute a performanţelor sale profesionale de către evaluator, reflectată în notele acordate la realizarea fiecărui obiectiv individual şi la atingerea fiecărui criteriu de performanţă. Or, puterea de apreciere a evaluatorului, în limitele competenţei sale, este marja de libertate conferită de către normele legale şi  vizează aspectele de oportunitate ale raportului de evaluare. Totuşi, în opinia prezentului tribunal,  oportunitatea poate fi apreciată ca un element al legalităţii, dar în necesară dependenţă cu dreptul de apreciere al evaluatorului. De aceea, instanţa va analiza aspectele de oportunitate ale raportului de evaluare contestat în prezenta cauză, invocate de către reclamantă, cu luarea în considerare a libertăţii de apreciere a evaluatorului.

Din probele administrate în cauză reiese că evaluarea la nivel scăzut a performanţelor profesionale ale reclamantei pentru perioada ianuarie 2015 - decembrie 2015 a fost declanşată de diferenţele majore între sumele ce urmau să fie achitate cu titlu de tranşa a patra a anului 2016 angajaţilor B şi cele solicitate ordonatorului de credite la data de 08.10.2015. Diferenţele de sume au fost determinate de erorile de calcul la plata tranşelor din anii anteriori, erori constând în raportarea la un indice de inflaţie eronat, perpetuat pe o perioada mai mare de timp şi care a condus la efectuarea unor plăţi în cuantum mai mare decât procentul anual stabilit prin OUG nr. 71/2009, respectiv prin OUG nr. 83/2014.

Erorile de calcul au fost constatate cu ocazia plăţii ultimei tranşe din drepturile dobândite prin titluri executorii, conform Notei de constatare nr. 6633/24/A/19.11.2015 (fila 75 vol. II).

Atât erorile comise, cât şi constatarea acestora au fost efectuate de către funcţionarul public din cadrul Departamentului Economico Financiar şi Administrativ al B care avea această atribuţie de serviciu şi care este o altă persoană decât reclamanta.

În perioada evaluată, respectiv în anul 2015, reclamanta a fost în concediu medical începând cu data de 09.09.2015, până la 09.01.2016.

Constatarea erorilor de calcul a sumelor mai sus arătate au fost urmate de acte administrative emise de conducerea B, respectiv adresa nr.6731/24/A/21.11. 2015 prin care a fost sesizată DIICOT ST Oradea cu privire la existenţa unor indicii de comitere a unor infracţiuni de către reclamantă şi de către un funcţionar public din cadrul Departamentului Economico Financiar şi Administrativ al B, Decizia nr. 144/24.11.2015, Decizia nr. 148/04.12.2015, Decizia nr. 149/08.12.2015, Decizia nr. 151/09.12.2015  şi  Decizia nr. 152/09.12.2015 prin care au fost dispuse anumite măsuri în ceea ce priveşte activitatea departamentului condus de reclamantă şi chiar măsuri ce vizau activitatea şi atribuţiile de serviciu ale reclamantei, după cum, au fost urmate şi de sesizarea Comisiei de disciplină a funcţionarilor publici din cadrul B nr. 7119/24/A/09.12.2015, completată la data de 21.12.2015, cu privire la existenţa indiciilor de săvârşire de către reclamantă, alături de un alt funcţionar public din cadrul departamentului a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 77 alin. 1 lit. a, art. 77 alin. 1 lit. b, art. 77 alin. 1 lit. i, art. 77 alin. 2 lit. j din Legea nr. 188/1999.

Aşadar, faptul declanşator al aprecierii scăzute a performanţelor profesionale individuale ale reclamantei a fost  constatarea diferenţelor majore între sumele ce urmau să fie achitate cu titlu de tranşa a patra a anului 2016 angajaţilor B şi cele solicitate ordonatorului de credite la data de 08.10.2015, însă la evaluarea performanţelor profesionale au fost avute în vedere mai multe deficienţe în activitatea reclamantei.

