Prematuritatea cererii formulate de partea civilă cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

SECŢIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ

NR. 147/2018

10.04.2018

Domeniu asociat: Revocare.

Titlu: Prematuritatea cererii formulate de partea civilă cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Pe rol fiind judecarea contestaţiei formulată de petentul V.D. împotriva sentinţei penale nr. 412 din 21.02.2018 pronunţată de Judecătoria T. în dosarul nr. X.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns contestatorul petent V.D. şi intimatul C.C., asistat de avocat R.I., apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind cereri de formulat s-a acordat cuvântul asupra contestaţiei.

Contestatorul petent V.D. a solicitat admiterea contestaţiei, arătând că doreşte doar să-i fie achitată suma de bani şi nu revocarea suspendării pedepsei.

Avocat R.I., pentru intimatul V.D., a solicitat respingerea contestaţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 96 C.pen., intimatul neavând venituri, astfel că nu cu rea-credinţă nu şi-a îndeplinit obligaţiile.

Reprezentanta parchetului a solicitat admiterea respingerea contestaţiei, apreciind că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, nefăcându-se dovada relei credinţe.

Intimatul C.C. a solicitat respingerea contestaţiei, arătând că nu a avut posibilităţi materiale, întrucât nu are nici un venit.

TRIBUNALUL

Asupra contestaţiei de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 412 din 21.02.2018 pronunţată de Judecătoria T. în dosarul nr. X, în temeiul art. 582 alin. 1 C.pr.pen., raportat la art. 96 alin. 1 C.pen., a fost respinsă cererea formulată de petentul V.D. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 ani închisoare, la care a fost condamnat inculpatul C.C. prin sentinţa penală nr. 1505/22.06.2016 a Judecătoriei T., pronunţată în dosarul nr. Y.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 50 lei, avansate de stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 27.06.2017 pe rolul Judecătoriei T. sub număr de dosar X, petentul V.D. a sesizat instanţa de judecată cu neexecutarea de către inculpatului C.C., a obligaţiilor civile stabilite prin sentinţa penală nr. 1505/2016 a Judecătoriei T., în cuantum de 4000 lei.

S-a dispus atașarea dosarului nr. Y al Judecătoriei T. în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 1505/2016 şi emiterea unor adrese către Direcţia Naţională de Probaţiune - Serviciul de Probaţiune G., pentru a întocmi un referat de evaluare cu privire la intimatul C.C., către Primăria comunei P. şi D.G.R.F.P. Craiova - A.J.F.P. G. pentru a comunica dacă intimatul deţine bunuri mobile sau imobile supuse impozitării şi dacă figurează în evidenţele fiscale cu venituri declarate din activităţi independente sau cedare de folosinţă de bunuri, relaţiile solicitate fiind înaintate prin adresele nr. 13501/10.07.2017 emisă de către Serviciul de Probaţiune G, nr. 2561/10.07.2017 a Primăriei comunei P. şi Gj 237910/06.07.2017 emisă de D.G.R.F.P. Craiova - AJFP G. Totodată, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul intimatului, răspunsul fiind înaintat prin adresa nr.378/19.02.2018 de către Primăria comunei P.

În şedinţa publică din data de 20.09.2017, cu ocazia ascultării, intimatul C.C., a declarat instanţei că nu are un loc de muncă stabil şi prestează activităţi zilnice în folosul vecinilor, iar pe parcursul desfăşurării procesului, deşi au fost acordate mai multe termen pentru a face dovada îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin sentinţa de condamnare, acesta nu s-a conformat celor învederate, motivând că nu realizează venituri.

Analizând actele dosarului, instanța de fond a retinut că prin sentinţa penală nr. 1505/22.06.2016 a Judecătoriei T. definitivă prin neapelare, în baza art. 257 alin. 1 C.pen., a fost condamnat inculpatul C.C., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi a fost stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei. În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, i s-a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei P. sau în cadrul Şcolii Gimnaziale P., pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C.pen. a fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., potrivit cărora, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere ori săvârşeşte o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă V.D. a sumei de 4.000 de lei, reprezentând daune morale, iar în baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., la plata sumei de 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. 3 C.penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă, iar potrivit art.96 C.p.,dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana condamnată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

S-a constatat că, după cum rezultă din dispoziţiile anterior menţionate, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, pe durata unui termen de încercare stabilit, suspendarea executării pedepsei neatrăgând şi suspendarea măsurilor de siguranță sau a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

S-a reţinut că cererea de revocare trebuie introdusă la un moment care poate să evidențieze intenția condamnatului de a se sustrage de la executarea obligațiilor civile, respectiv, să demonstreze reaua-credința a acestuia, deoarece, din interpretarea dispoziţiilor legale reiese că revocarea suspendării executării pedepsei nu se poate dispune dacă persoana condamnată dovedește că neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare nu s-a datorat relei sale credințe, astfel încât trebuie să se dovedească, cu orice mijloc de probă, că persoana condamnată, deşi a avut posibilitatea de a îndeplini obligațiile civile stabilite în sarcina sa, aceasta cu rea-credinţă nu le-a îndeplinit şi s-a sustras astfel de la executarea obligațiilor stabilite prin sentinţa de condamnare.

