Rele tratamente aplicate minorului

Hotărâre 670 din 20.06.2018


Pe rol se afla judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii P.H. şi O.L., trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de rele tratamente aplicate minorului, prev de art. 197 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa părţilor.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile pe fond ale părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din 17.05.2018, prin care s-a stabilit termen de pronunţare pentru 31.05.2018, când pronunţarea a fost amânată pentru 15.06.2018, când a fost amânată pentru data de azi 20.06.2018, încheieri ce fac parte integrantă din prezenţa.

I N S T A N Ţ A

I. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tirgu-Mureş din data de 09.03.2017, emis în dosarul nr. 2460/P/2016, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaţilor P.H. şi O.L., sub aspectul săvârşirii în coautorat a 2 presupuse infracţiuni de rele tratamente aplicate minorului, prev de art. 197 Cod penal, în concurs real, constând în aceea că, în data de 14.02.2016, între orele 09,00-20,00, au plecat de la locuinţa situată în ..., lăsându-i pe minorii P.N., în vârstă de 7 luni şi respectiv P.L., în vârstă de aprox. 2 ani, încuiaţi în interiorul imobilului susmenţionat, fără căldură, fără mâncare şi fără lumină, ca şi în alte ocazii, punându-le astfel în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală.

În faza de urmărire penală, probele au fost administrate prin intermediul următoarelor mijloace: raport de expertiză medico-legală pe bază de actele nr. 2176/A1/193 din 14.06.2016 al I.M.L. Tirgu-Mureş şi raport de expertiză medico-legală pe bază de acte nr. 2177/A1/194 din 14.06.2016 al I.M.L. Tirgu-Mureş, privind pe persoanele vătămate minore P.N. şi P.L.; declaraţiile martorilor V.F., vecin care a descoperit pe copii închişi în casă, O.G. şi O.A., sora şi respectiv mama inculpatului, care locuiesc în acelaşi imobil, cu intrare separată, S.A., B.A.A., vecini relatând despre evenimente similare; înscrisuri, respectiv: ancheta socială nr. 832/17.02.2016 a Primăriei …, adresa nr. 289/09.03.2016 a Clinicii de Pediatrie I din Tirgu-Mures şi  adresa Consiliului Judeţean Mureş din 16.03.2016 înregistrată sub nr. 306/S.I.R.U, şi sub nr.7399/D.G.A.S.P.C, privind măsurile de protecţie a minorilor – plasament de urgenţă; declaraţii de suspecţi şi inculpaţi.

În faza de camera preliminară, judecătorul delegat a dispus începerea judecăţii, constatând legalitatea sesizării instanţei, a efectuării actelor de urmărire penală şi a administrării probelor, fără a înlătura vreo probă că nelegala.

În faza de judecată, probele au fost administrate prin intermediul următoarelor mijloace: declaraţii de inculpaţi; declaraţiile martorilor O.G., V.F., S.A. şi O.A..

II. Analizând probele administrate din perspectiva conţinutului constitutiv al infracţiunilor sub aspectul cărora a fost sesizată, reţine următoarele:

În fapt, din punct de vedere al laturii obiective, în data de 14.02.2016, între orele 09,00-20,00, inculpaţii P.H. şi O.L. au plecat de la locuinţa situată în ..., lăsând pe persoanele vătămate  P.N., în vârstă de 7 luni şi respectiv P.L., în vârstă de aproximativ 2 ani, încuiate în interiorul locuinţei, fără căldură, fără mâncare şi fără lumină, procedând similar şi în alte ocazii anterioare neptrecizate, punând astfel în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorilor

Din punct de vedere al laturii subiective,  deduce din circumstanţele reale ale săvârşirii că faptele au fost comise de inculpaţi cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, întrucât cel puţin au acceptat consecinţele,  respectiv periclitarea gravă a minorilor, dacă nu le cunoşteau din experienţele anterioare

Pentru a reţine starea de fapt obiectivă şi subiectiva  mai sus menţionată, instanţă s-a întemeiat pe toate probele administrate în faza de urmărire penală, cu excepţia declaraţiilor de suspecţi şi inculpaţi, pe care le-a înlăturat ca nesincere.

