Constatarea nulităţii absolute a Hotărârii de Directorat

Acesta  este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:001.000043

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa nr. 43/2018

Şedinţa publică de la 26 Martie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE .............................

Grefier .....................

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 12.03.2018, privind  judecarea cererii formulată de reclamanta MEL, împotriva pârâtei ........................SA, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015 precum, si a actelor subsecvente ce au fost emise in baza acestei hotărâri printre care si Decizia nr. 605/5241/15.02.2016

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Tribunalul, deliberând, pronunţă următoarea sentinţă:

TRIBUNALUL,

Asupra cererii de faţă;

Prin cererea înregistrată la data de 12.10.2017, la Tribunalul Gorj-Secţia a II-a Civilă, reclamanta MEL a solicitat constatarea nulităţii absolute a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015 precum, si a actelor subsecvente ce au fost emise in baza acestei hotărâri printre care si Decizia nr. 605/5241/15.02.2016, de pârâta ........................SA, având in vedere prevederile art. 216 alin. 6 Cod civil, pentru următoarele motive:

In fapt, a fost angajata pârâtei până la data de 15.02.2016, dată la care a încetat contractul individual de muncă, potrivit Deciziei nr. 605/5241/15.02.2016, ocupând funcţia de Șef Departament Juridic.

In data de 11.12.2015 in şedinţa de directorat a fost prezentată Nota de fundamentare nr. 10828/11.12.2015 prin care s-a solicitat reorganizarea activităţii juridice prin desfiinţarea Departamentului Juridic si înființarea Direcției Legislaţie si Guvernanta Corporativa, notă care a fost aprobată prin Hotărârea de Directorat nr. 74/11.12.2015.

In baza acestei hotărâri, a fost emisa Decizia de concediere individuală nr. 605/5241/15.02.2016.

Legea nr.31/1990 tratează prin SECŢIUNEA a II-a, Sistemul dualist al societăţilor comerciale, astfel încât modul de funcționare al directoratului este tratat în articolele 1531 si art. 1535 , iar prin SECŢIUNEA a III-a din acelaşi act normativ sunt indicate dispoziţiile comune ce se aplică sistemului unitar si sistemului dualist.

Art. 15320 alin. 2 din Legea nr.31/1990, stipulează ca „ Deciziile in cadrul consiliului de administraţie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezent, iar la alineatul 6 este prevăzut că „ Daca actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administraţie care este, in acelaşi timp, director al societăţii"

Totodată, prin art. 15320  alin.8 din acelaşi act normativ se arată că „ In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa".

Art. 21 din Actul Constitutiv al ................S.A. prevede ca numărul membrilor directoratului trebuie sa fie compus dintr-un număr impar, aceste prevederi coroborându-se cu prevederile art. 1531 pct. 3 din Legea 31/1990. La data adoptării Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015, Directoratul funcționa cu patru membrii dintre care d-nul CIL deţinea calitatea de Preşedinte al Directoratului si cea de Director General, deci contrar textelor mai sus menţionate.

Având in vedere textele indicate mai sus, texte care nu pot fi extinse prin similitudine si la directorat daca in acestea nu se face referire, se poate observa cu ușurința ca au fost încălcate prevederile legii prin adoptarea Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015, întrucât la adoptarea acesteia a fost in situaţie de paritate, iar calitatea d-lui CIL de Preşedinte si Director General, nu-i permitea sa decidă.

Prevederile art. 216 alin. 6 Cod civil statuează ca „Daca se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la acţiune in constatarea nulităţii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata" astfel încât consider : ca justific interes in formularea cererii de anulare a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015 întrucât, Decizia nr. 605/5241/15.02.2016 a fost emisa in baza/temeiul acestei hotărâri.

Temeiul de drept: prevederile legale invocate in acţiune.

