Revocare beneficiu suspendare executare pedeapsă

Sentinţă penală 4 din 27.01.2016


A fost admisă sesizarea formulată de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin. S-a dispus revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim privativ de libertate. Condamnatul nu s-a prezentat la Serviciul de Probaţiune de cca. 6 luni, fără a da justificare rezonabilă atitudinii sale, fără a furniza informaţii despre el, despre locuinţa sa, despre locul de muncă şi sursa veniturilor sale.

 Prin sentinţa penală nr. 1 din 12.01.2012, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin, în dosar nr. 4969/115/2011, inculpatul B.C.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal; în baza art.53 pct.2 lit.a Cod penal, art.65 alin.2 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a-c Cod penal, cu excepţia dreptului de a alege, pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă ce va începe după executarea pedepsei principale, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei; în baza art. 4  alin.1 din Legea nr. 143/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 (şase) luni închisoare; în baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, a contopit pedepsele stabilite şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 (trei) ani închisoare; în baza art.53 pct.2 lit.a Cod penal,  art.65 alin.2 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a-c Cod penal, cu excepţia dreptului de a alege, pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă ce va începe după executarea pedepsei principale rezultante, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei; în baza dispoziţiilor art.861 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, în conformitate cu dispoziţiile art.862 Cod penal; în baza art.863 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va conforma următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin;

- va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele prevăzute în alin.1 lit.b), c) şi d) din textul art.863 Cod penal se vor comunica Serviciului de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin. A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, a dedus din durata termenului de încercare stabilit timpul reţinerii şi al arestării preventive, cu începere de la data de 21.10.2011 şi până la zi; în baza art.350 alin.1 şi 3 lit. b) Cod procedură penală, a revocat măsura arestării preventive a inculpatului B.C.I., instituită conform încheierii nr. 36/22.10.2011 a Tribunalului Caraş-Severin, şi a dispus punerea în libertate a acestuia, în condiţiile în care nu este reţinut, deţinut preventiv sau aflat în executarea unei pedepse privative de libertate (în alte cauze).

 Sentinţa penală mai sus amintită a rămas definitivă la data de 05.09.2012, prin decizia penală nr.2667 din 05.09.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, prin care s-au respins ca nefondate recursurile B.C.I. şi B.A.E. (coinculpat în cauză), după ce, în prealabil, s-au respins şi apelurile formulate de aceştia, prin decizia penală nr.56/A din 19.03.2012, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.

Astfel, după întocmirea actelor de executare de către instanţa de fond, Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin a generat dosarul de supraveghere nr.30/2012 la data de 11.09.2012, prima întrevedere având loc la data de 18.09.2012, ocazie cu care s-a realizat evaluarea iniţială a situaţiei persoanei supravegheată.

În data de 21.12.2013, condamnatul B.C.I. a plecat în Anglia pentru a munci, sens în care a depus la dosar adresa unde locuieşte.

Prin planul de supraveghere nr.1826/08.10.2012, s-a stabilit ca întrevederile să aibă loc o dată la două luni, în prima zi de luni lucrătoare a celei de-a doua luni. Iniţial, condamnatul a respectat termenele de supraveghere. Având în vedere că acesta, o perioadă, a respectat măsurile de supraveghere, a depus la dosar acte justificative ale situaţiei sale, că nu existau informaţii referitoare la reluarea consumului/cultivării de cannabis sau la implicarea în comiterea altor fapte penale, prin anexa nr.1 la planul de supraveghere (nr.2697/02.12.2013), a fost modificată frecvenţa întrevederilor, acestea urmând a avea loc o dată la trei luni, în prima zi de luni lucrătoare a celei de-a treia luni, înmânându-se condamnatului un orar cu termenele de supraveghere, fixate pentru anul 2014, acestea fiind la datele de 03.03.2014, 02.06.2014, 01.09.2014 şi 08.12.2014.

 Condamnatul a anunţat plecarea sa în Anglia, perioada deplasării sale fiind anunţată pentru o perioadă mai mare de 8 (opt) zile, ocazie cu care  a declarat că va rămâne acolo pentru o perioadă nelimitată. Astfel, condamnatul nu s-a prezentat la două dintre termenele de supraveghere, respectiv la datele de 03.03.2014 şi 02.06.2014, deşi serviciul de probaţiune a făcut demersurile legale, emiţând două avertismente, respectiv avertismentul nr.1 (nr.1051/31.03.2014) şi avertismentul nr.2 (nr.2178/07.07.2014), ce i-au fost comunicate.

Condamnatul B.C.I. s-a prezentat la termenul din 01.09.2014, ocazie cu care a dat o declaraţie scrisă, conform art.28 al.3 din regulamentul de aplicare a dispoziţiilor OG 92/2000, privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune, însă nu a putut depune la dosar acte care să justifice intervenţia vreunei situaţii care să-l fi pus în imposibilitate de a se prezenta la termenele de supraveghere stabilite de serviciul de probaţiune, dar nici nu a anunţat faptul că va întârzia la întrevederile fixate.

La următoarele două întrevederi, condamnatul s-a prezentat fie cu întârziere, fie mai devreme, însă, deşi avea cunoştinţă de termenul de supraveghere fixat la data de 30.06.2015, acesta nu s-a mai prezentat la sediul serviciului de probaţiune şi nici nu a comunicat motivele întârzierii, fiind emisă o nouă informare (nr.4825/27.07.2015), comunicată atât la adresa din Oraviţa, cât şi la cea din Anglia, prin care i s-a solicitat să se prezinte de îndată la sediul serviciului, cel târziu la data de 20.08.2015, dar condamnatul nu a luat legătura cu consilierul manager de caz şi nici nu s-a prezentat la sediul serviciului de probaţiune până la acea dată.

 Tribunalul constată, de asemenea, că intimatul condamnat nu s-a mai prezentat şi nici nu a luat legătura cu vreunul dintre reprezentanţii Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin, până la termenul de judecată din 27.01.2016, când au avut loc dezbaterile pe fond, în prezenta cauză. De asemenea, se constată că nici în faţa instanţei nu s-a prezentat, deşi a fost legal citat, la mai multe termene de judecată.

Pe baza întregului material probator aflat la dosarul cauzei, tribunalul constată că cererea de revocarea a suspendării pedepsei sub supraveghere ca urmare a nerespectării măsurii de supraveghere, prevăzută de art.863 al.1 lit.a Cod penal 1969, este întemeiată, după cum se şi vede din expunerea stării de fapt.

Din starea de fapt expusă rezultă că menţionatul condamnat nu se mai prezintă la serviciul de supraveghere de peste 6 luni, fără a da o justificare rezonabilă a atitudinii sale sau informaţii despre el, despre locuinţa sa, despre locul său de muncă, despre mijloacele sale de existenţă, despre data revenirii sale în ţară.

Această atitudine şi aceste acţiuni sunt încălcări directe ale măsurilor de supraveghere legale şi imperative ale supravegherii, cu referire la art. 863 lit. a, c teza finală şi d Cod penal, încălcări ce îmbracă forma continuă şi sunt de durată.

 Din materialitatea faptelor şi din împrejurarea că acest condamnat avea fie obligaţia respectării măsurilor de supraveghere, fie îndatorirea de a justifica de ce nu a putut, obiectiv, să le respecte, dar nu a făcut nimic în niciun  sens, reiese şi reaua sa credinţă în încălcarea măsurilor de supraveghere.

 Sancţiunea legală a conduitei condamnatului este revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei şi dispunerea executării în întregime a acesteia.