Stabilire domiciliu minor, Exercitare Autoritate Părintească şi Pensie de Întreţinere

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de… sub nr. …/…/2017, reclamantul N.N. a chemat în judecată pe pârâta N.C. solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o  va pronunţa să  se dispună :

1) stabilirea locuinţei minorilor N.I.N., născut la data de … şi N.M.M., născut la data de … la domiciliul său;

2) exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor N.A.V. (născut la …), N.M.M. şi N.M.M., în mod exclusiv de către acesta;

3) obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere lunare în favoarea minorilor N.I.N. şi N.M.M., în procent de 16,66% din venitul minim pe economia naţională pentru fiecare dintre aceştia, începând cu data formulării prezentei acţiunii;

4) majorarea pensiei de întreţinere stabilite de J.M. în favoarea minorului N.A.V., de la suma 120,6 lei pe lună la c/val. procentului de 16,66% din venitul minim pe economia naţionala, începând cu data formulării prezentei, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că începând cu primele luni ale anului 2010 a avut o relaţie de concubinaj cu pârâta, în timpul acesteia născându-se cei trei fii, respectiv A.V. (născut la data de …..), M.M. (născut la data de …) şi I.N. (născut la data de …).

A mai arătat reclamantul faptul că  relaţia de convieţuire cu pârâta a durat până la data de 14.07.2014,  când aceasta a părăsit domiciliul conjugal situat în …, preferând să se retragă în domiciliul mamei sale din …. , jud. Prahova.

A menţionat reclamantul  că pârâta a părăsit domiciliul conjugal în lipsa sa, luându-i cu ea şi pe minorii M.M.şi I.N. (fiul cel mare şi cel mijlociu), după care, la nici un an de zile aceasta i-a dat în plasament şi a plecat in Franţa.

Totodată, a învederat reclamantul faptul că fiul cel mic a rămas alături de acesta, în domiciliul mamei lui, locaţie unde i-a şi fost stabilită locuinţa, potrivit Sentinţei civile nr. ../…2015, pronunţată de J.M., în dosarul nr. …/…/2014.

De la acel moment, susţine reclamantul, s-a îngrijit cu responsabilitate şi devotament de creşterea, îngrijirea şi educarea minorului, în tot acest timp fiindu-i alături şi mama sa, între aceasta şi minor existând o relaţie reciprocă de afecţiune.

Mai mult, susţine reclamantul, a făcut demersuri insistente pe lângă D.G.A.S.P.C. Prahova, pentru revocarea măsurii plasamentului pentru ceilalţi doi copii, eforturi ce au condus la luarea acestora în domiciliul mamei sale, alături de mama sa şi celalalt frate al minorilor.

În dovedirea susţinerilor sale, în sensul celor arătate anterior, reclamantul a indicat Sentinţa civilă nr. …/…2015 pronunţată de T.Ph., în dosarul nr. …/…/2015 şi Sentinţa civilă nr. …/….2015 a T.Ph.,  pronunţată în dosarul nr. …/…/2015, potrivit cărora s-a dispus, pe de o parte, încetarea măsurii plasamentului la asistenţii maternali profesionişti faţă de minorii M. M. şi I.N., iar pe de altă parte, reintegrarea acestora în familia reclamantului.

Susţine  reclamantul faptul că abandonul pârâtei, faţă de minorul A.V. s-a manifestat constant, chiar ulterior obligării acesteia la a-i achita o pensie de întreţinere lunară în cuantum de 120,6 lei, fiind obligat să formuleze plângere pentru săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de abandon de familie.

Sub aspectul modului în care pârâta a înţeles să se implice în creşterea, îngrijirea şi educarea celor trei minori, reclamantul a arătat că aceasta nu contribuie financiar şi/sau material, în nicio modalitate prevăzută de legiuitor.

Totodată, a mai arătat reclamantul, la data de 15.03.2017, când s-a aflat în ţară, pentru o foarte scurtă perioada de timp, moment la care a şi dat o declaraţie în faţa organelor de cercetare penala pentru infracţiunea de abandon de familie, aceasta nu a dorit să-i vadă pe fiul cel mic şi pe cel mijlociu, preferând doar să-şi facă o fotografie, împreună cu fiul cel mare, A.V.

Consideră reclamantul faptul că este şi în interesul superior al celorlalţi doi minori, M.M. şi I.N. să locuiască pe mai departe alături de acesta, de fratele lor cel mare A.V. şi mama reclamantului, în domiciliul acesteia din urmă, urmând ca, pârâta să fie obligată să le achite lunar o pensie de întreţinere în cuantum de 16,66%, pentru fiecare, raportat la venitul minim pe economia naţională, începând cu data formulării prezentei acţiuni.

