Cerere valoare redusa. cheltuieli de judecata taxa de notificare respinse

R O M Â N I A

Judecătoria Medgidia

Medgidia, str. Independenţei nr. 14, jud. Constanţa

Înregistrată în evidenţa A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3068

Dosar nr. 6417/256/2015

SENTINŢA CIVILĂ NR. 3809

Şedinţa publică din  01.10.2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:  A.-C. V.

GREFIER:  L. – N. A.

S-a luat în pronunţare cauza civilă având ca obiect – cerere de valoare redusă -  formulată de reclamanta S.C. … S.A., cu sediul în …, având CUI … şi număr de înmatriculare în registrul comerţului J13/../1991, în contradictoriu cu pârâţii N.I., având CNP: … şi N. S.–L., având CNP: …., ambii cu domiciliul în ….

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 16.09.2015 şi s-au consemnat în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi pentru care instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea cauzei la data de 01.10.2015, dată la care a dat prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr. unic 6417/256/2015, reclamanta S.C. …RAJA S.A., prin reprezentant legal S.F., a chemat în judecată pe pârâţii N. I. şi N. S. L., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 562,40 lei reprezentând contravaloare debit apă/canal aferent perioadei octombrie 2014 – ianuarie 2015; la plata sumei de 34,57 lei, reprezentând penalităţi calculate pentru plata cu întârziere a facturilor emise în perioada octombrie 2014 - ianuarie 2015; la plata penalităţilor de întârziere în cuantumul stabilit de reglementările legale în vigoare, aferente debitului principal în valoare de 185,42 lei, penalităţi care curg de la data introducerii cererii până la achitarea integrală a debitului principal, fără a se depăşi valoarea debitului principal, precum şi la  plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 80 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru achitată în cuantum de 50 de lei şi taxă de notificare în cuantum de 30 de lei.

În motivare, reclamanta a arătat că, în baza contractului  nr. …/30.12.2011 încheiat de părţi, aceasta a furnizat apă potabilă şi a preluat apele uzate pentru imobilul din oraşul ….

A mai învederat reclamanta că, pentru serviciile prestate, s-au emis facturi pe care pârâtul nu le-a mai achitat.

Prin notificarea nr. … din 19.02.2015, pârâtul a fost somat să achite debitul restant, ocazie cu care debitorul a fost pus de drept în întârziere.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1025-1032 din Codul de Procedură Civilă, prevederile art. 1350 din Codul Civil (2009), Legea nr. 241/2006.

În dovedirea pretenţiilor, reclamanta a ataşat cererii de chemare în judecată un set de înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, solicitând, totodată, să aibă loc dezbateri orale.

În temeiul dispoziţiilor art. 1030 alin. 3 C.proc.civ., instanţa a procedat la comunicarea către pârât a formularului de răspuns, însoţite de copie a formularului de cerere şi de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă, fără ca pârâtul să răspundă în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

Faţă de solicitarea reclamantei de a avea loc o dezbatere orală, instanţa respinge această solicitare întrucât nu este necesară o dezbatere orală raportat la motivele invocate de reclamantă, avându-se în vedere şi atitudinea procesuală a pârâtului şi ţinând cont de împrejurările cauzei. Instanţa reţine că procedura de judecată  în materia cererilor de valoare redusă este, ca regulă, scrisă şi se desfăşoară în întregime în camera de consiliu, fără citarea părţilor, aşa cum rezultă din interpretarea art. 1030 alin. (1), (2) C.proc.civ.

Cu titlu excepţional, instanţa are facultatea de a dispune înfăţişarea părţilor, din oficiu, sau la solicitarea uneia dintre părţi, atunci când apreciază acest fapt ca fiind necesar.

Pe de altă parte, potrivit art. 1031, în cazul în care nu se primeşte nici un răspuns de la partea interesată (s.n. pârâtul) în termenul stabilit la art. 1030 alin. 4, 6 sau 8, instanţa se va pronunţa cu privire la cererea principală […] în raport cu actele aflate la dosar.

