Partaj judiciar

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000454

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

 Decizia civilă nr.454

Ședința publică din 04 apr............ 2018

Completul compus din:

Președinte ............

Judecător ............

Grefier ............

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului civil declarat de apelantul reclamant ............ împotriva sentinței civile nr............./02.10.2017 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr............. și în contradictoriu cu intimații pârâți ............ ............ și ............ .............

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit toate părțile.

Procedura de citare din ziua dezbaterilor este legal îndeplinită.

Dezbaterile au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 28.03.2018, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.04.2018, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin acțiunea civilă  înregistrată pe  rolul Judecătoriei Tg-Jiu  sub nr............. reclamantul ............ a solicitat, în contradictoriu cu pârâții ............ ............ și ............ ............, să  se  constate deschisă succesiunea autorilor ............ ............ decedat la data de 25.10.1984 și ............ ............, decedată la data de 21.09.1978 și să se constate deschisă succesiunea autoarei ............ ............ decedată la 22.07.2015, precum și anularea testamentului autentificat sub nr............. din 23.02.2015 la Biroul Notarului Public ............ ............ ............, urmând ca pe cale de consecință să se constate că reclamantul este unicul moștenitor al celor doi autori ............ ............ și ............ .............

În motivare a arătat că reclamantul, împreună cu autoarea ............ ............, sunt descendenți de gradul I al autorilor ............ ............, decedat la data de 25.10.1984 și ............ ............, decedată la data de 21.09.1978, iar cei doi pârâți sunt moștenitori testamentari ai autoarei ............ ............, după cum rezultă din schema succesorală de mai jos. După decesul autoarei ............ ............ a aflat de existenta testamentului autentificat sub nr............. din 23.02.2015 la Biroul Notarului Public ............ ............ ............, cu toate că între cei doi frați nu exista o stare conflictuală.

După cum rezultă chiar din conținutul încheierii de autentificare a testamentului, testatoarea ............ ............ avea grave afecțiuni de sănătate, inclusiv în ceea ce privește discernământul, aspect ce rezultă și din actele medicale pe care le anexează la cererea de chemare în judecată. Astfel, la data de 23.06.2015 a fost internată la Spitalul Tg-Jiu și diagnosticată cu demență senilă, afecțiune ce în mod cert i-a viciat consimțământul.

Fiind un act juridic unilateral potrivit prevederilor art.1034 Cod civil, testamentul trebuie să îndeplinească toate condițiile generale de validitate ale oricărui act juridic prevăzute de art.1179 Cod civil, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul, obiect determinat și licit, cauza licită și morală. Pentru a fi valabil, consimțământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, să fie liber și exprimat în cunoștință de cauză cu intenția de a produce efecte juridice, iar conform dispozițiilor art.1038 Cod civil „testamentul este valabil numai daca testatorul a avut discernământ si consimțământul sau nu a fost viciat”.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere și dispozițiile Legii 36/1995 potrivit cărora notarul avea obligația de a verifica consimțământul testatoarei, sens în care trebuia să solicite avizul unui specialist. Ca atare, validitatea unui testament este influențată nu numai de incapacitățile legale, ci și de incapacitatea naturală, adică lipsa voinței conștiente la întocmirea actului, indiferent dacă se datorează unei cauze trecătoare sau uneia permanente. Or, la data autentificării testamentului defuncta ............ ............ se afla într-o stare care o punea în neputință de a-și da seama de urmările încheierii testamentului, adică nu avea acea capacitate de a-și exprima conștient voința și de a realiza conținutul și efectele juridice care decurgeau din actul încheiat.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.651 Vechiul Cod civil, art.1038, 1179 raportat la art.1205 din Noul Cod civil, art.453 Cod procedură civilă.

Pârâții au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de ............ ca fiind nefondată.

Referitor la primul capăt de cerere, au menț............at că așa cum reiese din certificatele de deces aflate la dosarul cauzei, ............ ............ a decedat la data 25.10.1984, iar ............ ............ a decedat la data de 21.09.1978 și potrivit art.91 din Legea nr.71/2011, moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii. Așadar, în ceea ce privește moștenirea lui ............ ............, precum și a lui ............ ............, sunt aplicabile dispozițiile Codului Civil de la 1864.

Pârâții au precizat că potrivit art.700 Cod civil de la 1864, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii, neacceptarea în termen a succesiunii ducând la stingerea titlului de moștenitor, succesibilul fiind străin de moștenire. În speță, de la data decesului lui ............ ............ a trecut o perioadă de aproximativ 51 ani, iar de la data decesului lui ............ ............ o perioada de 37 ani. Ca atare, la acest moment nu se mai poate vorbi despre o acceptare a moștenirii, deoarece reclamantul nu și-a exercitat acest drept în termenul prevăzut imperativ de 6 luni, motiv pentru care a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală. Pentru acest motiv, singura moștenitoare legală a celor doi autori a fost ............ ............, fiind singura care a acceptat moștenirea în termen.

În ceea ce privește capătul al doilea de cerere, pârâții au arătat că moștenirea autoarei ............ ............ a fost deschisă la momentul decesului, anume la data de 22.07.2015, fiind atribuită prin voința acesteia lui ............ ............ și lui ............ ............, în calitate de legatari conform testamentului existent la dosarul cauzei. În ceea ce privește aspectul că reclamantul ar fi fost surprins de existența testamentului, au dorit să menț............eze că acesta nici nu a fost prezent la înmormântarea lui ............ ............, iar faptul că între cei doi frați nu exista o stare conflictuală, așa cum se susține, nu îi conferă acestuia un drept de moștenire. Mai mult decât atât, în calitate de frate, acesta se găsește în clasa colateralilor privilegiați, iar legea nu îi conferă nici măcar un drept de rezervă succesorală.