Din înscrisurile dosarului rezultă că inculpatul C.C. nu figurează în evidenţa fiscală cu venituri declarate din activităţi independente - adresa nr. Gj/237910/06.07.2017 emisă de D.G.R.F.P. Craiova - A.F.P. G. şi nu deține bunuri mobile sau imobile în evidentele fiscale - adresa nr. 2561 din 10.07.2016 emisă de Primăria comunei P.

Verificând starea materială a condamnatului, instanța de fond a apreciat că nu se poate reţine o atitudine de rea-credință ce ar fi fost manifestată de C.C. faţă de persoana vătămată, probele administrate dovedind că acesta nu realizează venituri, nu are bunuri sau alte mijloace materiale sau activităţi producătoare de venituri, iar petentul nu a făcut nici o dovadă în sensul că persoana condamnată are alte mijloace materiale apte de a stinge o creanță şi de a fi executate silit.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie petentul V.D., criticând-o pentru netemeinicie, în motivele expuse în scris şi oral arătând, în esenţă, că doreşte decât achitarea sumei de 4.000 lei la care intimatul C.C. a fost obligat, şi nu revocarea suspendării executării sub supraveghere aplicate acestuia.

Examinând contestaţia promovată, din prisma dispoziţiilor art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., tribunalul constată că este nefondată, însă din considerentele ce succed:

În conformitate cu dispoziţiile art. 583 C.pr.pen., asupra revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97 din Codul penal se pronunţă, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probaţiune, instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. Potrivit alin. 2 al acestui articol, dacă, până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. 5 din Codul penal, condamnatul nu a respectat obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocării acesteia. Sesizarea poate fi făcută şi de procuror, de consilierul de probaţiune sau de partea interesată, până la expirarea termenului de supraveghere.

Potrivit dispoziţiilor art. 93 alin. 5 C.pen., condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Totodată, reţine instanţa de control judiciar că, în conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin. 2 C.pen., dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Conform înscrisurilor aflate la dosar, intimatul C.C. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1505/22.06.2016 a Judecătoriei T., la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, fiind stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen., iar această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare la data 12.07.2016.

Aşa fiind, în raport de dispoziţiile legale antemenţionate, se constată că nu a expirat termenul în care inculpatul trebuia să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, acesta urmând să se împlinească la data de 12.07.2018.

Totodată, se constată că instanţa de fond a administrat probe din care a rezultat că intimatul nu realizează venituri, nu are bunuri, alte mijloace materiale sau activităţi producătoare de venituri, astfel că s-a constatat că nu se poate reţine o atitudine de rea-credință ce ar fi fost manifestată faţă de persoana vătămată.

Pe de altă parte, se constată că intimatul este încă în termen pentru a executa obligaţiile civile şi, ţinând cont că starea materială a unei persoane, reaua-credinţă sau situaţia personală a condamnatului sunt aleatorii, până la epuizarea termenului de încercare această cerere poate fi reînnoită, în termenul legal, în funcţie de schimbarea criteriilor care stau la baza revocării.

În ceea ce priveşte susţinerile petentului contestator, în sensul că nu a solicitat revocarea suspendării executării sub supraveghere aplicate intimatului C.C., ci că doreşte doar achitarea sumei de 4.000 lei la care intimatul a fost obligat cu titlu de daune morale, se constată că acestea sunt inadmisibile într-o astfel de procedură, pentru satisfacerea pretenţiilor persoanei vătămate existând posibilitatea parcurgerii unei proceduri de executare silită a dispoziţiilor civile din hotărârea de condamnare, potrivit legii civile.

Mai reţine instanţa de control judiciar că, deşi prima instanţă, din eroare a inserat în dispozitivul hotărârii temeiul prevăzut de art. 582 alin. 1 C.pr.pen., care se referă la revocarea sau anularea amânării aplicării pedepsei, în loc de dispoziţiile art. 583 C.pr.pen., aplicabile în cauză, aceasta nu afectează legalitatea şi temeinicia hotărârii, astfel că nu se impune reformarea hotărârii atacate.

Faţă de cele ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge contestaţia formulată de petentul V.D. ca nefondată.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 C.pr.pen., privind cheltuielile judiciare statului,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestaţia formulată de petentul V.D., împotriva sentinţei penale nr. 413 din 21.02.2018, pronunţată de Judecătoria T. în dosarul nr. X.

Obligă contestatorul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Suma de 130 lei, onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 10.04.2018.

Domenii speta

Spete similare