Având în vedere motivele invocate de reclamantă, dar mai ales,  atitudinea procesuală a pârâţilor, care nu au depus formularul de răspuns completat, în termenul legal, nu au adus alte apărări şi nici nu au propus alte mijloace de probă, instanţa a apreciat ca nefiind necesare dezbaterile orale, a constatat cauza în stare de judecată, considerând  ca fiind lămuritoare actele aflate la dosarul cauzei.

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 50 de lei, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Sub aspectul probatoriului, în temeiul art. 258 C.proc.civ raportat la art. 255 alin. 1 C.proc.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine următoarele:

În fapt, potrivit convenţiei de facturare individuală a consumurilor de apă şi canalizare nr. …/05.12.2011 (anexă la contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. ../05.12.2011) – filele 28-30,  pârâții din prezenta cauză au dobândit calitatea de utilizator individual, beneficiind de serviciile de furnizare apă potabilă şi preluarea apelor uzate şi meteorice din partea reclamantei şi având obligaţia de plată a contravalorii acestora.

Totodată, instanţa reţine că această convenţie a fost încheiată între S.C. … S.A, în calitate de operator, C. F., în calitate de reprezentant legal al condominiului  cu sediul în …, în calitate de utilizator şi N. I. și N. S.-L., în calitate de utilizatori individuali.

Întrucât pârâții nu şi-au îndeplinit obligaţia de plată a contravalorii serviciilor prestate de reclamantă în intervalul de timp de mai sus, a fost emisă notificarea nr. 309 din 19.02.2015, prin care pârâții au fost somați să achite debitul restant în cuantum de 562,40 lei (fila 13).

În drept, cu privire la capătul de cerere constând în obligarea pârâtului la plata sumei de 562,40 lei reprezentând contravaloare debit apă/canal aferent perioadei octombrie 2014–ianuarie 2015.

Instanţa reţine că art. 1.270 C.civ. consacră principiul forţei obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând în acest sens: “contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”, iar potrivit art. 1.170 „părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot timpul executării sale”. Raţiunea textelor citate constă în asigurarea stabilităţii si siguranţei raporturilor juridice generate de actele juridice.

Totodată, instanţa reţine că, în temeiul dispoziţiilor art. 1516 alin. 1 C.civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, iar potrivit art. 1350 alin. 2 C. civ., atunci când fără justificare o parte a unui contract nu îşi îndeplineşte această îndatorire (respectiv obligaţiile pe care le-a contractat), ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii. De asemenea, potrivit art. 1548 C. civ., culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.

Astfel, instanţa reţine că, în materie contractuală, sarcina probei este împărţită între creditor şi debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existenţa convenţiei şi executarea propriilor obligaţii, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul, fie prin actul juridic al plăţii sau o altă modalitate de stingere a obligaţiilor reglementată de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligaţiilor conţinute de contract, prin intervenirea unui caz fortuit sau de forţă majoră.

Sintetizând dispoziţiile legale enunţate, instanţa reţine că în cazul în care o parte a unui contract nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce izvorăsc din acesta, atunci cealaltă parte are dreptul să recupereze prejudiciul cauzat de neexecutarea culpabilă a contractului.

Obligaţia de a plăti o sumă de bani este o obligaţie de a da, creditorului acestei obligaţii, în vederea obţinerii executării acesteia prin intermediul unei acţiuni în justiţie, revenindu-i doar sarcina de a dovedi existenţa contractului şi executarea propriilor obligaţii, urmată de afirmarea neexecutării obligaţiei debitorului.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Convenţie, odată cu întocmirea procesului-verbal  de constatare a consumului general înregistrat pe contorii de branşament al imobilului, se va preda către titularul contractului (asociaţia de proprietari), şi tabelul cu defalcarea consumului general pe utilizatorii individuali, tabel semnat de către titularul contractului, […] pe baza căruia operatorul va emite facturile individuale. Părţile convin că tabelul trebuie să fie semnat de titularul contractului şi reprezintă dovada faptului că debitul fiecărui utilizator reprezintă o datorie certă, lichidă şi exigibilă.

Potrivit art. 10 din Convenţie, utilizatorul individual are obligaţia să achite la termen contravaloarea facturilor emise de către operator, privind serviciile prestate. Totodată, potrivit art. 13, din acelaşi act juridic, contravaloarea consumului de apă şi canalizare se încasează de la utilizatorul individual pe bază de factură emisă de către operator.