În legătură cu capătul al treilea de cerere, pârâții au precizat că testamentul a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale. Afirmația că ............ ............ avea probleme de sănătate inclusiv în ceea ce privește discernământul este nefondată, deoarece aceasta avea probleme de sănătate normale pentru un om la vârsta de 80 de ani, nefiind de natură a-i afecta discernământul. Mai mult decât atât se face referire la un act medical, o anume fișă UPU/CPU în care nu se regăsește denumirea unității spitalicești și nici o ștampilă a acestei unități din data de 23.06.2015, iar faptul că nu s-a putut deplasa la biroul notarial pentru autentificarea testamentului nu echivalează cu o lipsa discernământului.

Așa cum reiese din conținutul testamentului, ............ ............ a citit actul, a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința sa și a consimțit la autentificarea acestuia în prezența a doi martori, ............ ............ și ............ ............. Aceasta a scris o declarație de o pagină de mână, fapt din care reiese neechivoc că ............ ............ avea discernământ la data întocmirii testamentului, aspect ce poate fi confirmat și de cei doi martori prezenți la autentificarea acestuia.

Pârâții au arătat că alegerea celor doi legatari s-a făcut pe baza relațiilor personale, având în vedere că ............ ............ era concubinul acesteia, iar ............ ............ a avut-o pe aceasta în îngrijire și întreținere în ultimii 10 ani anteriori întocmirii testamentului. ............ ............ nu a fost vizitată de către rude, iar toate cheltuielile ulterioare legate de înmormântare și pomeniri au fost suportate de către ............ ............. Toate aceste lucruri justifică faptul că ............ ............ i-a desemnat ca și legatari pe cei doi în mod conștient, fiind vorba despre relații construite în timp între aceștia, și nu despre 2 persoane alese în mod aleatoriu.

Conform art.987 C.civil „condiția capacității de a dispune prin liberalități trebuie îndeplinită la data la care dispunătorul își exprimă consimțământul” și ............ ............ avea capacitate deplină de exercițiu la data la care și-a exprimat consimțământul, adică 23.02.2015. Totodată, nu existau împrejurări de natură a-i afecta discernământul, așa cum se susține prin cerere de chemare în judecată, ............ ............ fiind conștientă de actele sale, iar voința acesteia a fost liber exprimată.

În dovedirea întâmpinării, pârâții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și proba cu martorii ............ ............ și ............ .............

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, respingerea acesteia ca nefondată. A precizat că acceptarea poate fi expresă sau tacită, iar în speță reclamantul a acceptat în mod tacit moștenirea părinților săi și a făcut mai multe acte în calitatea sa de erede atât prin însușirea bunurilor cât și prin administrarea și folosința imobilelor ce au aparținut părinților.

Cu privire la deschiderea succesiunii autoarei ............ ............, a afirmat că cele relatate de pârâți nu corespund adevărului, iar în ceea ce privește lipsa sa de la înmormântare a arătat că motivele au fost obiective, întrucât în acea perioadă reclamantul a fost internat în spital fiind supus unei intervenții chirurgicale, dar a fost prezentă soția sa. Pe fondul cauzei, reclamantul a precizat că își menține punctul de vedere exprimat în motivele acțiunii introductive.

Prin rezoluție instanța a stabilit termen de judecată la data de 16.05.2016, dispunând citarea părților.

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri pentru ambele părți și proba testimonială pentru reclamant. Totodată, au fost emise adrese către Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu și Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara precum și către Biroul Notarului Public ............ .............

Prin adresa nr.17332/02.06.2017 au fost comunicate relațiile solicitate de la Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu relațiile solicitate (filele 126-139).

Au fost audiați martorii ............ ............, ............ ............ și ............ ............, declarațiile acestora fiind consemnate la filele 81, 82 și 83.

Prin adresa nr............./07.06.2016, au fost înaintate relațiile solicitate de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara (filele 90-117).

La data de 04.07.2017 au fost înaintate relațiile solicitate de la Biroul Notarului Public ............ ............, prin adresa nr. 555/29.06.2016 (filele 122-124).

Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către Cabinetul individual Medicină de Fam............ ............ ............, pentru a comunica înscrisuri din care să rezulte diagnosticul medical al autoarei ............ ............, răspuns ce a fost comunicat la data de 07.12.2016 (filele 158-167 din dosar).

Prin încheierea de ședință din data de 12.12.2016 instanța a admis solicitarea apărătorului reclamantului privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacă autoarea ............ ............ avea discernământ în momentul încheierii testamentului, sens în care a fost emisă adresă către Institutul Naț............al de Medicină Legală Mina Minovici.

Prin încheierea din data de 16.01.2017, ca urmare a răspunsului înaintat de către Institutul Naț............al de Medicină Legală Mina Minovici, a dispus emiterea unei adrese către Serviciul Teritorial de Medicină Legală Tg-Jiu, în vederea efectuării  expertizei medico-legale psihiatrice.

La data de 15.03.2017, a fost depus răspuns din partea Serviciul de Medicină Legală Gorj (fila 181).