La data de 3 noiembrie 2017, pârâta Societatea ........................S.A., în temeiul art. 205 Cod pr. civila, a formulat şi depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecata prin care se solicita constatarea nulităţii absolute a Hotărârii de Directorat nr.74/11.11.2015, precum si a actelor subsecvente, respectiv Decizia nr.605/5241/15.02.2016, solicitând respingerea cererii de chemare în judecata ca inadmisibila, având in vedere următoarele motive:

În fapt, prin cererea de chemare in judecata formulata reclamanta MEL solicita sa se constate nulitatea absoluta a Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 prin care a fost aprobata reorganizarea activităţii juridice din cadrul paratei Societatea ........................S.A. prin desfiinţarea Departamentului Juridic si înființarea Direcției Legislaţie si Guvernanta Corporativa, conform notei nr. 10828/11.12.2015.

Că, în baza acestei hotărârii de Directorat a fost emisa decizia de concediere individuala a acesteia nr.605/5241/15.02.2016 din postul de Sef Departament Juridic.

Că, Hotărârea de Directorat nr.74/11.12.2015 este lovita de nulitate absoluta deoarece a fost adoptata prin incalcarea prevederilor art.15320 (2) din Legea 31/1990 a societăţilor comerciale care prevede ca, " Deciziile in cadrul consiliului de administraţie, al directoratului, sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezenţi", iar la (6) sie precizează că: " Daca actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele consiliului de administraţie su al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administraţie care este, in acelaşi timp, director al societăţii."

Totodată, potrivit art.15320 (8) " In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa."

In aceste condiţii, reclamanta susţine ca, la data adoptării Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 Directoratul societăţii parate CE Oltenia funcționa cu 4 membrii dintre care dnul CIL  deținea si calitatea de Preşedinte al Directoratului si cea de Director Generat, contrar art.21 din Actul Constitutiv al CEO care prevede ca directoratul trebuie sa fie compus dintr-un număr impar de membrii, astfel ca. votul a fost luat prin paritate cu votul decisiv al dnului C... I Lin calitate de Preşedinte Directorat.

Societatea ........................S.A. solicita respingerea cererii de chemare in judecata având in vedere următoarele considerente :

Pe cale de excepţie, invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, raportat la temeiul de drept invocat si la dispoziţiile legale in materie privind legea societăţilor comerciale nr.31/1990, republicata:

Dispoziţiile art. 216 - Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice, din Noul Cod Civil, prevăd următoarele:

„Hotărârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc şedinţa, după caz."

De menţionat faptul că, potrivit art. 153 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare, administrarea societăţii în sistem dualist, se face de către directorat şi de consiliul de supraveghere, iar potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice - ,, întreprinderile publice - societăţi comerciale, prevăzute la art. 2 pct. 2 Ut. b) şi c), pot fi administrate potrivit sistemului unitar sau dualist de administrare, reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

Conform art. 17.1 din Actul Constitutiv al Societăţii ........................S.A. -.Societatea este administrată într-un sistem dualist, de către Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere."

B.. În absenţa unei dispoziţii legale şi în considerarea dispoziţiilor Legii societăţilor nr. 31/1990, hotărârile Directoratului nu pot fi atacate în justiţie, orice persoană interesată având posibilitatea de a ataca hotărârea adunării generale prin care aceasta s-a pronunţat asupra valabilității hotărârii directoratului/consiliului de supraveghere. în consecinţă, şi faţă de această argumentație excepţia invocată este admisibilă.

Textul art. 216 din Noul Cod Civil, se refera la nulitatea actelor emise de organele de conducere ale persoanei juridice, a unor dispoziţii care vin sa completeze lacuna existenta in Legea nr. 31/1990 si care a generat numeroase opinii in doctrina si jurisprudența.

