Contestaţie

Sentinţă civilă 456/2018 din 20.04.2018


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000456

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 456/2018

Şedinţa publică de la 20 Aprilie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE MMT

Asistent  judiciar C.R.

Asistent  judiciar I.R

Grefier L.F.C

Pe rol fiind judecarea contestaţiei formulată de către contestatorul Z.R în contradictoriu cu intimata S.C.E.O.SA.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, contestatorul fiind reprezentat de avocat V.I, conform împuternicirii avocaţiale aflată la dosarul cauzei, intimata fiind reprezentată de consilier juridic Ş.R, conform împuternicirii aflată la dosarul cauzei.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, consilier juridic Ş.R a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea modificatoare, însoţită de extras din contractul colectiv de muncă pe anii 2015 -2017, pe care a comunicat-o şi avocatului contestatorului.

Avocat V.I învederează instanţei că nu solicită amânarea judecăţii cauzei pentru a  lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării comunicate în şedinţă publică.

Tribunalul a acordat părţilor cuvântul pe cererea de suspendare a judecăţii cauzei, în temeiul art.430 alin1 C.pr.civ., formulată de către reclamant.

Avocat V I solicită în temeiul art.430 alin.1 C.pr.civ. admiterea cererii de suspendare formulată, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr.692D/2017 aflat pe rolul Curţii Constituţionale a României, având ca obiect excepţia de constituţionalitate a dispoziţiilor art.56 lit. c din Lg.nr.53/2003 - Codul Muncii, apreciind că soluţia ce va fi pronunţată de către Curtea Constituţională ar putea influenţa soluţia din prezenta cauză. Precizează că la dosarul cauzei a depus înscrisuri din care rezultă înregistrarea dosarului sus menţionat pe rolul Curţii Constituţionale, precum şi o decizie prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat anterior cu privire la o altă teză a art.56 lit.c din Lg.nr.53/2003 – Codul Muncii.

Consilier juridic Ş.R. a solicitat respingerea cererii de suspendare formulată de către contestator, întrucât cauza aflată pe rolul Tribunalului Cluj, invocată ca şi practică judiciară, are un alt obiect, nefiind vorba de speţe similare, în speţa invocată fiind vorba de discriminare, de doi salariaţi încadraţi după ieşirea la pensie, unuia fiindu-i prelungit contractul, celuilalt nu.

Tribunalul, deliberând, respinge cererea de suspendare a cauzei formulată în baza art. 413 alin. 1 pct. 1 din Codul de pr. civilă, apreciind că soluţia prezentului dosar nu depinde de existenţa ori inexistenţa vreunui drept ce ar face obiectul judecăţii în dosarul nr. 692D/2017 aflat pe rolul Curţii Constituţionale, acest din urmă dosar având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c din Legea nr. 53/2002-Codul Muncii, iar decizia Curţii Constituţionale îşi produce efecte numai  pentru viitor, de la data publicării în M.O.. Pe de altă parte, norma art. 56 lit. c din Codul Muncii, teza aplicabilă speţei, referitoare la încetarea de drept a contractului individual de muncă la data comunicării deciziei de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare este în vigoare în prezent, posibilitatea suspendării cauzei  până la soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Curţii Constituţionale sesizate cu o excepţie de neconstituţionalitate existând în situaţia în care această excepţie s-ar fi invocat în dosarul aflat pe rolul instanţei de faţă, şi în acest caz suspendarea fiind facultativă.

Avocat V.I. depune la dosarul cauzei extras din Revisal eliberat la cererea contestatorului cu privire la aceeaşi perioadă indicată prin acţiune, pe care l-a comunicat şi avocatului contestatorului. Totodată solicită obligarea intimatei să depună la dosarul cauzei organigrama anterioară şi ulterioară datei de 13.12.2017, pârâta depunând o organigramă aplicabilă până la data de 24.05.2017 şi o organigramă ulterioară acestei date, apreciind că nu s-a răspuns solicitărilor instanţei, din înscrisurile depuse neputându-se stabili dacă postul contestatorului a fost reînfiinţat sau nu.

Consilier juridic Ş.R. învederează că organigrama aplicabilă până la data de 24.05.2017 reprezintă organigrama aplicabilă la data concedierii colective, organigramă din care rezultă numărul de posturi aferente Sectorului Conservare Tehomir.