Prin încheierea din data de 10.04.2017 instanța, din oficiu, a încuviințat suplimentarea probei testimoniale, fiind audiați în acest sens martorii ............ Grigore, ............ ............ propuși de reclamant și ............ ............ și ............ ............ propuși de către pârâți.

Prin sentința civilă nr............./2.10.2017 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr............. a fost admisă excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală cu privire la primul capăt de cerere, excepție invocată de pârâți. S-a constatat că reclamantul ............ este străin de succesiunea autorilor ............ ............ și ............ ............ și că autoarea ............ ............ este unica moștenitoare a autorilor ............ ............ și ............ ............. A fost respinsă cererea reclamantului ............ în contradictoriu cu pârâții ............ ............ și ............ ............ privind anularea testamentului autentificat sub nr............./2.02.2015 la Biroul Notarului Public ............ ............ ............ și s-a luat act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că autoarea ............ ............ a fost sora reclamantului, părinții acestora fiind autorii ............ ............, decedat la data de 25.10.1984 și ............ ............, decedată la data de 21.09.1978.

Autoarea ............ ............ nu a avut bunuri proprii și la decesul mamei sale aceasta s-a mutat în locuința părinților, ajutându-l pe tatăl său care era în vârstă și avea probleme de sănătate la treburile gospodărești, familia acesteia având mai multe animale în gospodărie cât și suprafețe de teren, practic autoarea preluând sarcinile gospodăriei. S-a menț............at că în acea perioadă (1978) reclamantul era stabilit în Timișoara, venind în vizită în perioada verii la tatăl și sora sa.

S-a reținut că după decesul tatălui singura care s-a ocupat de gospodăria rămasă la decesul părinților a fost autoarea ............ ............, aspect care a rezultat din probele administrate. De asemenea, aceasta a făcut un testament (autentificat sub nr............./23.02.2105 la Biroul Notarului Public ............ ............ Gerogiana) pârâtului ............ ............, pe care l-a instituit legatar cu titlu particular cu privire la imobilul cu nr.468 ce figurează în registrul agricol al comunei Runcu, sat Bâlta, poziția 2, volumul 1, din probele administrate reieșind că acesta a avut o relație cu autoarea pe timpul vieții acesteia.

Prin același testament, autoarea i-a lăsat pârâtului ............ ............ întreaga sa avere mobilă și imobilă, instituindu-l legatar universal, din probele administrate reieșind că acesta s-a ocupat de autoare în ultimii săi ani, deoarece autoarea a avut probleme de sănătate. Astfel, a suferit o intervenție chirurgicală la unul din membrele inferioare, fiind în evidențele medicale cu mai multe afecțiuni, unele cronice, fiind internată la Spitalul Județean de Urgență Tg- Jiu și Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara.

Potrivit adresei nr.17323/02.06.2016 emisă de Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu, fila 68, autoarea a fost internată la secția neurologie cu diagnosticul accident vascular periferic vertebro bazilar, diabet zaharat tip II, cardiopatie ischemică dureroasă, hipertriglicemidrie, în mare parte diagnosticul fiind același și la momentul internării la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, conform documentelor de la filele 91 și următoarele din dosar.

 S-a constatat că în fișa UPU Tg-Jiu –fila 134 din dosar, cu ocazia examinării s-a menț............at la anamneză, la alte antecedente „demență senilă”.

Din înscrisurile medicale comunicate de medicul de fam............ s-a reținut că autoarea nu a primit o scrisoare medicală cu diagnosticul demență senilă, fiind cunoscută în evidența medicului de fam............ cu alte afecțiuni.

Din verificările efectuate la Spitalul Tg Jiu nu s-a putut reține că ar fost internată cu un astfel de diagnostic sau că ar fi urmat un tratament, practic diagnosticul a fost menț............at de medicul de la urgențe după o simplă observare a pacientei.

Având în vedere că s-a solicitat de către reclamant anularea testamentului autentificat sub nr............. din 23.02.2015 la Biroul Notarului Public ............ ............ ............, instanța a solicitat Serviciului de Medicină Legală Gorj să se pronunțe cu privire la faptul dacă autoarea ............ ............ avea sau nu discernământ la data întocmirii testamentului, în raport de actele medicale existente la dosar de care a înțeles să se prevaleze reclamantul.

Cu adresa nr.191/13.03.2017 (fila 181 din dosar) Serviciul de Medicină Legală Gorj a comunicat instanței că nu poate stabili starea psihică (discernământul) autoarei la momentul întocmirii testamentului autentificat sub nr............. din 23.02.2015, întrucât nu dețin documente medicale care să ateste starea de sănătate psihică a autoarei, anterior sau din momentul semnării actului notarial, iar actele medicale comunicate de instanță sunt întocmite la date ulterioare momentului, neputându-se stabili discernământul retroactiv fără documente.

Fiind un act juridic unilateral, potrivit prevederilor art.1034 Cod civil, testamentul trebuie să îndeplinească toate condițiile generale de validitate ale oricărui act juridic prevăzute de art.1179 Cod civil, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul, obiect determinat și licit, cauza licită și morală, reclamantul contestând actul ca urmare a faptului că autoarea nu a avut discernământ la momentul când a consimțit la încheierea actului, respectiv nu a avut capacitatea psihică de a-și da seama de caracterul și urmările faptei și de a-și manifesta conștient voința în raport cu fapta respectivă.