Noua orientare legislativa instituie o procedura similara celei de anulare a hotărârilor adunării generale a asociaţilor/acţionarilor, insa transpusa la nivelul deciziilor luate de către organele de conducere ale societăţii comerciale, fiind stabilite si reguli in ceea ce priveşte calitatea procesuala activa pentru atacarea în justiţie a unor astfel de decizii. Astfel, numai persoanele direct implicate in luarea acestor decizii pot sa apeleze la acest regim juridic.

Acest aspect rezulta cu certitudine din alin. 7 al art.216 din Noul Cod Civil, unde se specifica faptul ca "prevederile prezentului articol se aplica in măsura in care prin legi speciale nu se dispune altfel."

Or, în Legea nr. 31/1990 sunt cuprinse dispoziţii speciale in materia supusa analizei, numai in ceea ce priveşte societăţile pe acţiuni, in comandita pe acţiuni si societăţile cu răspundere limitata si numai cu privire la hotărârile care se iau in cadrul adunărilor generale ale asociaţilor/acționarilor, astfel încât prin eliminare se ajunge la concluzia ca restul situaţiilor sunt avute in vedere de legiuitor in redactarea Noului Cod Civil.

Pe de alta parte, prin aceste dispoziţii din Noul Cod Civil sunt completate si acele lacune legislative care au determinat conturarea unei practici judiciare in sensul imposibilității atacării  cu acţiune in anulare a deciziilor  luate de celelalte organe de conducere ale societăţilor comerciale, respectiv de consiliul de administraţie sau directorii societăţii, atunci cand societatea este administrata in sistem unitar, respectiv de către directorat si consiliul de supraveghere, atunci cand societatea este organizata in sistem dualist.

Prin Noul Cod Civil este aşadar oferit cadrul legal necesar care reglementează posibilitatea atacării direct in justiție si a deciziilor acestor organe colegiale de conducere, altele decât cele luate ca urmare a delegării de atribuții din partea adunării generale, ceea ce constituie o noutate in dreptul societar roman.

Potrivit actului constitutiv al Societăţii ........................SA, art. 17.1, societatea este administrata în sistem dualist, de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere, în conformitate cu dispoziţiile artel, art.2 pct.2 lit. b si art.27 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice.

Reclamanta susţine că, modul de vot prin care a fost adoptata Hotărârea de Directorat nr.74 din data de 11,12.2015 conduce la nulitatea absoluta a acesteia, fara insa a indica care este interesul general ocrotit de lege.

Nulitatea absoluta, aşa cum retine si practica judecătorească, sancționează încălcarea unor dispoziţii legale care ocrotesc un interes general. Cauzele de nulitate absolută sunt cauzele expres prevăzute de lege precum şi cazurile in care rezulta din lege ca interesul ocrotit este unul general.

Cauza invocata de reclamanta nu este expres prevăzuta de Legea 31/1990 sau alt act normativ ca fiind cauza de nulitate absoluta, iar din expunerea textului de lege presupus încălcat nu rezulta ca interesul protejat este unul general. „In cazul in care, natura nulităţii nu este determinata ori nu reiese in mod neîndoielnic din lege, actul este anul abil, deci lovit de nulitate relativă." - Decizia civila nr.688/13.09.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr.......

Că, Hotărârea de Directorat nr.74/11.12.2015 ar fi lovită de nulitate absolută deoarece a fost adoptata prin încălcarea prevederilor art.15 320 (2) din Legea 31/1990 a societăţilor comerciale care prevede că, "'Deciziile in cadrul consiliului de administraţie, al directoratului, sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezenţi" iar la (6) se precizează ca, " Daca actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administraţie care este, in acelaşi timp, director al societăţii.”

Totodată, potrivit art.15320 (8) " In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa."

Astfel, reclamanta susţine ca hotărârea Directoratului nr.74/2015 este adoptata cu paritate de voturi (2 voturi pentru/2 voturi impotriva) calitatea de Preşedinte si Director General al d-nului CIL nepermitandu-i acestuia un vot decisiv, incalcandu-se art.21 din Actul Constitutiv al CE Oltenia care prevede ca numărul membrilor Directoratului trebuie sa fie impar.