Avocat V.I. precizează că din această organigramă nu rezultă dacă postul reclamantului a fost sau nu reînfiinţat, apreciind necesar ca pârâta să precizeze expres dacă din momentul în care s-a făcut reintegrarea şi s-a emis decizia s-a reînfiinţat postul conform menţiunilor hotărârii în sensul de a fi reintegrat pe postul deţinut anterior concedierii.

La interpelarea instanţei Avocat V.I. învederează că temeiul încetării contractului individual de muncă prin decizia contestată nu îl reprezintă art. 68 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, respectiv concediere colectivă, ci art. 56 alin. 1 lit c din acelaşi act normativ, respectiv încetare de drept la data comunicării deciziei de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, iar consilier juridic Ştefănescu Raymond precizează că nu mai are alte înscrisuri de depus, contestatorul neputând fi reintegrat pe postul deţinut anterior, fiind reintegrat la Sectorul Conservare Tehomir, acest aspect reieşind inclusiv din Revisal.

Tribunalul, deliberând, faţă de susţinerile verbale ale reprezentanţilor părţilor, de actele de la dosar şi de obiectul cauzei, apreciază că nu se impune a se solicita alte documente referitor la cele sesizate de avocatul contestatorului.

Constatând că părţile nu mai au cereri de formulat şi că nu mai sunt alte incidente de soluţionat, potrivit art. 392 Cod de procedură civilă, instanța a declarat deschise dezbaterile asupra fondului şi a acordat părţii cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat V.I, pentru contestator, având cuvântul, a solicitat admiterea cererii cum a fost formulată şi modificată,  anularea deciziei de încetare de drept a contractului individual de muncă, obligarea pârâtei la reîncadrarea pe postul deţinut anterior, obligarea societăţii la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat  începând cu data de 13.12.2017 până la data reintegrării efective, precum şi virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, corespunzător condiţiilor de muncă în care a fost încadrat la data emiterii deciziei de încetare de drept a contractului individual de muncă, cu cheltuieli de judecată, conform chitanţei reprezentând onorariul de avocat. În susţinerea cererii precizează că prin decizia C.A.C. pârâta a fost obligată la reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior concedierii, dar din extrasul din Revisal depus nu reiese că s-ar fi făcut reactivarea contractului individual de muncă al reclamantului, practic reintegrarea făcându-se formal, doar pe hârtie, fără a se efectua menţiunile corespunzătoare în Revisal, reintegrarea şi concedierea fiind dispuse prin aceeaşi hotărâre, postul nefiind reînfiinţat, apreciind că această decizie este nelegală. Solicită a se avea în vedere şi art.118 alin.1 lit.a din Legea Pensiilor nr.263/2010 care stabileşte că în sistemul public de pensie se poate cumula pensia din veniturile provenite din situaţii în care asigurarea este obligatorie, în cazul pensionarilor pentru limită de vârstă.

Consilier juridic Ş.R., pentru intimată, având cuvântul, a solicitat respingerea cererii, având în vedere că reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă de drept în urma emiterii deciziei de pensionare de către C.J.P.G, conform art.56 alin.1 lit.c din Codul Muncii şi art.59 lit.a din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.135/95/2018, reclamantul Z.R. a chemat în judecată pârâta S.C.E.O.SA solicitând anularea deciziei de încetare de drept a contractului individual de muncă emisă de către S.C.E.O.SA şi înregistrată în Registrul Special al unităţii cu nr.5068/13.12.2017 şi în Registrul General al unităţii cu numărul 37385/13.12.2017, cu consecinţa repunerii în situaţia anterioară emiterii acestei decizii, respectiv reîncadrarea pe postul deţinut anterior şi obligarea angajatorului la a-i plăti despăgubiri egale cu 16 salarii brute pe unitate, indexate, majorate şi reactualizate la zi precum şi acordarea celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat în perioada subsecventă emiterii aceste decizii. A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că prin decizia nr. 195134 din 06 ianuarie 2017 a C.J.P.G, reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă. Că, potrivit art. 56 alin.1 lit. (c) din Codul Muncii, încetarea de drept a contractului individual de muncă al reclamantului a avut loc la data de 6 ianuarie 2017, când i-a fost comunicată decizia de pensionare din partea Casei Judeţene de Pensii Gorj.