Ori, în condițiile în care nu s-a putut stabili că autoarea nu avea discernământ la momentul încheierii actului a cărei anulare s-a cerut, instanța prezumând că aceasta avea discernământ în lipsa unei dovezi contrare, ținând cont că actul s-a întocmit în prezența notarului, ca urmare a solicitării scrise a autoarei, fila 122 și următoarele, instanța a respins cererea privind anularea testamentului.

Totodată, instanța a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală cu privire la primul capăt de cerere, excepție invocată de pârâți, reținând că reclamantul ............ este străin de succesiunea autorilor ............ ............ și ............ ............ și că, autoarea ............ ............ era unica moștenitoare a autorilor ............ ............ și ............ .............

Astfel, prima instanță a avut în vedere dispozițiile legale în vigoare la momentul decesului autorilor, respectiv 25.10.1984 pentru autorul ............ ............ și 21.09.1978 pentru autoarea ............ ............, aspect ce rezultă din dispozițiile art.91 din Legea nr.71/2001 conform căruia moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.

Conform art.651 Cod civil  de la 1864 succesiunile se deschid prin moarte.

Potrivit art.700 Cod civil de la 1864, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii, neacceptarea în termen a succesiunii duce la stingerea titlului de moștenitor, succesibilul fiind străin de moștenire. În speță, de la data decesului autorului ............ ............ a trecut o perioada de aproximativ 51 ani, iar de la data decesului autoarei ............ ............ o perioada de 37 ani.

Conform art.689 Cod civil acceptarea poate fi sau expresă sau tacită și sunt acte de acceptare tacită a moștenirii  oricare dintre acele activități întreprinse de moștenitor, din a căror îndeplinire rezultă neîndoielnic intenția sa de a accepta succesiunea lui decujus.

Legea nu stabilește în concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenției de a accepta moștenirea iar instanța de judecată apreciază, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârșit de succesibil în această calitate reprezintă sau nu o acceptare tacită a moștenirii.

 Totuși, art.690 Cod civil prevede că nu sunt acte de acceptare tacită actele de conservare, îngrijire și administrare provizorie, cu condiția ca moștenitorul să nu fi dobândit deja titlul sau calitatea de erede prin acceptare expresă.

În speță nu există o acceptare expresă a moștenirii din partea reclamantului ............, instanța analizând dacă acesta a făcut acte de acceptare tacită.

 Printre actele de conservare se enumeră și efectuarea de cheltuieli cu înmormântarea, aspect rezultat din depozițiile martorilor propuși de reclamant cu referire la cei doi părinți. Însă aceste acte nu sunt susceptibile de a fi apreciate drept acte de acceptare conform temeiului legal indicat. Astfel, chiar dacă reclamantul a contribuit la cheltuielile cu înmormântarea părinților, acest aspect nu echivalează cu un act de acceptare a moștenirii.

Nici actele de administrare care au un caracter provizoriu și urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare. Asemenea acte, săvârșite pentru păstrarea în bune condiții a patrimoniului succesoral, determinate de necesități urgente și folositoare tuturor comoștenitorilor și care nu angajează viitorul bunurilor din moștenire, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită.

În schimb, actele de administrare definitive, fără caracter urgent și care angajează viitorul sunt socotite acte de acceptare pentru că moștenitorul s-a comportat ca un proprietar și a realizat aceste acte pentru ca a voit să accepte moștenirea.

Sunt astfel de acte de administrare definitive actele de posesiune și folosință a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moștenită; demolarea unei construcții; încasarea unor creanțe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenții între moștenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locațiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moștenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acțiuni succesorale.

În speță, astfel de acte au fost realizate de autoarea ............ ............ nu și de reclamant. Faptul că reclamantul a achitat, după decesul autoarei ............ ............, impozitele la imobile, așa cum rezultă din certificatul nr.4862/07.08.2015, nu înseamnă că a acceptat succesiunea părinților săi, ci doar a făcut un  act de acceptare tacită a moștenirii din partea surorii sale ............ ............, care însă a încheiat un testament altor persoane, reclamantul nefiind moștenitor rezervatar raportat la succesiunea acesteia (el fiind colateral privilegiat).

Nu reprezintă acceptare a succesiunii nici faptul că pe timpul verii reclamantul venea în vizită la sora sa și obișnuia să o ajute în sensul că pregătea cina pentru oamenii pe care autoarea îi avea la muncă, aceasta prestând efectiv munci agricole împreună cu cei pe care îi plătea pentru astfel de activități.

Din depoziția martorei ............ ............ s-a reținut că autoarea ............ ............ obișnuia să îl sune pe reclamant la Timișoara să îi ceară ajutorul atunci când avea nevoie. Ca atare, dacă acesta a venit să o ajute pe autoare, a făcut acest lucru mult mai târziu și nu în termenul de 6 luni prevăzut de lege. Referitor la faptul că reclamantul ar fi adus în locuința părinților săi mob............r de la Timișoara, acesta a fost adus în anul 2015, așa cum afirmă martorul ............ .............

S-a reținut că și actele de dispoziție pot sta la baza acceptării tacite, conform art. 691 cod civil. Prin urmare, atunci când moștenitorul încheie un act de dispoziție ce are ca obiect un bun aflat în masa succesorală, indiferent de valoarea și natura lui, este prezumată intenția lui neechivocă să accepte moștenirea pur și simplu, chiar dacă actul de dispoziție nu ar putea produce efecte.