Astfel, din declaraţiile martorei O.G. rezulta că în dimineaţa zilei de 14.02.2016, inculpaţii au plecat la o înmormântare, încuind în casă pe cei 2 copii pe care îi aveau în creştere, fără să îi lase în grijă cuiva sau să lase cheie de la locuinţa, deoarece indiferent dacă a refuzat expres cheia, cum a declarat în instanţă sau dacă nu i-a fost înmânată de inculpaţi, cum a declarat în faza de urmărire penală,  martora nu i-a preluat în grijă.

Acestea sunt concordante cu declaraţiile martorului V.F., care a arătată ca venind la locuinţa din imobilul comun cu al inculpaţilor în jurul orelor 14,00, a auzit plansete de copii, ca şi în jurul orelor 17, 00 când a revenit, martora O.G. relatându-i ca ea nu are cheie şi copiii sunt încuiaţi în casa de dimineaţă.

Din declaraţiile martorilor O.G. şi V.F., prezenţi la sosirea organelor de poliţie, care au spart uşa pentru a pătrunde în imobil, rezulta că în imobil era frig şi întuneric, concordant cu declaraţiile martorei S.A., care a arătat că nu ieşea fum pe coşul casei inculpaţilor.

Din declaraţiile martorei O.G. rezulta că şi atunci când mergeau în sat inculpaţii încuiau pe copii în casă, fără a-i lăsa în grijă cuiva.

Din declaraţiile martorei S.A. rezulta că inculpaţii i-au lăsat singuri pe copii şi în alte ocazii, fiind vecina acestora şi auzindu-i din stradă, concordant cu declaraţiile martorei B.A.A., care a arătat  că inculpaţii îi ţineau pe copii în condiţii mizere, insalubre şi în repetate rânduri i-au lăsat încuiaţi în casă, singuri şi nesupravegheaţi.

Declaraţiile inculpaţilor, că a fost singura dată când i-au lăsat pe minori singuri acasă şi că i-au lăsat în grija surorii inculpatului, martora O.G., inclusiv lăsându-i cheia, sau încercând să îi lase cheia şi aceasta refuzând sau nefiind nevoie să îi lase cheie pentru că avea o dublură sunt în contradicţie cu restul faptelor probate şi nesincere, fiind oscilante sub aspectul faptelor relevante, motive pentru care le-am înlăturat.

Din rapoartele de expertiză medico-legală pe bază de acte nr. 2177/A1/194 din 14.06.2016 al I.M.L. Tirgu-Mureş, privind pe persoanele vătămate, rezulta că ambele au fost internate în spital în perioada 14.02.2018-09.03.2018, la internarte ambii prezentând diagnostice similare: rinofaringita, bronşiolita şi deshidratare acute, retard neuro-psiho-motor, copil neglijat, fiind subponderali în raport cu vârsta, iar cea de 7 luni având febra 28,4 grd C

În concluzie, starea de fapt reţinută rezulta dincolo de orice dubiu, atât sub aspect obiectiv cât şi subiectiv, din probele administrate în faza de urmărire penală.

În drept, fapta inculpatei P.H., din perioadă anterioară datei de 14.02.2016, când aflându-se pe raza jud Mureş, a lăsat-o pe fiica sa P.N., în vârstă de 7 luni, pe care o avea în creştere, încuiată în casă şi nesupravegheată, fără să îi asigure condiţiile de existenţa minime impuse de vârstă, punându-i în primejdie gravă dezvoltarea fizică şi acceptând această posibilitate, întruneşte atât pe latura obiectivă cât şi pe latura subiectivă elementele constitutive ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev de art. 197 Cod penal.

Fapta inculpatei P.H., din perioadă anterioară datei de 14.02.2016, când aflându-se pe raza jud Mureş, l-a lăsat pe fiul său P.L., în vârstă de aproximativ 2 ani, pe care îl avea în creştere, încuiat în casă şi nesupravegheat, fără să îi asigure condiţiile de existenţa minime impuse de vârstă, punându-i în primejdie gravă dezvoltarea fizică şi acceptând această posibilitate, întruneşte atât pe latura obiectivă cât şi pe latura subiectivă elementele constitutive ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev de art. 197 Cod penal.

Fapta inculpatului O.L., din perioadă anterioară datei de 14.02.2016, când aflându-se pe raza jud Mureş, a lăsat-o pe fiica sa P.N., în vârstă de 7 luni, pe care o avea în creştere, încuiată în casă şi nesupravegheată, fără să îi asigure condiţiile de existenţa minime impuse de vârstă, punându-i în primejdie gravă dezvoltarea fizică şi acceptând această posibilitate, întruneşte atât pe latura obiectivă cât şi pe latura subiectivă elementele constitutive ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev de art. 197 Cod penal.