A susţinut reclamantul că, ulterior, prin decizia nr.5067/37384/13.12.2017, angajatorul S.C.E.O.SA a dispus angajarea reclamantului pe postul de electrician la Sectorul Conservare Tehomir al Departamentului de Conservare Perimetre Miniere din cadrul Direcţiei Miniere a Societăţii. Că, prin această decizie cu nr.5067/37384/13.12.2017, angajatorul şi-a manifestat unilateral dorinţa de a-l reangaja pe postul pe care a activat anterior deciziei de pensionare.

A apreciat reclamantul că acest demers al angajatorului, prin care s-a dispus reangajarea reclamantului pe post, este perfect legal şi este în acord cu prevederile art. 118 alin. (1) lit. (a) din Legea 263/2010 care îi permite  oricărui pensionar pentru limită de vârstă să cumuleze pensia cu salariul. Prin reangajarea reclamantului pe post, angajatorul a dat eficienţă art. 118 alin. {1} lit. (a) din Legea 263/2010, permiţându-i ca independent de pensia pe care o încasează să beneficieze de un salariu începând cu data de 13.12.2017 când a fost emisă decizia de reangajare nr.5067/37384/13.12.2017.

Că, ulterior reangajării din 13.12.2017 pe post, S.C.E.O.SA nu putea să emită o nouă decizie de încetare de drept a noului contract de muncă deoarece încetarea de drept vizează contractul de muncă pe care reclamantul l-a încheiat cu compania anterior deciziei de pensionare şi nu ulterior pensionării.

A apreciat ca fiind nelegală decizia cu nr. 5068/37385/13.12.2017 de încetare de drept a contractului individual de muncă emis de către S.C.E.O.SA, considerând că aceasta funcţionează ca o decizie de concediere individuală pentru motive ce nu ţin de persoana acestuia, conform art.65 din Codul Muncii.

A considerat reclamantul că, având în vedere că are o vechime în muncă de peste 25 de ani şi că decizia nr. 5068/37385/13.12.2017 funcţionează ca o decizie de concediere individuală pentru motive ce nu ţin de persoana reclamantului, devin aplicabile prevederile art. 71 alin. (1) din Contractul Colectiv de Muncă care îl îndreptăţesc la a beneficia de 16 salarii medii brute pe unitate.

Referitor la probe a solicit admiterea probei cu înscrisuri.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Codului Muncii, Constituţia României, Lg.nr.263/2010, art.194,453 C.pr.civ.

Legal citat, în condiţiile art.205 C.pr.civ. şi următoarele din C.pr.civ. pârâta S.C.E.O.S.A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală.

În motivarea întâmpinării, pârâta a precizat că reclamantul a fost salariat în cadrul societăţii având meseria de electrician la Mina Tehomir a Unităţii Miniere de Carieră Jilţ Sud, până la data de 01.06.2015, dată la care postul său a fost desfiinţat ca urmare a punerii în aplicare a Planului de disponibilizare al societăţii pentru anul 2015. Că, prin decizia înregistrată în Registrul Special sub nr. 5068/13.12.2017 şi în Registrul General sub nr.37385/13.12.2017, S.C.E.O.S.A. a dispus concedierea reclamantului în baza dispoziţiilor art.56 alin.1 litera c) din Codul Muncii,coroborat cu art.59 lit.a) din Contractul Colectiv de Munca al societăţii, începând cu 13.12.2017. Că, temeiul acestei dispoziţii îl constituie adresa C.J.P.G., înregistrată cu nr. 18326/06.01.2017, înregistrată la nivelul S.C.E.O. S.A. în data de 03.12.2017, prin care i se aducea la cunoştinţă că i-a fost emisă decizia de înscriere la pensie pentru limită de vârstă pentru petent.

Că, în conformitate cu art. 56 alin.1 lit.c) din Codul muncii, contractul individual de munca încetează de drept la data comunicării deciziei de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare. Aşadar, fiind beneficiar al pensiei pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare, raporturile de munca au încetat în virtutea legii de la data comunicării deciziei de pensionare, fiind emisă decizia contestată.