În speță, din probele administrate nu s-a putut reține că reclamantul a făcut acte de dispoziție cu privire la bunurile rămase la decesul autorilor săi. De altfel, reclamantul nici nu a specificat în concret ce fel de acte de acceptare tacită a făcut, mai mult nu a precizat în concret în afară de casa de locuit ce terenuri au rămas la decesul autorilor săi și de care dintre acestea s-a ocupat în concret.

În raport de aceste considerente instanța a reținut că reclamantul nu a făcut acte de acceptare tacită sau expresă a moștenirii părinților săi, fapt pentru care instanța a apreciat întemeiată excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, admițând-o și pe cale de consecință a reținut că reclamantul ............ este străin de succesiunea autorilor ............ ............ și ............ .............

Astfel, s-a concluz............at că singura moștenitoare legală a celor doi autori a fost ............ ............, aceasta fiind singura care a acceptat moștenirea în termen.

Instanța de fond a luat act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul ............, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând în baza art.480 alin.2 Cod procedură civilă admiterea apelului, schimbarea sentinței civile apelate, în sensul respingerii excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală, constatând că apelantul reclamant și defuncta ............ ............ sunt unicii moștenitori legali ai autorilor ............ ............ și ............ ............, precum și admiterea cererii privind anularea testamentului autentificat sub nr............./2.02.2015 de Biroul Notarului Public ............ ............ ............, cu cheltuieli de judecată.

 În baza efectului devolutiv al apelului a solicitat completarea probatoriului administrat la instanța de fond cu  proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile intimaților pârâți și proba testimonială cu martorii ............ ............ și ............ ............, pentru a se stabili  adevărata stare de fapt și de drept.

 A apreciat apelantul reclamant că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor  art.689 și art.700 din Vechiul Cod civil și a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, reținând că apelantul reclamant este străin de succesiunea autorilor ............ ............ și ............ ............, autoarea ............ ............ fiind unica moștenitoare a celor doi autori.

A arătat că potrivit art.651 Cod civil moștenirea se deschide prin moarte, iar data deschiderii coincide cu momentul morții celui care lasă moștenirea, astfel că în raport de datele decesului celor doi autori moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil sunt supuse legii în vigoare de la data deschiderii succesiuni, adică dispozițiile Codului Civil de la 1864.

În aceste condiții, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii, acceptare ce poate fi una voluntara expresă, voluntara tacită și acceptare forțată. Acceptarea celor două succesiuni a fost una tacită, instanței revenindu-i sarcina de a aprecia în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârșit de succesibil în aceasta calitate reprezintă o acceptare tacită a moștenirii, iar prin probatoriul administrat s-a dovedit ca reclamantul, în termenul de opțiune succesorală, și-a manifestat și însușit calitatea de erede pentru averea rămasă de pe urma părinților săi.

De asemenea, din depozițiile martorilor rezultă faptul că reclamantul, alături de sora sa a preluat, folosit, stăpânit și îngrijit gospodăria și terenurile rămase de pe urma celor doi autori, comportându-se ca un adevărat moștenitor proprietar.

Astfel, martora ............ ............ cunoaște că apelantul și sora sa s-au ocupat de cheltuielile de înmormântare ale părinților, apelantul a venit după decesul defuncților pentru a folosi casa părintească și terenurile părinților, pentru care a angajat diverse persoane, a participat la munci agricole, a dus mai multe lucruri. De asemenea, martorul ............ ............ confirmă faptul că după decesul autorilor săi apelantul a participat în mod direct la muncile agricole vara și toamna, iar în afara acestei perioade se ocupa de gospodărie, pregătea cina pentru oamenii angajați, curăța putine și butoaiele toamna când se culegeau viile, a participat la strânsul fânului.

Totodată, sora apelantului a recunoscut calitatea acestuia de moștenitor, aspect confirmat de martorii ............ și ............ și de atitudinea defunctei ............ ............, în timpul vieții față de fratele ei. Astfel, apelantul a efectuat mai multe îmbunătățiri la casa părintească, a sporit confortul  acestei case, fără a exista vreo opoziție a defunctei ............ ............, tocmai ca urmare a calității de moștenitor legal  pe care i-a recunoscut-o fratelui său, aspect recunoscut și în procedura de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale de către Primăria Runcu și de schițele cadastrale întocmite  la data de 20.05.2015.

 De asemenea, plata impozitelor și a pazei pentru terenurile forestiere de către apelantul reclamant dovedesc calitatea sa de moștenitor proprietar, iar singura perioadă în care nu a fost prezent în gospodăria apelantului a fost toamna anului 2005, când a avut loc un eveniment tragic în familia sa.

A mai arătat că și în prezent apelantul și soția sa stăpânesc casa din satul Bîlta și terenurile rămase de pe urma părinților săi.

Referitor la declarațiile martorilor propuși de către pârâți în legătura cu această chestiune, a considerat că nu sunt edificatoare, întrucât martorii propuși sunt persoane ce nu au cunoscut starea de fapt (............ ............, ............ ............), declarația lui ............ ............ este subiectivă având în vedere relația de prietenie cu ............ ............, iar martora ............ ............ locuiește in Tg-Jiu și face naveta la Primăria Runcu, fiind luată la ocazie cu mașina de către ............ .............

