Infracţiune prevăzută de art. 270 alin. 3 cu referire la art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006. Imposibilitate de a se dispune amânarea aplicării pedepsei

Decizie 698 din 03.10.2017


Temei de drept: art. 270 Legea nr. 86/2006, art. 83 Cod penal, art. 91 Cod penal

Prin sentinţa penală nr. 3738/06.12.2016, pronunţată de Judecătoria Iaşi, în dosarul nr. XX88/245/2016, s-au dispus următoarele:

„În baza disp. art. 396 aln. 10 Cod Procedură Penală, aplică inculpatei F. (f. R.) I. pedeapsa de 1-un-an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ”deţinere/transport a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub control vamal şi cunoscând că provin din contrabandă”, prev. şi ped.de art. 270 aln. 3 cu referire la aln. 1 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, cu aplicarea art. 75 aln. 2 şi art. 76 Cod Penal şi cu referire şi la art. 83 aln. 1 lit. a-c Cod Penal, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal pe o durată de 2 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

În baza disp.art.84 Cod Penal, stabilește termen de supraveghere de 2-doi-ani, termen care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.

În baza disp. art. 85 aln. 1 Cod Penal, stabileşte ca pe perioada termenului de supraveghere inculpata F.I. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

-să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea,

-să comunice schimbarea locului de muncă,

-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpata F.I. asupra disp. art. 88 Cod penal privind revocarea amînării aplicării pedepsei.

 Aplică inculpatei F.I.  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice fel de alte funcția publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. h (dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme) Cod penal, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Constată că prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracţiunii părţii civile a fost recuperat prin plată.

În baza disp. art. 112 aln. 1 lit. b Cod Penal, dispune confiscarea bunurilor care au fost folosite la realizarea infracţiunii, respectiv 3080 ţigarete marca Ashima aflate în Camera de Corpuri Delicte a IPJ-Iaşi, ridicate de la inculpata F.I. în baza dovezii seria/Nr  IS/H-000923.

În baza disp. art.272 aln. 2 şi art. 274 aln. 1 Cod Procedură Penală, obligă inculpata F.I. să achite suma de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul fondului a reţinut că, în data de 27.02.2015, inculpata F.I. deţinea/transporta în autoturismul marca Audi, care circula pe Calea Chişinăului, din direcţia localităţii Tomeşti către cartierul Podu Roş din mun. Iaşi, bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal, respectiv 154 pachete de ţigarete marca „Ashima”, fără timbre fiscale, cunoscând că acestea provin din contrabandă, fiind realizată astfel infracţiunea de ”deţinere/transport a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub control vamal şi cunoscând că provin din contrabandă”, prev. şi ped. de art. 270 alin. 3 cu referire la aln. 1 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal.

La stabilirea pedepsei, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 74  Cod Penal  ce stabilesc criteriile generale de individualizare a pedepsei, şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvența infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

S-a reţinut în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 aln. 2 Cod penal ,respectiv lit. a  ce constă în eforturile depuse de inculpată pentru înlăturarea consecinţelor infracţiunii, F.I. achitând integral prejudiciul cauzat părţii civile.

Pedeapsa aplicată a fost raportată la dispoziţiile art. 83 aln. 1 lit. a –c Cod Penal ce reglementează amânarea aplicării pedepsei închisorii, inculpata urmând a se supune măsurilor de supraveghere ce vor fi monitorizate de Serviciul de Probaţiune Iaşi.

Împotriva sentinţei penale nr. 3738 din 6.12.2016 pronunțată de Judecătoria Iaşi, în dosarul nr. 5988/245/2016, a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, criticând-o pentru nelegalitate, respectiv modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei.

În motivare, s-a arătat că, potrivit art. 83 alin. 2 Cod penal, nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare.

Prin decizia penală nr. 698/03.10.2017 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi împotriva sentinței penale nr. 3738 din 6.12.2016 pronunțată de Judecătoria Iaşi, în dosarul nr. 5988/245/2016, sentință care a fost desființată în parte, în latură penală, cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei, în sensul: înlăturării dispoziţiilor art. 83 – art. 86 Cod penal; condamnării inculpatei intimate pentru infracțiunea reținută în sarcina acesteia; dispunerii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei cu închisoarea; stabilirii momentului de la care se vor executa pedepsele complementară şi accesorie.

Rejudecând cauza, în limitele desființării:

În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, a fost condamnată inculpata F.I. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 270 alin. 3 cu referire la alin. 1 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. a) Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală şi art. 76 Cod penal.

În baza art. 91 Cod penal, a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (un) an pe o durată de 2 (doi) ani, ce constituie termen de supraveghere în condiţiile art. 92 alin. 1 Cod penal, care se calculează de la prezentei decizii.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iaşi, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură să permită controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, a fost impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Iaşi sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile în cadrul X. sau Y., instituţia din comunitate urmând a fi aleasă de consilierul de probaţiune, afară de cazul în care din cauza stării de sănătate, inculpata nu poate presta această muncă.

 În baza art. 94 alin. 1 Cod penal, datele prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. c) - e), mai sus menţionate, se vor comunica Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 Cod penal, a fost atenționată inculpata asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim de detenţie în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, pe parcursul termenului de supraveghere, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de lege sau în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere

Executarea pedepsei complementare a interzicerii pe o perioadă de 2 (doi) ani  a drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi h) Cod penal, va începe de la data prezentei decizii, în condiţiile art. 68 alin. 1 lit. b) Cod penal.

Executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi h) Cod penal va avea loc doar în condiţiile în care pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare va deveni executabilă.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii şi au fost înlăturate dispoziţiile contrare.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a avut în vedere următoarele: „ conform art. 83 alin. 2 teza I Cod penal, nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare.

 Este avută în vedere pedeapsa prevăzută de lege, în sensul art. 187 Cod penal, respectiv pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. Or, legea prevede pentru infracțiunea prev. de art. 270 alin. 3 cu referire la alin. 1 din Legea nr. 86/2006 pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Având în vedere imposibilitatea de a se dispune amânarea aplicării pedepsei, instanța de control judiciar se va orienta, astfel cum a solicitat și procurorul, spre suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei [cuantumul pedepsei, aplicată aproape la minimul special prevăzut de lege (redus succesiv cu câte o treime) nefiind obiect al unor critici formulate în apel], ca și modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei, asigurându-se atât restabilirea ordinii de drept, cât și o reală reinserție socială a inculpatei, reflectând gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și circumstanțele de ordin personal.”