A precizat că petentul nu poate susţine că a fost pensionat împotriva voinţei sale, având în vedere că acesta a formulat cerere de pensionare, aşa cum afirmă în contestaţie. Contractul individual de muncă a încetat de drept,  caz în care nu  se mai poate discuta despre voinţa părţilor. Încetarea de drept intervine direct, prin forţa legii. Fiind vorba de o încetare în virtutea legii ope legis, contractul este reziliat în chiar momentul apariţiei cauzei de încetare, fără să mai fie nevoie de vreo formalitate ori să intervină un act de voinţă al angajatorului.

Că, potrivit art.56 alin.2 din C.Muncii, este prevăzută necesitatea constatării cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă ( cu excepţia decesului salariatului ori angajatorului persoană fizică, declarării morţii acestora sau punerii sub interdicţie ori, după caz, dizolvării angajatorului persoana juridică). Constatarea trebuie făcută în scris, prin decizie a angajatorului, în termen de 5 de zile lucrătoare de la intervenirea cazului de încetare, care se comunică celui aflat în situaţia respectivă, într-un termen de 5 zile lucrătoare.

A precizat că emiterea deciziei privind încetarea de drept a contractului individual de muncă poate interveni chiar şi în ipoteza în care acest contract este suspendat, inclusiv pentru incapacitate temporară de muncă, deoarece interdicţiile cuprinse în art.60 alin.1 din C. Muncii vizează numai concedierea.

Prin urmare, la data înregistrării adresei C.J.P.G la Direcţia Resurse Umane a societăţi a şi fost emisă decizia de încetare a raporturilor de muncă.

A subliniat că, constatarea încetării de drept a contractului individual de muncă este o necesitate, nu o opţiune.

În ceea ce priveşte susţinerea petentului că decizia nr.5068/37385/13.12.2017 funcţionează ca o decizie de concediere individuală pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, fiind aplicabile prevederile art.71 alin.1 din C.C.M. îndreptăţindu-l  la a beneficia de 16 salarii medii brute pe unitate, a învederat următoarele:

Prin decizia rn.3170/15.11.2017 pronunţată în dosarul nr..... către Curtea de Apel Craiova a fost admis  apelul declarat de către apelantul reclamant, dispunându-se reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior concedierii.

Contractul individual de muncă al petentului a încetat ca urmare a desfiinţării efective a postului pe care îl ocupă, în cadrul concedierilor colective ce au avut loc la nivelul societăţii, plan de concediere se s-a aplicat în perioada 2013 – 2018.

La nivelul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. a fost implementat un amplu program de restructurare şi reorganizare care a avut ca efect desfiinţarea unui număr de posturi şi reducerea numărului de personal prin încetarea raporturilor de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, în temeiul art.65 – 68 din  C. Muncii.

Planul de disponibilizare a fost elaborat în conformitate cu prevederile OUG nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, cu modificările şi completările ulterioare, plan ce a fost aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.

Având în vedere prevederile art.68 alin.1 lit. c din C. Muncii, în situaţia unei concedieri colective, au fost parcurse etapele prevăzute de art.69 şi următoarele.

Prin urmare, petentului i-au fost acordate drepturile ce survin ca urmare a concedierii colective, în conformitate cu art.63 aln.3 din Contractul Colectiv de Muncă valabil pentru anul 2015, respectiv 4 salarii medii brute pe unitate.

Este netemeinică  cererea petentului de a primi plăţi acordate pentru o concediere individuală, în aceste condiţii, postul său fiind desfiinţat, aşa cum am precizat, printr-o concediere colectivă şi nu individuală.

Planul de disponibilizare a prevăzut criterii pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, unul dintre ele fiind încetarea contractelor de muncă ale salariaţilor care îndeplinesc condiţii de pensie pentru limită de vârstă şi stagiu minim de cotizare, pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare şi pensie anticipată în termen de 24 de luni de la data concedierii.

Că, petentul, solicită,  de fapt, să nu se constate încetarea de drept a contractului său individual, să fie concediat individual pentru a beneficia de plăţi în compensare mai mari, solicitare ce nu are temei legal, pentru că încetarea de drept prevalează.