A apreciat că modalitatea în care s-a confecț............at testamentul și actele medicale dovedesc ca defuncta ............ ............ nu și-a exprimat un consimțământ liber, starea de boală, multiplele diagnostice ale acesteia fiind de natură să-i afecteze discernământul.

 În dovedire au fost anexate, în copie, plan de amplasament  și delimitare a corpului de proprietate extravilan, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate intravilan și extravilan,  certificat de deces  privind pe ............ ............, chitanțele nr.0000713/20.03.2017, 0000733/05.02.2017 emise de Asociația Plaiul Bâltișoarei Proprietari de Pădure, chitanțe nr.5401/26.10.2010, 4040723/20.03.2017, 4036032/18.07.2016 și 4032109/16.12.2015  emise de Comuna Runcu.

La data de 16.02.2018 intimații pârâți ............ ............ și ............ ............ au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și păstrarea sentinței Judecătoriei Tg-Jiu ca fiind temeinică și legală,  cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Astfel, au apreciat că în mod corect instanța a reținut faptul că reclamantul nu a făcut acte de acceptare tacită sau expresă a moștenirii părinților săi, fiind străin de succesiunea autorilor ............ ............ și ............ ............, singura moștenitoare legală a celor doi autori fiind ............ ............, cea care a acceptat moștenirea în termen. Acest aspect a fost confirmat de martorii audiați, de înscrisuri, dar și de faptul că reclamantul nu a făcut dovada acceptării succesiunii în termenul legal de 6 luni conform art.700 din Cod civil 1864, neacceptarea în termen a succesiunii conducând la pierderea titlului de moștenitor, succesibilul fiind străin de moștenire. Față de datele de la care au decedat autorii, în urmă cu 31 de ani și, respectiv, 37 de ani, nu se mai poate vorbi de o acceptare a moștenirii din partea reclamantului, deoarece acesta nu și-a exercitat dreptul în termenul prevăzut imperativ de 6 luni.

Au menț............at că din probele administrate în cauză a rezultat faptul că reclamantul este stabilit în Timișoara de zeci de ani, astfel că nu se poate vorbi nici de acte de acceptare tacită a succesiunii, relatarea reclamantului că a acceptat în mod tacit succesiunea prin însușirea de bunuri și prin administrarea și folosința imobilelor autorilor nefiind susținută de nicio probă administrată în cauză, iar faptul că venea ocaz............al în vizita în casa părintească nu e de natură să reprezinte o acceptare tacită a succesiunii și nici faptul că ocaz............al participa la muncile agricole.

Mai mult decât atât, reclamantul nu a demonstrat că în termenul de 6 luni de la fiecare deces a făcut acte de acceptare tacită și nu este suficient ca acesta să spună că a participat la muncile agricole sau că a folosit bunurile moștenirii oricând, ci este obligatoriu să demonstreze că aceste acte au intervenit în perioada de 6 luni de la decesul fiecărui părinte.

În ceea ce privește participarea la cheltuielile de înmormântare alături de ............ ............, aceasta nu reprezintă un act de acceptare tacită, ele fiind făcute în virtutea unei obligații morale și tradiții creștinești, acceptarea tacită a succesiunii fiind acceptarea care rezultă dintr-un act sau fapt juridic pe care succesibilul nu-l putea săvârși decât în calitatea sa de moștenitor și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de a accepta succesiunea, actele de acceptare tacită fiind necesar să fie neechivoce în sensul însușirii calității de moștenitor, cele echivoce neputând fi luate în considerare ca atare.

 În raport de faptul că reclamantul nu a dovedit acceptarea moștenirii în intervalul de 6 luni, au apreciat că instanța de fond în mod legal a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, constatând că singura moștenitoare legală a celor doi autori a fost ............ ............, care a locuit efectiv în casa părintească și despre care se recunoaște că s-a ocupat permanent de întreținerea bunurilor și de muncile agricole.

Referitor la deschiderea succesiunii autoarei ............ ............, au considerat intimații că instanța a stabilit în mod corect că faptul că reclamantul a achitat după decesul autoarei ............ ............ impozitele la imobile, așa cum rezultă din certificatul nr.4862/07.08.2015, nu înseamnă că a acceptat succesiunea părinților săi, ci doar a făcut un act de acceptare tacită a moștenirii din partea surorii sale ............ ............, care însă a încheiat un testament altor persoane, reclamantul nefiind moștenitor rezervatar raportat la succesiunea acesteia (el fiind colateral privilegiat).

 Moștenirea lui ............ ............ a fost deschisă la momentul decesului, respectiv la data de 22.07.2015, fiind atribuită conform voinței acesteia lui ............ ............ și lui ............ ............, în calitate de legatari, conform testamentului depus la dosarul cauzei, iar reclamantul nici nu a fost prezent la înmormântarea surorii sale. Lipsa unei stări conflictuale între cei doi frați nu îi conferă reclamantului un drept de moștenire, în mod corect instanța prezumând că sora reclamantului avea discernământ la momentul testării, în lipsa unor dovezi contrare, ținând cont că actul s-a întocmit în prezența notarului, ca urmare a solicitării scrise a autoarei,

Astfel, testamentul a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale, ............ ............ a citit actul, a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința sa și a consimțit la autentificarea acestuia în prezența a doi martori ............ ............ și ............ ............. Mai mult decât atât, ............ ............ a scris o declarație de mână, fapt din care reiese neechivoc faptul că aceasta avea discernământ la data întocmirii testamentului.