Potrivit art. 19 din Convenţia de facturare individuală, plata facturilor este obligatorie şi se va face integral în termen de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile contractuale citate, instanţa reţine că întinderea serviciilor prestate de către reclamantă şi neachitate este determinată atât prin tabelurile nominale privind defalcarea consumurilor pe apartamente, pentru lunile octombrie 2014 – ianuarie 2015 (filele 31-34), cât şi prin facturile fiscale emise pe numele pârâților pentru acelaşi interval de timp, depuse la dosarul cauzei în copie certificată (filele 16-19).

Faţă de faptul că reclamanta a probat raporturile juridice existente între aceasta şi pârâți, dovedind că este titulara unei creanţe certe, lichide şi exigibile împotriva acestora din urmă, iar pârâții nu au formulat apărări şi nu au depus probe din care să rezulte executarea obligaţiilor contractuale asumate, în temeiul prevederilor contractuale citate din convenţia de facturare individuală nr. …/05.12.2011.

Pentru toate aceste considerente, raportat la dispoziţiile legale citate, instanţa urmează să admită cererea de valoare redusă şi va obliga pârâții la plata către reclamantă a debitului restant în cuantum de 562,40 de lei reprezentând debit apă/canal aferent perioadei octombrie 2014– ianuarie 2015.

Cu privire la capătul de cerere accesoriu, constând în obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere la plată în cuantum de 34,57 lei aferente facturilor emise în perioada octombrie 2014- ianuarie 2015.

Potrivit art. 1535 alin. 1 C.civ., În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 3 din Legea 241/2006, pârâţii  aveau obligaţia să efectueze plata prestaţiilor executate de S.C. … S.A., în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. 2 din contractul încheiat între părţi, pârâtul  avea obligaţia să efectueze plata prestaţiilor executate de S.C. … S.A., în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, iar potrivit dispoziţiilor alin. 3 al aceluiaşi articol din contract,

Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:

a)penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

b)penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;

c)valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului.

Din cuprinsul tabelului referitor la modul de calcul al majorărilor la plată (fila 9) din care reiese data scadentă a fiecărei facturi achitate cu întârziere, data achitării, numărul de zile şi baza de calcul, coroborat cu facturile fiscale scadente (filele 16-19), înscrisuri depuse de reclamantă în copie certificată la dosarul cauzei, rezultă cuantumul penalităţilor de întârziere la plată, ce se ridică la 34,57 lei, modul de calcul fiind stabilit în conformitate cu prevederile legale aplicabile, respectiv dispoziţiile art. 120 alin. (7) din O.G. nr. 92/2003, republicată şi modificată prin O.U.G. nr.88/2010.

Pentru aceste motive, instanţa urmează să admită capătul de cerere accesoriu şi să oblige pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 34,57 lei, reprezentând penalităţi  de întârziere la plată aferente facturilor emise în perioada octombrie 2014- ianuarie 2015.

Totodată, cu privire la capătul de cerere accesoriu, constând în obligarea pârâților în continuare la plata penalităţilor de întârziere la plată prevăzute aferente debitului principal solicitat, în cuantumul stabilit de reglementările legale în vigoare, penalităţi ce vor fi calculate de la data introducerii cererii şi până la achitarea debitului restant, fără a se depăşi valoarea obligaţiei principale, instanţa apreciază că reclamanta este îndreptăţită la recuperarea acestora, calculate potrivit art. 13 alin. 3 din contractul încheiat între părţi şi la nivelul prevăzut de art. 120 (7) din O.G. nr. 92/2003, republicată şi cu modificările ulterioare, începând cu data introducerii acţiunii şi până la achitarea integrală a debitului, fără ca penalităţile să poată depăşi debitul principal.