La termenul de judecată din data de 30.03.2018, reclamantul Z.R a depus o cerere adiţională prin care a învederat că înţelege să modifice cererea de chemare în judecată solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună: anularea deciziei de încetare de drept a contractului individual de muncă înregistrată în registrul special sub nr. 5068/13.12.2017 (nr. 37385/13.12.2017 în registrul general); obligarea pârâtei să îl reintegreze în funcţia deţinută anterior deciziei mai sus menţionate; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 13.12.2017 până la data reintegrării efective precum şi virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, corespunzător condiţiilor de muncă în care am fost încadrat la data emiterii deciziei contestate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat că prin decizia Curţii de Apel Craiova nr.3170/15.11.2017 pronunţată în dosarul nr. ...s-a admis apelul formulat de reclamant, şi a fost schimbată sentinţa în sensul că:„ anulează decizia nr.766/25.02.2016 emisă de intimată. Obligă intimata la plata către contestatorul apelant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data de 2.02.2016 şi până la reintegrare, precum şi la virarea contribuţiilor de asigurări sociale aferente acestei perioade. Dispune reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior concedierii. Menţine restul dispoziţiilor. Obligă intimata la plata către contestatorul-apelant a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată efectuate în apel. Definitivă.".

Că, urmare a acestei decizii, pârâta a emis decizia de reintegrare înregistrată în Registrul Special sub nr. 5067/13.12.2017 ( nr. 37384/13.12.2017 în Registrul General) care i-a fost comunicată în data de 13.12.2017. ora 10.13.

 A susţinut reclamantul că, la aproximativ un minut după ce a semnat de primirea deciziei de reintegrare i-a fost comunicată şi decizia înregistrată în Registrul Special sub nr.5068/13.12.2017 ( 37385/13.12.2017 în Registrul General) prin care pârâta a dispus încetarea de drept a contractului individual de muncă începând cu data emiterii, respectiv 13.12.2017, în temeiul art. 56 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, coroborat cu art. 59 lit. a) din CCM.

Că, decizia de încetare de drept a CIM emisă de către pârâta este nelegală şi netemeinică din următoarele motive:

Reintegrarea sa în temeiul hotărârii judecătoreşti a fost pur formală – „ pe hârtie” –nu a  lucrat după comunicarea deciziei de reintegrare, nu i s-a făcut instructajul privind protecţia muncii, nu a fost văzut de medicul de medicina muncii, etc.

Potrivit celor doua decizii nr. 5068/13.(2.2017, 5069/13.12.2017, atât reintegrarea sa cât şi încetarea CIM au fost aprobate prin aceeaşi Hotărâre a Directoratului Societăţii CEO S.A, nr. 99/28.11.2017, fapt pe care îl consideră nelegal.

Nu cunoaşte dacă s-au făcut menţiunile necesare în REVISAL cu privire la reintegrare şi respectiv, încetare de drept CIM însă solicită ca pârâta să depună dovezi în acest sens din care să reiese dacă s-au făcut aceste operaţiuni în REVISAL şi data la care s-au făcut.

Art. 118 alin. 1 lit. a) din Legea pensiilor nr. 263/20 stabileşte că în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, pensionarii pentru limită de vârsta.

Potrivit art. 16 din Constituţia României:

„(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2}Nimeninuestemaipresusdelege.

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi."

Art. 41 alin. 1 din Constituţia României prevede:,, Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă."

Potrivit art.53 din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate

democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie

aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a

libertăţii.

În cadrul pârâtei au fost angajate persoane care au cumulat pensia cu salariul, spre exemplu salariaţii M.A. şi B.E.

A susţinut că, deşi pârâta  a  fost obligată  să se  reintegreze  prin  hotărârea  instanţei, reintegrarea a fost formală fiindu-i încetat imediat în mod nelegal CIM - ul.

În probatoriu a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În dovedirea cererii a depus alăturat: Decizia Curţii de Apel Craiova nr. 3170/15.11.2017 pronunţată în dosarul nr....A solicitat ca pârâta să depună la dosar: organigrama anterioară  şi ulterioară  datei de 13.12.2017  pentru subunitatea/divizia în care se află locul de muncă al reclamantului;  dovada efectuării menţiunilor necesare în REVISAL cu privire la

reintegrare şi respectiv, încetare de drept CIM din care să reiese dacă s-au făcut

aceste operaţiuni în REVISAL şi data la care s-au făcut; situaţia angajaţilor M.A. şi B.E., în sensul precizării dacă în perioada în care au fost angajaţi ai pârâtei au cumulat pensia cu salariul.

În drept, prezenta cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art.80, art.266 şi urm. Codul muncii, Constituţiei României, Legii 263/2010 şi art.194, 453 C.pr.civ.