Fapta inculpatului O.L., din perioadă anterioară datei de 14.02.2016, când aflându-se pe raza jud Mureş, l-a lăsat pe minorul P.L., în vârstă de aproximativ 2 ani, pe care îl avea în creştere, încuiat în casă şi nesupravegheat, fără să îi asigure condiţiile de existenţa minime impuse de vârstă, punându-i în primejdie gravă dezvoltarea fizică şi acceptând această posibilitate, întruneşte atât pe latura obiectivă cât şi pe latura subiectivă elementele constitutive ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev de art. 197 Cod penal.

Sub aspectul soluţiei procesuale, a stabilit pe bază de probe  că fapta în urma săvârşirii cărora inculpatul a fost trimis în judecată în prezenţa cauza exista dincolo de orice dubiu, constituie infracţiunea reţinută, care a fost săvârşită de acesta.

În consecinţă se impune aplicarea uneia dintre soluţiile procesuale prevăzute de art. 396 Cod de procedura penală, pentru situaţia reţinerii vinovăţiei: renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau condamnare.

În privinţa individualizării pedepsei principale, sunt aplicabile criteriile prev de art. 74 Cod penal şi art. 80-98 Cod penal.

În sensul de mai sus, individualizarea pedepsei presupune cercetarea interdependenta atât a cuantumului, cât şi a modalităţii de executare, deoarece împreună sunt menite să realizeze finalităţile pedepsei, în raport de persoana inculpatului, de fapta şi de posibilităţile oferite de lege: prevenţia specială şi cea generală.

În privinţa cuantumului, pedeapsa principală prevăzute de lege în privinţa infracţiunii reţinute este închisoarea de la 3 ani, până la 7 ani.

Art. 74 alin.1 Cod penal prevede ca şi criterii de individualizare a pedepsei gravitatea faptei şi periculozitatea inculpatului în funcţie de subcriterii, astfel: împrejurările săvârşirii – în mod repetat, împotriva unor minori pe care îi aveau în creştere, cu vârste de 7 şi respectiv 2 ani; modul şi mijloacele săvârşirii – prin neglijarea necesitaţilor vitale ale acestora; natura şi gravitatea rezultatului produs – periclitarea gravă a dezvoltării fizice a minorilor şi inclusiv vătămări ale sanatii acestora; mobilul – dezinteresul, neglijentă, respectiv scopul -; inculpaţii nu a recunoscut învinuirea, studii 3 clase, fără ocupaţie, fără antecedente penale.

În sarcina fiecărui inculpat, reţine cauza de agravare a concursului real de infracţiuni, prev de art. 38 alin.1 Cod penal, cu efectul cumulului juridic al pedepselor, prev de art. 39 alin.1 lit.b Cod penal: aplicarea celei mai grele pedepse, plus spor obligatoriu de 1/3 din  restul pedepselor

În privinţa limitelor aprecierii potrivit art. 79 Cod penal,  în urma aplicării stării de agravare a concursului, rezulta  următoarele intervale de aplicare a pedepsei principale a închisorii: de la 4 ani, până la 5 ani şi 4 luni închisoare, pentru rezultanta concursului, în cazul fiecărui inculpat .

Sub aspectul individualizării executării, cuantumul ridicat al pedepsei rezultante, de minim 4 ani închisoare, exclude orice formă de reţinere a vinovăţiei fără executarea pedepsei închisorii, dintre cele prev de lege: renunţarea la aplicarea pedepsei, potrivit art. 80 alin.1 lit.a Cod penal; amânarea aplicării pedepsei, potrivit art. 83 alin.1 lit. b Cod penal; suspendarea sub supraveghere a executării pedepesei, potrivit art. 91 alin.1 lit.b  Cod penal.

În consecinţă, ţinând cont de gravitatea faptelor, de persoana şi contribuţia similară ale inculpaţilor, potrivit criteriilor antementionate şi menţionate supra, care nu justifică o analiză separată sub niciun aspect, ca şi de faptul că se vor executa cu privare de libertate, rezulta că următoarele pedepse sunt adecvate exigentelor legii penale şi asigură finalitatea preventivă pentru săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina acestuia: pedeapsa principală de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea fiecărei infracţiuni reţinute, în sarcina fiecărui inculpat – 4 pedepse în total; pedeapsa principală de 4 ani închisoare, pentru concurs, în sarcina fiecărui inculpat – 2 pedepse în total

Din punct de vedere al individualizării soluţiei procesuale, se impune aplicarea celei corespunzătoare individualizării pedepsei principale deja efectuată: condamnarea la pedeapsă închisorii, cu executare efectivă, prev de art. 396 alin. 1,2 Cod de procedura penală, în cazul fiecărui inculpat.