În consens cu pârâtul, prezenta instanţă reţine că în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către reclamantă în anul 2015 au existat anumite deficienţe, evidenţa acestor deficienţe fiind relevată cu ocazia cercetării disciplinare. Deficienţele au constituit abateri disciplinare pentru care reclamanta a fost sancţionată prin Decizia nr. 15/08.06.2016 emisă de … (filele98-100 vol. I). Relevant însă este şi faptul că reclamantei nu i s-a reţinut săvârşirea tuturor abaterilor disciplinare invocate de B şi nu a fost sancţionată pentru toate aceste abateri.

Pe de altă parte, conform Raportului de audit nr. 1674/11/A/15.04.2016 (filele 137-154 vol.I) întocmit în urma misiunii de audit intern de regularitate referitor la evaluarea activităţii privind calculul şi plata unor drepturi băneşti cuvenite angajaţilor în urma unor hotărâri judecătoreşti şi alte drepturi băneşti, au fost reţinute şi evidenţiate şi aspecte pozitive, nu doar negative.

În analiza aspectelor de oportunitate, instanţa are în vedere şi împrejurarea că reclamanta exercită funcţia publică de conducere a Departamentului Economico Financiar şi Administrativ al B, iar în măsura în care activitatea întregului departament, nu doar cea referitoare la plata drepturilor salariale şi de natură salarială, a funcţionat în general fără deficienţe majore, aspect ce reiese din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi a probelor înscrisuri depuse la dosar, precum şi în măsura în care activitatea întregului personal al departamentului, inclusiv a funcţionarului public direct răspunzător de modalitatea de calcul a drepturilor dobândite de personal în baza titlurilor executorii,  a fost evaluată la un nivel superior reclamantei, rezultă că reclamanta şi-a exercitat atribuţiile prevăzute de art. 127 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 71 alin (4) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti la un nivel care nu justifică întru totul notele acordate prin raportul de evaluare contestat.

Pe de altă parte, din probele administrate în cauză reiese că activitatea desfăşurată de reclamantă în anul 2015 a fost, în esenţă, la un nivel similar de îndeplinire a sarcinilor de serviciu cu anii anteriori, or prezenta instanţă nu poate accepta punctul de vedere al pârâtului în sensul că evaluarea performanţelor profesionale în anii anteriori s-ar fi realizat într-un mod formal. În această situaţie, discrepanţa extrem de mare dintre rezultatul evaluării profesionale a activităţii reclamantei din toţi anii anteriori anului 2015 şi rezultatul evaluării profesionale a activităţii reclamantei pentru anul 2015 poate, în sine, să conducă la concluzia că evaluarea pentru anul 2015 a gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale, precum şi evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă nu este tocmai conformă realităţii.

Pentru toate considerentele expuse mai sus, se impune refacerea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantei pentru perioada 01.01.2015-31.01.2015.

Cererea reclamantei la plata despăgubirilor reprezentând daune morale în cuantum de 10.000 lei va fi respinsă.

Aşa cum s-a arătat, după constatarea erorilor de calcul a sumelor reprezentând tranşa IV/2016,  conducerea B a emis o serie de acte administrative prin care au fost dispuse măsuri în ceea ce priveşte activitatea departamentului condus de reclamantă şi chiar măsuri ce vizau activitatea şi atribuţiile de serviciu ale reclamantei. Prin probele administrate în cauză, respectiv din declaraţiile martorilor audiaţi, reclamanta a făcut dovada unei suferinţe psihice în perioada de referinţă, însă prezenta instanţă apreciază anularea Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi dispunerea la refacerea acestuia poate constitui, în sine, o reparaţie morală suficientă, de natură să satisfacă dreptul reclamantei la această reparaţie. Totodată, tribunalul reţine că reparaţia morală a fost realizată din proprie iniţiativă chiar de către pârât prin emiterea Deciziei nr. 5/DEFA/31.03.2016 şi, mai ales, prin încrederea acordată reclamantei de către preşedintele B, materializată prin dispoziţiile art. 3 din Decizia nr. 60/21.06.2016.

 Pentru considerentele expuse, în baza art. 1, 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor legale cuprinse în prezenta hotărâre, tribunalul va admite în parte acţiunea reclamantei conform dispozitivului.

În baza art. 453 Cod de procedură civilă şi a principiului disponibilităţii părţii, obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 2400 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.