La termenul de judecată din data de 20.04.2018, pârâta S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A. a formulat întâmpinare la cererea adiţională formulată de către reclamant, solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală.

În motivarea întâmpinării, pârâta a precizat că reclamantul a fost salariat în cadrul unităţii, având meseria de electrician la Mina Tehomir a Unităţii Miniere de  Carieră Jilţ Sud, până la data de 01.06.2015, dată la care postul său a fost desfiinţat ca urmare a punerii în aplicare a planului de indisponibilizare al societăţii pentru anul 2015.

Referitor la capătul de cerere prin care petentul a înţeles să îşi modifice cererea de chemare în judecată în sensul obligării societăţii la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 13.12.2017 până la data reintegrării efective, precum şi virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, corespunzător condiţiilor de muncă în care a fost încadrat la data emiterii deciziei de încetare de drept a contractului individual de muncă, a arătat următoarele:

Conform prevederilor art.56 alin.1 lit.c din C.Muncii coroborat cu art.59 lit.a din CCM la nivelul societăţii, contractul individual de muncă al petentului a încetat de drept la data emiterii deciziei de pensie nr.195134/06.01.2017 de către Casa de Pensii Gorj.

Având în vedere  prevederile legale menţionate anterior, societatea a procedat în mod corect emiţând decizia înregistrată în Registrul Special sub nr.5068/13.12.2017 şi în Registrul General sub nr.37385/13.12.2017, S.C.E.O.S.A., dispunând concedierea reclamantului.

În concluzie, societatea nu poate fi obligată să îl reintegreze pe petent pe postul deţinut anterior, post desfiinţat la momentul emiterii deciziei de concediere.

În conformitate cu art.56 alin.1 lit.c din C. Muncii, contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Aşadar, fiind beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, raporturile de muncă au încetat în virtutea legii de la data comunicării deciziei de pensionare, fiind emisă decizia contestată.

Contractul individual de muncă a încetat de drept, caz în care nu se mai discută despre voinţa părţilor.

Încetarea de drept intervine direct, prin forţa legii.

Pentru aceste motive a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nelegală.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin cererea de faţă, precizată la 29.03.2018 (fila 37) reclamantul Z.R a solicitat anularea deciziei de încetare de drept a contractului individual de muncă înregistrată în registrul special sub nr. 5068/13.12.2017 (nr. 37385/13.12.2017 în registrul general), obligarea pârâtei să îl reintegreze în funcţia deţinută anterior deciziei mai sus menţionate, obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 13.12.2017 până la data reintegrării efective precum şi virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, corespunzător condiţiilor de muncă în care a fost încadrat la data emiterii deciziei contestate.

În vederea stabilirii situaţiei de fapt în speţă, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia de concediere înregistrată sub nr 766/25.02.2016 în registrul special și sub nr. 6855/25.02.2016 în registrul general, începând cu data de 25.02.2016, s-a dispus concedierea reclamantului pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii colective, în temeiul art. 65 și următoarele din codul muncii.

Prin decizia nr.3170/15.11.2017 a Curţii de Apel Craiova pronunţată în dosarul nr...definitivă (filele 40 şi urm. din dosar), s-a admis apelul formulat de reclamant şi a fost schimbată sentinţa primei instanţe în sensul că a fost anulată decizia nr.766/25.02.2016 emisă de intimată. A fost obligată intimata la plata către contestatorul apelant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data de 25.02.2016 şi până la reintegrare, precum şi la virarea contribuţiilor de asigurări sociale aferente acestei perioade. S-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior concedierii. Au fost menţinute restul dispoziţiilor. A fost obligată intimata la plata către contestatorul-apelant a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată efectuate în apel.

 Prin decizia nr. 5067/37384/13.12.2017 (fila 5 din dosar) pârâta a constatat anularea deciziei  nr. 766/6855/25.02.2016, anulare pronunţată prin decizia nr.3170/15.11.2017 a Curţii de Apel Craiova dată în dosarul nr. 795/95/2016* şi a decis reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere, respectiv electrician la Sector Conservare Tehomir al Departamentului de Conservare Perimetre Miniere din Cadrul Direcţiei Miniere a societăţii.