În privinţa pedepselor complementare, date fiind natura şi gravitatea infracţiunilor, ca şi prevederile exprese în acest sens ale normei de incriminare,  se impune suplimentarea sancţiunii realizate prin aplicarea pedepselor principale a închisorii.

În concret, în raport de natura faptelor şi modalitatea de săvârşire, menţionate supra, este adecvată stabilirea  pedepselor complementare prev de art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, respectiv exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani apreciată ca necesară şi suficientă, în sarcina fiecărui inculpat şi accesoriu fiecărei pedepse (4 pedepse complementare în total, în cauză), nerezultand diferenţe care să atragă un tratament diferit, pentru aceleaşi motive menţionate supra în cazul pedepselor principale.

Pedepsele complementare antementionate, de aceeaşi natură şi având conţinut diferit, se vor dispune toate complementar pedepselor principale stabilite  în sarcina fiecărui inculpatului.

Acestea se vor executa după executarea, considerarea că executată sau stingerea executării  pedepsei principale rezultante a închisorii, în cazul fiecărui inculpate, potrivit art. 68 alin.1 lit.c Cod penal.

În privinţa pedepsei accesorii, se va interzice fiecărui inculpat exerciţiul aceloraşi drepturi a căror exercitare i-a fost interzisă ca pedeapsa complementară pedepselor principale, respectiv cele prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, în temeiul art. 65 alin.1 Cod penal - 4 pedepse complementare în total, în cauză.

Pedepsele accesorii antementionate, de aceeaşi natură şi având conţinut diferit, se vor dispune toate accesoriu pedepselor principale  stabilite  în sarcina fiecărui inculpatului.

Pedepsele accesorii referite se vor executa din momentul rămânerii definitive, până la executarea sau considerarea că executată  a pedepsei principale rezultante a închisorii, în cazul fiecărui inculpat, potrivit, potrivit art. 65 alin.3 Cod penal.

În privinţa laturii civile, persoanele vătămate P.N. şi P.L., prin reprezentanţi legali şi convenţionali, s-au constituit părţi civile anterior începerii cercetării judecătoreşti, pentru suma de 5.000 lei fiecare, reprezentând daune morale

Pentru că inculpatul să răspundă civil în procesul penal, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii prevăzute de art. 19 Cod de procedura penală, cu referire la art. 1357 Cod civil şi art. 1381 Cod civil şi urm.

Acestea sunt: existenta manifestării de voinţă a persoanei vătămate  de a fi despăgubita în cadrul procesului penal; existenţa faptei ilicite ale inculpatului; existenţa prejudiciului suferit de persoana vătămată ca urmare a săvârşirii de către inculpat a faptei ilicite; existenţa unei legături de cauzalitate intre fapta ilicită şi prejudiciu; existenţa vinovăţiei inculpatului care a cauzat prejudiciul; prejudiciul persoanei vătămate constituită parte civilă să fi fost cauzat prin săvârşirea infracţiunii pentru care inculpatul este cercetat în procesul penal.

Din punctul de vedere al dreptului substanţial civil, infracţiunile consumate de rele tratamente aplicate minorilor, prev de art. 197 Cod penal şi reţinute în cauză, reprezintă fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, interzise de art. 1357 Cod civil, care dau dreptul la reparaţie personelor prejudiciate, minorii, potrivit art. 1381 Cod civil, respectiv în solidar, cf. art.1382 Cod civil

Raportul de cauzalitate există între fapta ilicită de rele tratamente şi rezultat, vătămarea sănătăţii şi suferinţa cauzată persoanelor vătămate, infracţiunile fiind de pericol concret, deci susceptibile de prejudiciu.

Vinovăţia inculpaţilor sub aspect civil rezulta din faptul că au avut reprezentarea acţiunilor proprii ca şi a consecinţelor acestora, fiind culpabili.