În ce priveşte cererea de majorare a cuantumului pensiei de întreţinere în cuantum de 120,6 lei lunar, stabilită în favoarea minorului A.V. apreciază reclamantul  că se impune la acest moment, având în vedere cuantumul actual al venitului minim pe economia naţională, de 1450 lei, dar şi nevoile financiar/materiale, în continuă creştere, necesare îngrijirii şi educării sale.

Referitor  la temeinicia petitului nr. 2 al acţiunii formulate, reclamantul consideră că aceasta subzistă pe deplin, ţinând seama de abandonul efectiv manifestat de mama – pârâtă, în egală măsură, faţă de cei trei fii ai părţilor, de lipsa ataşamentului, a dragostei materne faţă de aceştia, toate cu potenţiale, dar grave repercursiuni asupra psihicul acestora.

Consideră reclamantul că cel puţin pentru acest moment, interesul superior al celor trei minori nu reclamă exercitarea autorităţii părinteşti faţă de aceştia în comun, de către ambii părinţi, mama dovedind fără resentimente faptul că dragostea, ataşamentul şi grija faţă de aceştia nu reprezintă unicele repere în relaţia cu/faţă de minori, de la momentul plecării sale în Franţa, aceasta neexistând, practic, în viaţa şi/sau viziunea copiilor.

La data de ......2017 Primăria comunei …, judeţul Ph., a adus la cunoştinţa instanţei faptul că pârâta N.C. locuieşte fără forme legale în municipiul …, iar la data de 10.08.2018 pârâta N.C. s-a prezentat în faţa instanţei de judecată luându-se act de faptul că aceasta are domiciliul în municipiul …. 

Fiind primul termen de judecată la care procedura de citare a pârâtei a fost legal îndeplinită, instanţa a admis cererea acesteia privind amânarea judecării cauzei, pentru a lua cunoştinţă de conţinutul dosarului cauzei.

La termenul de la data de 18.09.2017 pârâta a formulat o cerere reconvenţională, prin care a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre, prin care să se stabilească locuinţa minorilor  la domiciliul său şi obligarea reclamantului la plata pensiei de întreţinere în favoarea acestora.

În cauză s-a administrat proba cu acte, interogatoriul părţilor, au fost audiaţi martorii reclamantului, S.E.C. şi B.M.L. şi martorul pârâtei, E.L.I.. De asemenea, s-a efectuat o anchetă psihosocială şi respectiv o anchetă socială la domiciliul pârâtei N.C..

Se va reţine faptul că abia la termenul de judecată de la data de 29.01.2018 pârâta N.C. a învederat instanţei, la interpelarea acesteia, faptul că în fapt, locuieşte în municipiul ….

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Instanţa va reţine faptul că la data de 12.07.2017 Primăria comunei …, judeţul Ph., a adus la cunoştinţa instanţei faptul că pârâta N.C. locuieşte fără forme legale în municipiul …, …, iar la data de 10.08.2018 pârâta N.C. s-a prezentat în faţa instanţei de judecată luându-se act de faptul că aceasta are domiciliul în municipiul …. 

Fiind primul termen de judecată la care procedura de citare a pârâtei a fost legal îndeplinită, instanţa a admis cererea acesteia privind amânarea judecării cauzei, pentru a lua cunoştinţă de conţinutul dosarului cauzei.

La termenul de la data de 18.09.2017 pârâta a formulat o cerere reconvenţională, prin care a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre, prin care să se stabilească locuinţa minorilor  la domiciliul său şi obligarea reclamantului la plata pensiei de întreţinere în favoarea acestora.

În urma analizei coroborate a datelor care rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, cu susţinerile părţilor, cu conduita procesuală concretă a părţilor şi cu dispoziţiile legale în materie, instanţa urmează să aprecieze că acţiunea introductivă este întemeiată şi deci admisibilă, iar cererea reconvenţională nu poate fi admisă, pentru următoarele considerente:

Mai întâi, instanţa urmează să reţină faptul că deşi prezentă la termenul de judecată de la data de 12.07.2017 şi fiind legitimată de instanţă, aceasta nu a adus la cunoştinţa instanţei că în fapt, locuieşte la o altă adresă, respectiv în …. _, pârâta lipsind la termenele de judecată de la datele următoare: 10.10., 14.11., 11.12.2017 şi prezentându-se în faţa instanţei abia la data de 29.01.2018, când a precizat adresa reală a locuinţei sale.