Referitor la înscrisurile invocate în apel de către apelant, au menț............at intimații că nu pot constitui probe în acceptarea succesiunii din moment ce ele constituie plăți făcute cu mult după termenul de 6 luni de la decesul autorilor, iar proba testimonială invocată nu poate fi acceptată de moment ce chiar la instanța de fond s-a procedat la suplimentarea probei testimoniale.

În dovedire intimații au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept au fost invocate dispozițiile art.482 raportat la art.205 și art.453 Cod procedură civilă

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

La termenul de judecată din data de 28.02.2018 a fost admisă cererea de amânare formulată de avocat ............ ............, pentru apelantul ............,  în vederea observării întâmpinării depusă de intimații ............ ............ și ............ .............

Analizând apelul declarat în cauză, tribunalul reține că acesta critică sentința instanței de fond în ceea ce privește aprecierea probatoriului administrat în cauză raportat la acceptarea succesiunii de către apelantul reclamant ............, urmând ca pe cale de consecință să analizeze legalitatea şi temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma acestor critici.

Astfel, apelantul reclamant a investit judecătoria cu o acţiune civilă având ca obiect dezbaterea succesiunii autorilor ............ ............, decedat la data de 25.10.1984 şi ............ ............ decedată la 21.09.1978, precum şi a succesiunii autoarei ............ ............ decedată 22.07.2015, corelativ cu anularea testamentului întocmit de această din urmă autoare ............ .............

Pentru a soluț............a aceste capete de cerere instanţa de fond a încuviinţat probatoriul solicitat de părţi pentru a stabili dacă reclamantul, care este fiul autorilor ............ ............ şi ............ ............ şi fratele autoarei ............ ............, a acceptat succesiunea părinţilor săi ............ ............ şi ............ ............, în condiţiile în care pârâţii chemaţi în judecată ............ ............ şi ............ ............ au invocat excepţia decăderii reclamantului din dreptul de opţiune succesorală pentru considerentul că acesta nu ar fi acceptat succesiunea părinţilor săi în termenul de 6 luni de opţiune succesorală prevăzut de art. 700 din Vechiul Cod Civil ( aplicabil ca urmare a momentului decesului celor doi autori).

Au fost audiaţi în cauză un număr de 7 martori, şi anume ....... propuşi de către reclamant, dar şi ............ ............, ............ ............ şi ............ ............ propuşi de către pârâţi, instanţa concluz............ând că întreg probatoriul administrat nu a putut releva acceptarea de către reclamantul ............ a succesiunii părinţilor săi.

Tribunalul apreciază că această reţinere este corectă, deoarece niciunul dintre martorii propuși de reclamant nu a putut preciza în concret dacă reclamantul a realizat acte de opţiune succesorală în termenul de 6 luni de la decesul fiecăruia dintre autorii săi, fie că ar fi fost vorba de acte de acceptare tacită, fie că ar fi fost vorba despre acte de acceptare expresă.

Astfel, martorul ............ C ............ propus de către reclamant a confirmat că îi cunoştea pe cei doi autori, însă nu ştie când au decedat şi, de asemeni, nu ştie nici dacă reclamantul, imediat după decesul părinţilor, săi s-ar fi deplasat în gospodăria acestora pentru a participa la muncile agricole şi a administra gospodăria acestora, iar martorul ............ ............ propus de acelaşi reclamant a relatat doar aprecieri legate de faptul că după decesul autoarei ............ ............ sora reclamantului ............ ............ a venit să locuiască împreună cu autorul ............ ............ şi îl solicita pe reclamant periodic pentru a o ajuta la muncile agricole. De asemeni, același martor a confirmat că reclamantul participa la muncile agricole şi se ocupa de gospodărie, situație care a continuat şi după ce a decedat tatăl său şi ............ ............ s-a mutat în gospodăria părintească.

Un alt martor propus de către reclamant, şi anume ............, a putut da relaţii doar în legătură cu ultimii 10 ani în care, la solicitarea reclamantului, îl ajută pe acesta la muncile agricole pentru terenurile provenite de la cei doi autori, confirmând şi acesta aceeași situație menț............ată de martorii propuși de către cei doi pârâți, şi anume că atât în perioada decesului părinţilor săi, dar şi ulterior, apelantul reclamant locuia în Timişoara şi venea periodic în comuna Runcu, sat Bâltişoara, la gospodăria părinţilor săi.

Un asemenea comportament al reclamantului nu poate fi asimilat unor acte de acceptare a succesiunii în sensul prevăzut de art.700 Cod civil (în forma în vigoare la momentul decesului autorilor), deoarece apelantul reclamant nu a făcut dovada realizării unor acte de dispoziție (care să aibă semnificația unui act de acceptare tacită) cu privire la bunurile succesorale sau a unor acte de administrare care prin efectele lor ar putea fi echivalate unor acte de acceptare tacită. Simpla participare la anumite munci agricole, fără a putea fi delimitată în mod expres în timp nu poate fi considerată un act de acceptare a succesiunii, iar folosirea bunurilor succesorale despre care vorbesc martorii propuşi de către reclamant nu are relevanţă în cauză, atâta timp cât nu s-a probat că a fost realizată în următoarele 6 luni ale decesului fiecăruia dintre cei doi autori.