Potrivit art. 216 (1) din Codul civil " Hotărârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de Ia data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc şedinţa, după caz. "

Mai mult decât atat, Actul constitutiv al societăţii prevede ca Directoratul este format din 5 membri astfel că, Actul constitutive respecta dispoziţiile Legii 31/1990 privind constituire Directoratului dintr-un număr impar de membrii.

In mod greşit se susţine ca, in aceasta situaţie de paritate propunerea de reorganizarea a Departamentului juridic ar fi trebuit respinsa deoarece, pe de o parte Președintele Directoratului beneficiază de vot decisiv iar pe de alta parte, dispozitiile art. 15320 (2) si (8) din Legea 31/l990 invocate de reclamanta se refera expres la calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie şi a consiliului de supraveghere nicidecum, la Directorat ca forma de conducere executiva a societăţii.

In concluzie, nefiind vorba despre o cauza de nulitate absoluta, adică incalcarea unei dispoziţii de ordine publica ci, eventual, o nuditate relativa, care poate fi constata in justiție in termen de 15 zile de la data cand a avut loc şedinţa, rezulta ca acţiunea reclamantei este inadmisibila.

Lipsa interesului legitim in promovarea cererii de chemare in judecată.

Reclamanta îşi întemeiază in mod greşit acţiunea pe o pretinsa cauza de nulitate absoluta prin raportare la prevederile art. 216 alin. (6) din Codul civil care prevede ca "(6) Dacă se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiunea în constatarea nulităţii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată. Dispoziţiile alin. 3)-(5) rămân aplicabile"

Or, aşa cum a precizat mai sus, nulitatea absoluta trebuie sa fie prevăzuta expres de lege sau sa rezulte din lege ca interesul ocrotit este unul de interes general.

În speţa de faţă, adoptarea Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 nu este de interes 7 general, nu ocrotește un interes general, ci este o hotărâre de interes particular, emisa in temeiul Actului constitutiv al Societăţii ........................si al atribuţiilor exprese ale acestui organ de administrare, ca atare, orice eventuala încălcare a modului de adoptare reprezintă o cauza de nulitate relativa, care poate fi constatata in condiţiile art. 216(1) Cod civil printr-o acţiune in justiție aflata la îndemâna oricăruia dintre cei patru membrii de Directorat care au participat la şedinţa si au solicitat sa se insereze in procesul verbal de şedinţa, pretinsa încălcare a actului constitutiv, a statutului sau a legii.

In Legea 31/1990 sunt prevăzute expres cauzele de nulitate care ocrotesc un interes general cum ar fi înmatricularea unei societăţi in registrul comerţului sau reprezentarea acționarilor de către alte persoane :

„Art. 56. - Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:

a) lipsește actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situatiile prevăzute la art. 5 alin. (6);

 b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;

 c)obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;

d)lipsește încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;

e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;

f) actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de activitate, aporturile asociaţilor sau capitalul social subscris;

Art. 125 (5) Membrii consiliului de administraţie, directorii, respectiv membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, ori funcționarii societăţii nu îi pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulităţii hotărârii, dacă. Iară votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută."

Dimpotrivă, niciuna dintre situatiile prevăzute de art.153 din Legea 31/1990 nu precizează expres o situaţie de nulitate absoluta sau relativa cu atat mai puţin prevederile art.15 3 20 (2) sau (8) sau art.1531 pct. 3.

Reclamanta susţine ca justifica interes deoarece in urma adoptării Hotărârii Directoratului nr.74/2015 a fost emisa decizia de concediere individuala nr.605/5241/15.02.2016 a acesteia din funcţia de Șef Departament Juridic.

Potrivit art.33 Cod pr. civila interesul de a acţiona trebuie sa fie unul legitim, personal, determinat, născut si actual.