De asemenea, instanţa a luat act de aceea că începând cu data de 26.03.2018 şi până la finalul procesului, pârâta N.C. nu s-a mai prezentat în faţa instanţei,  ca şi de aceea că la termenul de judecată de la data de 29.05.2018 apărătorul acesteia, avocat S.D.M. a învederat instanţei faptul că înţelege să denunţe unilateral contractul de asistenţă juridică, pe care l-a încheiat cu pârâta N.C., motivat de faptul că deşi încercase de o perioadă de două luni, anterior acestui termen de judecată să ia legătura cu pârâta, acest demers nu a avut nici un rezultat _, aspecte care conduc instanţa la concluzia că pârâta nu a mai stăruit, nu doar în dovedirea, pe baza probelor încuviinţate, a cererii sale reconvenţionale, dar nici în soluţionarea acesteia, pe baza probatoriilor administrate până la această dată.

De altfel, urmare a stăruinţei instanţei, în a se efectua Raportul de evaluare psihologică a pârâtei N.C., ca parte componentă a anchetei psihosociale, această probă nu a putut fi administrată datorită absenţei certe a acesteia de la ultimul domiciliu, pe care l-a indicat în acest proces.

În ceea ce priveşte acţiunea introductivă, instanţa urmează să aibă în vedere concluziile Raportului de anchetă psihosocială, efectuat de către Autoritatea Tutelară …, efectuat la domiciliul reclamantului N.N., ca şi celelalte probatorii _, toate demonstrând faptul că minorii I.N., născut la data de … şi M.M., născut la data de … se bucură, la domiciliul tatălui – reclamant, de o îngrijire afectuoasă şi atentă, atât a acestuia, cât şi a bunicii paterne.

De altfel, aşa cum rezultă din Raportul privind situaţia copilului N.I.N. şi cel privind situaţia copilului  N.M.M., ambele efectuate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Ph., tatăl reclamantului şi mama acestuia au fost cei care, urmare a predării de către mama-pârâtă a celor doi minori la această instituţie, au fost cei care i-au vizitat pe minori, iar tatăl – reclamant a solicitat reintegrarea minorilor în familie, alături de fratele acestora, N.A.V..

Urmare a acestei conduite a tatălui – reclamant, minorii I.N., născut la data de … şi M.M., născut la data de … au fost reintegraţi în familia tatălui acestora, N.N.,  aspect care rezultă şi din Ancheta psihosocială efectuată de către Autoritatea Tutelară ….

Ţinând seama de concluziile anchetei psihosociale evocate anterior, instanţa urmează să aprecieze că mediul familial securizat şi care răspunde deplin  interesului superior al minorilor I.N. şi M.M. este cel de la domiciliul tatălui – reclamant, ca şi de conduita procesuală neechivocă a pârâtei, în sensul de a nu-şi susţine în continuare soluţionarea propriei cereri reconvenţionale, instanţa urmează că, în lumina disp.art.400 Noul Cod Civil, să admită capătul de cerere privind stabilirea locuinţei minorilor la tatăl reclamant, ca fiind întemeiat.

Având în vedere obligaţia naturală, dar şi legală a părintelui cu care minorii nu locuiesc în fapt, de a contribui la creşterea şi îngrijirea acestora, ţinând seama şi de faptul că din relaţia părţilor a rezultat şi minorul N.A.V., în lumina disp.art.402 Noul Cod Civil, instanţa urmează să oblige pârâta la plata unei pensii de întreţinere în valoare de 177,5 lei pentru fiecare minor, începând cu data de 6.04.2017 şi până la majoratul minorilor.

Întrucât nu există motive excepţionale, care pot conduce înlăturarea mame - pârâte de la exercitarea, în comun cu tatăl minorilor, a autorităţii părinteşti şi pentru o bună dezvoltare a personalităţii celor trei minori, în lumina disp.art.397 Noul Cod Civil, instanţa va stabilit ca, autoritatea părintească în ceea ce îi priveşte pe minorii indicaţi mai sus, ca şi pe minorul N.A.V., să fie exercitată în comun de către cei doi părinţi.

Instanţa va respinge cererea reconvenţională, în primul rând în considerarea faptului că nu a mai fost susţinută, dar existând şi motive care ar fi condus la respingerea acesteia, ca neîndeplinind condiţia garantării interesului superior al celor doi minori, în sensul asigurării unui climat de familie stabil, cald, protector şi având caracteristica de continuitate, aşa cum este cel de la domiciliul tatălui – reclamant şi al bunicii paterne.

În lumina disp.art.451 Noul Cod proc.Civ., instanţa va obliga  pârâta la 80 lei cheltuieli de judecată către reclamant.  .

Întocmit,

Judecător Popescu Anghelina

Domenii speta

Spete similare