Cuprins pe materii:
Cooperare judiciară internațională în materie penală; predare în baza unui mandat european de arestare.
Indice alfabetic:
Cooperare judiciară internațională în materie penală; lipsa consimțământului și a expulzării
Temei de drept:
Legea nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare – art. 155 alin. 1 lit. d) și art. 2 lit. p)
Rezumat:
Conform art.155 lit.d din Legea nr.302/2004, consimţământul persoanei condamnate pentru recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti şi executarea pedepsei în România, nu este necesar atunci când acesta este de cetăţenie română şi trăieşte pe teritoriul României sau, deşi nu trăieşte pe teritoriul României, va fi expulzată în România.
Elementele rezultate din dosar și din informațiile specifice trebuie să contureze datele necesare minimale de apreciere a sintagmei prevăzute de art.2 lit.p din Legea nr.302/2004, respectiv „statul pe teritoriul căruia trăieşte persoana este statul cu care aceasta are legături strânse în baza reşedinţei obişnuite şi a altor elemente de tipul relaţiilor familiale, sociale, profesionale şi culturale”.
Persoana condamnată îşi are reşedinţa obişnuită, de ani buni, în Italia, iar relaţiile de tipul celor menţionate mai sus sunt derulate tot în Italia.
În acest context, fiind cetăţean român, singura condiţie pentru transferul în România, în vederea executării pedepsei, nu este îndeplinită, deoarece autorităţile din Italia nu au dispus expulzarea persoanei condamnate.
Curtea de Apel Galați
Dreptul muncii; Drept procesual civil
Curtea de Apel Alba Iulia
Apel peste termen. Respingerea apelului ca tardiv introdus.
Tribunalul Maramureș
Necercetarea fondului cauzei, motiv de casare a sentinţei civile şi trimitere a cauzei spre rejudecare
Curtea de Apel Timișoara
Lipsa încheierii de amânare a pronunţării. Nulitatea hotărârii
Tribunalul Prahova
Legea nr. 78/2000