Prejudiciul reclamat este reprezentat de daune morale, constând în suferinţa produsă, care pote fi reparat patrimonial, potrivit art. 253 alin.4 Cod civil şi art. 1391 Cod civil

În privinţa cuantumului daunelor morale, în raport de caracterul infracţiunilor, de urmările medico-legale constatate şi de vârsta parţilor civile, apreciază ca sumele de 5.000 lei solicitate sunt  adecvate, în vcazul fiecărei părţi civile, fiind necesare pentru a compensa suferinţa cauzată şi restrângerea posibilităţilor de viaţă familială, dar sunt şi suficiente atâta timp  cât infracţiunea nu trebuie să reprezinte o cale de îmbogăţire fără just temei. 

În concluzie, fiind îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de lege, rezulta că acţiunile civile alăturate de persoanele vătămate în procesul penal şi vor fi  admise.

În privinţa cheltuielilor judiciare avansate de stat, urmând a fi condamnaţi, inculpaţii se afla în culpă procesuală şi în temeiul art. 274 alin. 2 Cod de procedura penală, vor fi  obligat să achite acestuia: 670 lei, câte 335 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, 150 lei din suma de 670 lei fiind aferenţi fazei de urmărire penală.

În privinţa onorariilor avocaţiale din oficiu, vor  rămâne în sarcina statului şi se vor avansa din fondurile Ministerului de Justiţie către Baroul Mureş în temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedura penală, următoarele sume: suma totală de 2910 lei, din care 720 lei din faza de urmărire penală, corespunzător delegaţiilor nr. 3135/2016 şi nr. 3134/2016 ale Baroului Mureş şi 2190 lei din fazele de camera preliminară şi judecata, corespunzător delegaţiilor nr. 3354/2016, 2756/2017, 308/2017, 309/2017 şi onorariu parţial în suma de 200 lei, corespunzător delegaţiei nr. 3355/2017 ale Baroului Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

I. În temeiul art. 396 alin. 1,2 Cod de procedura penală, raportat la art. 197 Cod penal, condamna pe inculpatul O.L., fiul lui …, născut la …, în …, fără antecedente penale,  la pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului – persoana vătămată P.L.

În temeiul art. 396 alin. 1,2 Cod de procedura penală, raportat la art. 197 Cod penal, condamna pe inculpatul O.L., la pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului – persoana vătămată P.N.

În temeiul art. 38 alin.2 Cod penal, raportat la art. 39 alin.1 lit.b Cod penal, contopeşte pedeapsa principală de 3 ani închisoare şi pedeapsa principală de 3 ani închisoare, aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare,  la care adaugă 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv 1 an închisoare şi aplică inculpatului O.L. pedeapsa principală rezultanta de 4 ani închisoare pentru concurs, pe care o va executa cu privare dee libertate.

În temeiul art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, raportat la art. 68 alin.1 lit. c Cod penal,  interzice inculpatului O.L. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare – persoana vătămată P.L., după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, cu titlul de pedeapsa complementară acesteia.

În temeiul art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, raportat la art. 68 alin.1 lit. c Cod penal,  interzice inculpatului O.L. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare – persoana vătămată P.N., după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, cu titlul de pedeapsa complementară acesteia.

În temeiul art. 45 alin.2, alin. 3 lit.a Cod penal, raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b,e Cod penal, aplica pedepsele complementare cele mai grele dintre de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut şi interzice inculpatului O.L. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani, cu titlul de pedeapsa complementară rezultanta.

În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului O.L. exerciţiul aceloraşi drepturi a căror exercitare i-a fost interzisă ca pedeapsa complementară pedepsei de principale 3 ani închisoare – persoana vătămată P.L., respectiv cele prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, din momentul rămânerii definitive, până la executarea sau considerarea că executată, cu titlul de pedeapsa accesorie acesteia.

În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului O.L. exerciţiul aceloraşi drepturi a căror exercitare i-a fost interzisă ca pedeapsa complementară pedepsei de principale 3 ani închisoare – persoana vătămată P.N., respectiv cele prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, din momentul rămânerii definitive, până la executarea sau considerarea că executată, cu titlul de pedeapsa accesorie acesteia.

În temeiul art. 45 alin.2, alin. 3 lit.a, alin.5 Cod penal, raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b, e Cod penal, aplica pedepsele complementare cele mai grele dintre de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut şi interzice inculpatului O.L. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, cu titlul de pedeapsa accesorie rezultanta.