Reclamantul nu a solicitat anularea deciziei de reintegrare, emisă ca urmare a soluţiei pronunţate în acest sens de Curtea de Apel Craiova, astfel că, instanţa nu va analiza aspecte în legătură cu reintegrarea sa pe postul deţinut anterior ci va analiza speţa în limitele în care a fost învestită prin contestaţia reclamantului.

Aşadar, faţă de situaţia de fapt expusă anterior, se reţine că, în condiţiile în care s-a constatat nelegalitatea deciziei nr. 766/25.02.2016 a reclamantului, acesta se afla în situaţia similară celei în care ar fi continuat neîntrerupt raporturile sale de muncă cu societatea.

 Prin decizia înregistrată în Registrul Special sub nr. 5068/13.12.2017 şi în Registrul General sub nr.37385/13.12.2017 (fila 7 din dosar), S.C.E.O.S.A. a dispus încetarea de drept a contractului individual de muncă al reclamantului în baza dispoziţiilor art.56 alin.1 litera c) din Codul Muncii,coroborat cu art.59 lit.a) din Contractul Colectiv de Munca al societăţii, începând cu 13.12.2017, având în vedere adresa nr. 18326/28.11.2017 a Casei Judeţene de Pensii Gorj, înregistrată la nivelul S.C.E.O.S.A în data de 03.12.2017, prin care i se aducea la cunoştinţă că reclamantului i-a fost emisă decizia nr. 195134/06.01.2017 pentru pensie la limită de vârstă (filele 48 şi 49 din dosar).

Reclamantul nu a susţinut nici un moment nici faptul că ar fi contestat decizia de pensionare nici că aceasta ar fi fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, temeiul emiterii deciziei contestate în dosarul de faţă îl constituie art.56 alin.1 litera c) din Codul Muncii.

Conform textului acestui articol, contractul individual de muncă existent încetează de drept la data comunicării deciziei de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Astfel, chiar dacă nu ar fi fost concediat sau în situaţia similară de faţă, dacă decizia de concediere a fost anulată, ambele situaţii caracterizate fiind de absenţa unei concedieri valabile, reclamantul nu ar fi putut continua relaţia de muncă cu pârâta datorită încetării de drept a contractului individual de muncă.

Aşadar, reţinându-se că decizia de concediere nr. 766/25.02.2016 a fost nelegal emisă, în mod corect s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului în temeiul  art. 56 alin. 1 lit. c Codul Muncii, la data comunicării deciziei de pensionare către angajator, care rezultă din adresa C.J.P.G.

Nu are relevanţă invocarea referitoare la înregistrarea contractului individual de muncă în Revisal, faţă de obiectul cauzei şi nici susţinerea reclamantului privind cumul pensiei cu salariul, dispoziţiile art. 118 alin. 1 lit. a reglementând o altă situaţie decât cea din speţa de faţă, respectiv încheierea unui nou contract individual de muncă de către pensionar, după încetarea de drept a contractului existent în condiţiile art. 56 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, care presupune o nouă iniţiativă a părţilor şi încheierea unui nou contract de muncă cu acelaşi angajator sau cu altul, în acest caz, fiind posibil cumul pensiei cu salariul . Ori, prin decizia nr. 5067/37384/13.12.2017 a fost reintegrat reclamantul pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere nr. 766/25.02.2016, ca urmare a intervenirii deciziei nr.3170/15.11.2017 a Curţii de Apel Craiova care a anulat decizia de concediere nr. 766/25.02.2016. Aşadar, reintegrarea reclamantului prin decizia nr. 5067/37384/13.12.2017, chiar dacă este ulterioară deciziei de pensionare, ea a survenit în condiţiile vechiului contractului individual de muncă încheiat cu societatea, neexistând o iniţiativă nouă de angajare a petentului după pensionare şi un nou acord al societăţii în acest sens, ca de altfel nici o cerere a reclamantului în această privinţă înregistrată la intimată şi care să se regăsească la dosar, alta decât ca urmare a anulării de către instanţe a deciziei de concediere.

Prin urmare, faţă de considerentele arătate, instanţa urmează să respingă contestaţia.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia contestatorul Z.R., CNP –, domiciliat în, com., bl.., sc.., et.., ap.., jud… în contradictoriu cu intimata S.C.E.O.S.A., cu sediul în ., str. ., nr.5, jud...

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 20 Aprilie 2018, la Tribunalul Gorj.

Red. MMT/Thn.LFC