Înscriere creanţă

Decizie Nr. 174/A a Curţii de Apel Târgu Mureş; Sentinţa c din 23.03.2017


Contestaţia formulată de apelanta creditoare DGRFP Braşov – AJFP Harghita vizează măsura lichidatorului judiciar al debitoarei de a nu înscrie în întregime creanţa apelantei în sumă totală de 1.076.049 lei (creanţă bugetară) în tabelul definitiv consolidat rectificat de creanţe al debitoarei.

Creanţa invocată de creditoare a fost stabilită prin Decizia de recuperare nr. 61.226/14.06.2016 emisă de Ministerul Finanţelor Publice pe seama debitoarei, reprezentând ajutorul de minimis acordat debitoarei în baza HG nr. 1164/2007, a cărui recuperare s-a dispus, precum şi dobânda aferentă sumei de recuperat, calculată până la data 23.03.2016.

Această decizie a fost comunicată lichidatorului judiciar al debitoarei (după cum rezultă din chiar notificarea acestuia din 11.10.2016 adresată apelantei) şi putea fi contestată în condiţiile Legii nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 85/2006:

„(1) Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.”

Faţă de aceste dispoziţii, Curtea reţine că creanţa invocată de creditoarea apelantă era exclusă de la procedura de verificare, singura modalitate de a obţine înlăturarea totală sau parţială a acesteia fiind calea administrativă de atac, în condiţiile OG nr. 92/2003 şi ale Legii nr. 554/2004.

Împrejurarea că lichidatorul judiciar a solicitat creditoarei recalcularea dobânzilor, invocând dispoziţiile art. 41 alin. 1, 4 din Legea nr. 85/2006 şi că creditoarea nu a răspuns, nu justifică neînscrierea creanţei. Astfel cum s-a reţinut mai sus, atâta timp cât creanţa invocată a fost stabilită printr-un act administrativ executoriu, apărările împotriva acesteia, inclusiv cele privind calculul dobânzilor, puteau fi invocate doar pe calea acţiunii în contencios administrativ.

Curtea reţine de asemenea că aceste apărări invocate de creditoare nu au fost analizate de judecătorul sindic, criticile formulate sub acest aspect prin cererea de apel fiind întemeiate. Se constată astfel că judecătorul sindic s-a limitat la a reţine că creditoarea nu s-a conformat solicitărilor lichidatorului judiciar privind recalcularea dobânzilor, fără a analiza motivele invocate prin contestaţie şi dispoziţiile legale incidente.

Faţă de cele expuse, Curtea va admite apelul creditoarei şi, văzând şi dispoziţiile art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, va schimba în tot sentinţa în sensul admiterii contestaţiei, cu consecinţa înscrierii în tabelul definitiv consolidat rectificat al debitoarei şi a creanţei de 284.880,71 lei aparţinând creditoarei DGRFP Braşov – AJFP Harghita.