Nu se poate retine ca interesul de a promova acţiunea de fata este unul legitim sau determinat câtă vreme, in material conflictelor de munca reclamanta are la îndemâna prevederile Codului muncii si ale Legii 62/2011 a dialogului social care reglementează expres jurisdicția muncii si a conflictelor de munca.

De altfel, reclamanta a uzat de aceste dispozitivii contestând decizia de concediere individuala nr.605/5241/15.02.2015 la Tribunalul Gorj -Secţia Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosarul nr...., astfel încât, demersul juridic al acesteia nu poate fi catalogat ca justificând un interes legitim câtă vreme, legea conflictelor de munca prevede expres procedura de soluţionare a acestora.

Cu privire la cererea accesorie de constatare a nulităţii actelor subsecvente emise in temeiul Hotărârii nr.74/2015 urmează a se respinge si acest capăt de cerere deoarece, aşa cum am arătat, reclamanta încearcă sa obțină in fata unei instanţe civile anularea deciziei de concediere nr.605/15.02.2016, fapt care este inadmisibil, deoarece s-ar produce o încălcare a competentei exclusive a instanţei de conflicte de munca.

In acest sens, invederează prevederile art. 80. Codul muncii - (1) In cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere ".

Or, o soluţie de constatare a nulităţii deciziei de concediere in prezenta cauza, aşa cum solicita reclamanta; nu poate fi legala, deoarece ar fi data cu incalcarea legii speciale, prin aceasta procedură juridica iniţiată de către reclamanta nefiind posibila acordarea despăgubirilor sau repunerea pârtilor in situaţia anterioara in sensul codului muncii.

In consecinţa, nu se poate vorbi despre acte subsecvente emise in temeiul Hotărârii de Directorat 74/2015 care sa fie constatate nule, respectiv Decizia de concediere nr.605/15.02.2016, nefiind vorba pana la urma despre veritabile acte juridice subsecvente patrimoniale, situaţie juridica întâlnita expres in materia contractelor civile.

In concluzie, fata de aspectele de fapt si de drept invocate mai sus, solicită respingerea cererii de chemare in judecată.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, va admite excepțiile invocate de pârâtă şi va respinge cererea pentru constatarea nulităţii absolute a Hotărârii de Directorat nr.74 din 11.12.2015, va disjunge capătul de cerere privind Decizia nr.605/5241/15.02.2016 şi va dispune formarea unui nou dosar cu acest obiect, cu termen la 4 iunie 2018, pentru următoarele considerente;

În fapt, prin cererea de chemare in judecata formulata reclamanta MEL solicita sa se constate nulitatea absoluta a Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 prin care a fost aprobata reorganizarea activităţii juridice din cadrul paratei Societatea ........................S.A. prin desfiinţarea Departamentului Juridic si înființarea Direcției Legislaţie si Guvernanta Corporativa, conform notei nr. 10828/11.12.2015. În baza acestei hotărârii de Directorat a fost emisă decizia de concediere individuală a acesteia nr.605/5241/15.02.2016 din postul de Sef Departament Juridic.

Dând curs prevederilor art. 248 Cod procedură civilă, tribunalul se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză:

a)Excepția inadmisibilității acțiunii  este întemeiată în raport de prevederile art. 216

Cod civil, raportat la art. 153 alin.1) din Legea nr. 31/1990 precum și de prevederile actului constitutiv, în speță fiind reclamat modul de vot prin care s-a  adoptat hotărârea contestată și s-a desființat un compartiment.

Pârâta este societate administrată în sistem dualist, de către Directorat sub supravegherea Consiliului de Supraveghere, conform  prevederilor art. 1, art. 2 pct.2, lit. b) și art. 27 din OUG nr. 109/2011.