Pentru motivele expuse și având în vedere atât dispozițiile legale, cât și prevederile contractuale, instanţa urmează să admită capătul de cerere accesoriu şi să oblige pârâții la plata către reclamantă a penalităţilor de întârziere la plată a debitului principal neachitat, stabilite la nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, conform reglementărilor legale în vigoare şi cu modificările succesive (în cuantum de 0,03%/zi începând cu data de 01.03.2014), calculate asupra debitului principal neachitat în cuantum de 562,40 lei, începând cu data introducerii acţiunii şi până la achitarea integrală, fără ca penalităţile să poată depăşi debitul principal.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă

Potrivit art. 1032 alin. 1 C.proc.civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi la plata cheltuielilor de judecată.

Totodată, în temeiul prev. art. 453 C.proc.civ., partea care solicită acordarea cheltuielilor de judecată este ţinută să le probeze, cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor.

De asemenea, art. 451 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ. prevede că se pot acorda de către instanţă şi orice alte cheltuieli de judecată necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Având în vedere dispoziţiile legale mai sus amintite şi faţă de faptul că pârâții au căzut în pretenţii, instanţa va dispune obligarea acestora la suportarea cheltuielilor  necesare determinate de proces, respectiv la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru, achitată de reclamantă, astfel cum rezultă din chitanţa seria CTXWM5851625 PJ (fila 4).

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind taxa de notificare, instanţa reţine că potrivit art. 1523 alin. (2) lit. c) teza a II-a C.civ., debitorul se află de drept în întârziere atunci când, fiind vorba de o obligaţie cu executare succesivă, refuză ori neglijează să îşi execute obligaţia în mod repetat.

Contractul încheiat între părţi reprezintă un contract cu executare succesivă, având în vedere faptul că în baza acestuia s-a născut obligaţia ambelor părţi sau, cel puţin, a uneia dintre ele, de a executa prestaţiile ce le datorează într-o perioadă de timp. Astfel, obligaţiile reclamantei trebuie executate în timp, printr-o prestaţie continuă pe toată durata contractului (asigurarea apei şi a serviciilor de canalizare), iar obligaţiile pârâților trebuie executate printr-o serie de prestaţii repetate la anumite intervale de timp (plata lunară a serviciilor facturate).

Instanţa are în vedere faptul că, în cazul acestor obligaţii cu executare succesivă, caracterul repetitiv al neexecutării, prin neplata facturilor emise de către reclamantă, are drept consecinţă punerea de drept în întârziere a debitorului, creditoarea fiind scutită de obligaţia de a-l pune formal în întârziere în mod repetat pe debitor.

Astfel, cât timp debitorul era de drept în întârziere, o nouă punere în întârziere a acestuia prin comunicarea unei notificări prin intermediul executorului judecătoresc nu era necesară, efectele acesteia producându-se în mod automat, astfel încât taxa de notificare nu reprezintă o cheltuială necesară pentru buna desfăşurare a procesului.

Prin urmare, având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să respingă capătul privind obligarea pârâților la plata taxei de notificare în valoare de 30 lei, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea având ca obiect pretenţii (cerere de valoare redusă) formulată de reclamanta S.C. … S.A., cu sediul în …, CUI .., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J13/…/19991, cont bancar … deschis la B.C.R Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii N. I. şi N. S. L., ambii  cu domiciliul  în ...

Obligă pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 562,40 lei reprezentând contravaloare apă/canal aferent perioadei octombrie 2014 – ianuarie 2015.

Obligă pârâţii la plata către reclamantă a sumei 34,57 lei reprezentând contravaloare penalităţi de întârziere aferente facturilor emise în perioada octombrie 2014 - ianuarie 2015, calculate de la scadenţa fiecărei facturi ce face obiectul debitului principal până la data introducerii cererii.

Obligă pârâţii către reclamantă în continuare la plata penalităţilor de întârziere  în cuantumul stabilit de reglementările legale în vigoare, penalităţi ce vor fi calculate de la data introducerii cererii până la achitarea integrală a debitului principal de 562,40 lei, fără a depăşi valoarea obligaţiei principale.

Obligă pârâţii la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Respinge capătul de cerere referitor la plata sumei de 30 de lei reprezentând taxă de notificare, ca neîntemeiat.

Executorie de drept.

Cu drept de a formula apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Medgidia.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 01.10.2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

A.-C. V. L. N. A.

Domenii speta

Spete similare