Nu pot fi avute în vedere susținerile apelantului reclamant referitoare la faptul că instanţa de fond ar fi făcut o greșită aplicarea a dispozițiilor art. 651 Cod civil, art.689 Cod civil şi art.700 Cod civil, în condițiile în care, după cum s-a arătat, ceea ce s-a reţinut de către judecătorie a fost lipsa dovezii acceptării succesiunii în termenul de 6 luni, şi anume lipsa unor probe din care să rezulte că în primele 6 luni de la decesul fiecăruia dintre cei doi autori reclamantul ar fi realizat acte de acceptare tacită sau expresă a fiecărei succesiuni.

Faptul că apelantul reclamant s-ar fi ocupat de înmormântarea celor doi părinți nu reprezintă în sine acte de acceptare a succesiunii, iar în ceea ce privește faptul că ulterior decesului acestora a participat în mod direct la muncile agricole sau a angajat diverse persoane pentru a lucra terenurile care fac parte din masa succesorală, reclamantul nu a probat că această conduită ar fi avut loc în primele 6 luni de la decesul fiecărui autor (practic nu a fost identificată în timp această conduită pentru a se putea aprecia şi echivala ca un act de acceptare a succesiunii).

În ceea ce privește susținerile apelantului reclamant referitoare la faptul că sora acestuia autoarea ............ ............ l-ar fi recunoscut în timpul vieţii sale ca moştentior al părinţilor ............ ............ şi ............ ............, ceea ce echivalează cu o dovedire a acceptării succesiunii de către ............, tribunalul reţine că acestea nu pot fi primite, în condiţiile în care există dispoziţii legale exprese care stabilesc modalitatea în care se poate accepta o succesiune, şi anume în mod expres sau tacit, dar şi condiţia ca această acceptare să aibă loc în termen de 6 luni de la decesul autorului, iar în cazul de faţă apelantul reclamant nu a probat tocmai această conduită din primele 6 luni care au curs de la decesul fiecăruia dintre cei doi autori.

De asemeni, îmbunătățirile realizate la imobilul proprietatea autorilor pot fi echivalate unor acte de acceptare tacită a succesiunii de către apelantul reclamant însă, ca şi în cazul celorlalte elemente invocate de către martorii propuși de reclamant, nu s-a probat că acestea ar fi fost realizate în primele 6 luni de la decesul fiecărui autor.

Sub acest aspect tribunalul reţine că sunt lipsite de relevanţă dovezile administrate de către apelantul reclamant în ceea ce privește folosirea bunurilor succesorale, îmbunătățirile aduse acestora şi plata unor impozite pentru bunurile succesorale, atâta timp cât nu s-a probat că aceste elemente au avut loc în primele 6 luni prevăzute de art.700 Cod civil de după decesul fiecăruia dintre părinții săi.

În condițiile în care apelantul reclamant nu a administrat o asemenea probă privind acceptarea succesiunii autorilor ............ ............ şi ............ ............, în mod corect a reţinut instanţa de fond că singurul moştenitor acceptant al celor doi autori este autoarea ............ ............, sora apelantului reclamant, care imediat după decesul primului autor a venit să locuiască în gospodăria acestora şi s-a comportat ca un adevărat proprietar.

Un ultim motiv de apel a vizat soluț............area capătului de cerere privind anularea testamentului autentificat sub nr............./23.02.2015 întocmit de autoarea ............ ............, arătându-se că la întocmirea acestuia act nu a existat un consimțământ liber al autoarei ca urmare a stării sale de boală, multiplele diagnostice dovedind afectarea discernământului.

Tribunalul apreciază că nici acest motiv de apel nu este întemeiat deoarece, după cum rezultă din toate actele medicale depuse la dosarul cauzei, afecțiunile medicale ale autoarei ............ ............ erau reprezentate de hipertensiune arterială cu risc cardiovascular, diabet zaharat de tip II, leucocitoză, afecțiuni care au determinat amputarea unui picior şi spitalizări repetate ale acestuia din urmă.

În lipsa unei lucrări de specialitate întocmite de organe autorizate care să stabilească în raport de actele medicale invocate de către apelantul reclamant că aceste afecțiuni i-ar fi putut afecta discernământul, tribunalul apreciază că în mod corect instanţa de fond a reţinut că nu se poate vorbi despre lipsa discernământului autoarei ............ ............ la momentul întocmirii testamentului autentificat prin care a testat întreaga sa avere către intimații pârâţi.

În consecință, pentru considerentele arătate, apreciind că hotărârea judecătoriei a fost dată cu o corectă apreciere a probelor administrate în cauză, în baza art.480 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat apelul declarat în cauză.

În baza art.453 Cod procedură civilă va fi obligat apelantul reclamant la plata sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în apel către intimatul pârât ............ ............, suma reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanța de la fila 27 din dosarul de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant ............, domiciliat în Timișoara, ... jud.Timiș împotriva sentinței civile nr............./02.10.2017 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr............. și în contradictoriu cu intimații pârâți ............ ............, domiciliat în comuna R, sat B, jud.Gorj și ............ ............, domiciliat în comuna R, ............, jud.Gorj

Obligă apelantul reclamant ............ la plata sumei de 1000 lei către intimatul pârât ............ ............ cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 4 apr............ 2018, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

............Judecător,

............

Grefier,

............

Red.N.B./tehnored.M.F.

5ex./04.04.2018

Jud.fand A.M.R.

Domenii speta

Spete similare