Legiuitorul a creat cadrul legal pentru atacarea în justiție a hotărârilor de directorat, persoanele interesate putând ataca hotărârea adunării generale prin care aceasta s-a pronunțat asupra valabilității hotărârii directoratului/consiliului de supraveghere  ori prin Hotărârea nr. 74/11.12.2015 nu ne aflăm în prezența unei nulități absolute – nefiind încălcată o dispoziție de ordine publică, astfel încât cererea reclamantei se privește a fi inadmisibilă.

Potrivit art. art.15320 alin.. (2) și alin.(6) din Legea 31/1990  - ,,Deciziile in cadrul consiliului de administraţie, al directoratului, sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezenţi", respectiv, ,,Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administraţie care este, in acelaşi timp, director al societăţii.”.  Art.15320 (8) dispune că ,,In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa."

Transpunând aceste dispoziții speței pe rol și văzând și prevederile art. 216 Cod civil,  potrivit cu care ,,Hotărârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc şedinţa, după caz ", rezultă că hotărârea contestată nu este lovită de nulitate absolută, reclamanta neindicând care este interesul general ocrotit de lege.

b) Întemeiată este și excepția lipsei interesului legitim in promovarea cererii de chemare in judecată, atâta timp cât reclamanta invocă  nulitatea absolută prin raportare la prevederile art. 216 alin. (6) din Codul civil, ori o astfel de cauză de nulitate nu este prevăzută de lege și nici nu rezultă că interesul ocrotit este unul de interes general, adoptarea Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 fiind o hotărâre de interes particular, emisă în temeiul Actului constitutiv al Societăţii ........................și al atribuţiilor exprese ale acestui organ de administrare. Încălcarea modului de adoptare a desființării sau reorganizării unui compartiment, reprezintă o cauza de nulitate relativă nu absolută și poate fi constatată in condiţiile prevăzute de  Codul civil printr-o acţiune în justiție aparținând oricăruia dintre cei patru membrii ai Directoratului care au participat la şedinţă si au solicitat să se insereze în procesul verbal de şedinţă, pretinsa încălcare a actului constitutiv, a statutului Complexului Energetic Oltenia sau a legii.

Legea nr. 31/1990 reglementează expres cauzele de nulitate absolută însă nici una din situatiile prevăzute de art.153 din Legea 31/1990 nu reglementează expres o cauză de nulitate absoluta sau relativă, cu atât mai puţin  art.153 20  (2) sau (8) ori  art.1531 pct. 3.

Prin prisma dispozițiilor art. 32 - art.33 Cod procedură civilă, în prezenta cauză, reclamanta nu justifică un interes legitim, personal, determinat, născut și actual în condițiile în care a contestat decizia de concediere în dosarul nr. ... – pe rolul Tribunalului Gorj, Secția litigii de muncă.

Având în vedere aspectele de fapt și de drept analizate, instanța constată și reține ca fiind întemeiate excepțiile invocate de pârâtă, cu consecința admiterii lor și respingerii cererii de chemare în judecată pentru constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015.

Întrucât prin cererea introductivă de instanță se solicită și constatarea nulității absolute a Deciziei nr. 605/5241/15.02.2016, va fi disjuns acest capăt de cerere, se va forma un nou dosar cu acest obiect, va fi fixat termen de judecată la data de 4 iunie 2018 pentru când vor fi citate părțile.

În temeiul prezentelor considerente și a dispozițiilor legale menționate,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepțiile  invocate  de CEO şi respinge cererea pentru constatarea nulităţii absolute a Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015, formulată de MEL, cu domiciliul în ........................., str. ...................., nr.40, judeţul Gorj, împotriva pârâtei ........................SA, cu sediul în Tg-Jiu, strada ................., nr.5, judeţul Gorj.

Disjunge capătul de cerere privind Decizia nr.605/5241/15.02.2016 şi formează un nou dosar cu acest obiect. Fixează termen la 4 iunie 2018 pentru când vor fi citate părţile.

Cu apel

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Martie 2018, la Tribunalul Gorj.

Președinte, Grefier,

LS/LS

Domenii speta

Spete similare