II. În temeiul art. 396 alin. 1,2 Cod de procedura penală, raportat la art. 197 Cod penal, condamna pe inculpata P.H., fiica lui …, născută la …, fără antecedente penale, la pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului – persoana vătămată P.L.

În temeiul art. 396 alin. 1,2 Cod de procedura penală, raportat la art. 197 Cod penal, condamna pe inculpata P.H., la pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului – persoana vătămată P.N.

În temeiul art. 38 alin.2 Cod penal, raportat la art. 39 alin.1 lit.b Cod penal, contopeşte pedeapsa principală de 3 ani închisoare şi pedeapsa principală de 3 ani închisoare, aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare,  la care adaugă 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv 1 an închisoare şi aplică inculpatului P.H. pedeapsa principală rezultanta de 4 ani închisoare pentru concurs, pe care o va executa cu privare dee libertate.

În temeiul art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, raportat la art. 68 alin.1 lit. c Cod penal,  interzice inculpatei P.H. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare – persoana vătămată P.L., după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, cu titlul de pedeapsa complementară acesteia.

În temeiul art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, raportat la art. 68 alin.1 lit. c Cod penal,  interzice inculpatei P.H. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare – persoana vătămată P.N., după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, cu titlul de pedeapsa complementară acesteia.

În temeiul art. 45 alin.2, alin. 3 lit.a Cod penal, raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b,e Cod penal, aplica pedepsele complementare cele mai grele dintre de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut şi interzice inculpatei P.H. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, pe o perioadă de 3 ani, cu titlul de pedeapsa complementară rezultanta.

În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei P.H. exerciţiul aceloraşi drepturi a căror exercitare i-a fost interzisă ca pedeapsa complementară pedepsei de principale 3 ani închisoare – persoana vătămată P.L., respectiv cele prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, din momentul rămânerii definitive, până la executarea sau considerarea că executată, cu titlul de pedeapsa accesorie acesteia.

În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei P.H. exerciţiul aceloraşi drepturi a căror exercitare i-a fost interzisă ca pedeapsa complementară pedepsei de principale 3 ani închisoare – persoana vătămată P.N., respectiv cele prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a,b,e Cod penal, din momentul rămânerii definitive, până la executarea sau considerarea că executată, cu titlul de pedeapsa accesorie acesteia.

În temeiul art. 45 alin.2, alin. 3 lit.a, alin.5 Cod penal, raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b, e Cod penal, aplica pedepsele complementare cele mai grele dintre de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut şi interzice inculpatei P.H. exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi al drepturilor părinteşti, cu titlul de pedeapsa accesorie rezultanta.

 III. În temeiul art. 397 Cod de procedura penală, raportat la art. 1357 şi 1381 Cod civil, admite acţiunea civilă formulată de persoana vătămată P.L., prin reprezentant legal director general al …

În temeiul art. 1382 Cod civil,  raportat la art. 253 alin.4 Cod civil, obliga în solidar pe inculpaţii O.L. şi P.H. să achite suma de 5.000 lei, reprezentând daune morale, părţii civile P.L..

În temeiul art. 397 Cod de procedura penală, raportat la art. 1357 şi 1381 Cod civil, admite acţiunea civilă formulată de persoana vătămată P.N., prin reprezentant legal director general al …

În temeiul art. 1382 Cod civil,  raportat la art. 253 alin.4 Cod civil, obliga în solidar pe inculpaţii O.L. şi P.H. să achite suma de 5.000 lei, reprezentând daune morale, părţii civile P.N..

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod de procedura penală, obliga pe inculpaţi la plata sumei totale de 670 lei, câte 335 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, 150 lei din suma de 670 lei fiind aferenţi fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedura penală, onorariilor avocaţiale din oficiu rămân în sarcina statului şi se vor avansa din fondurile Ministerului de Justiţie către Baroul Mureş, astfel: suma totală de 2910 lei, din care 720 lei din faza de urmărire penală, corespunzător delegaţiilor nr. 3135/2016 şi nr. 3134/2016 ale Baroului Mureş şi 2190 lei din fazele de camera preliminară şi judecata, corespunzător delegaţiilor nr. 3354/2016, 2756/2017, 308/2017, 309/2017 şi onorariu parţial în suma de 200 lei, corespunzător delegaţiei nr. 3355/2017 ale Baroului Mureş.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 20.06.2018.