Minori şi familie - ordin de protecţie

 R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILA nr.646

Sedinta publica din data de 01 iulie  2015

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea la data de 9.04.2015 sub nr. xxxx/327/2015, reclamanta HJD a solicitat emiterea unui ordin de protectie prin care sa se dispuna interdictii si obligatii în sarcina pârâtului CHG, în conformitate cu prevederile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familie.

Prin sentinta civila nr.1397/08.05.2015 Judecatoria Tulcea a respins cererea ca nefondata si a dispus virarea onorariului pentru aparatorul din oficiu al pârâtului, în cuantum de 200 lei, din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul de Avocati Tulcea.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:

În fapt, reclamanta HJD si pârâtul CHG sunt sot si sotie, iar din sus?inerile reclamantei rezulta ca în luna decembrie 2014 s-au despartit în fapt din cauza comportamentului violent al pârâtului.

A mai retinut prima instanta ca reclamanta a sustinut ca este o victima a sotului sau, datorita manifestarilor agresive ale acestuia constând în amenintari cu moartea, dar nu a putut dovedi aceste sustineri prin probe testimoniale, aratând la termenul de judecata din data de 20.04.2015 sa singurul martor este fiica sa si nu doreste sa o implice în proces.

Din înregistrarile audio aflate pe suportul CD depus la dosar rezulta într-adevar exercitarea unor amenintari de catre pârât la adresa reclamantei, amenintari exercitate prin convorbiri telefonice, dar si cu ocazia unor discutii avute în mod direct cu aceasta, discutii în contradictoriu pe tema neîntelegerilor din familie.

În privinta acestor înregistrari, instanta de fond a constatat ca nu este precizata data sau perioada aproximativa a convorbirilor dintre parti, iar din continutul general al tuturor discutiilor purtate nu se poate trage concluzia ca i s-ar fi provocat reclamantei o stare de teama sau tensiune psihica.

A apreciat prima instanta ca relevant în privinta sustinerilor reclamantei este faptul ca în dosarul penal nr. xxxx/P/2015 la care s-a facut referire în actiune, aceasta si-a retras plângerea prealabila formulata împotriva pârâtului, fiind dispusa solutia de clasare a cauzei, asa cum rezulta din adresa Parchetului de pe lânga Judecatoria Tulcea înregistrata la data de 28.04.2015 (fila nr. 25).

În conditiile în care reclamanta a sustinut exercitarea unor amenintari de catre sotul sau, a formulat sesizare penala împotriva acestuia, dar ulterior si-a retras plângerea, instanta de fond a apreciat aceasta conduita ca fiind o consecinta a încetarii starii de pericol la adresa sa, din moment ce nu a mai dorit sanctionarea penala a pârâtului.

Ca atare, nu se mai justifica emiterea ordinului de protectie în privinta reclamantei, cât timp aceasta a înteles sa renunte la procesul penal, proces care ar fi putut avea consecinte de o mai mare eficienta, fata de presupusa conduita a pârâtului.

Pe de alta parte, s-a mai retinut ca din adresa Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Tulcea nr. 206902/5.05.2015 rezulta existenta unui alt dosar penal constituit tot ca urmare a plângerii reclamantei pentru savârsirea infractiunii de amenintare, dar nu rezulta elemente care sa concluzioneze ca aspectele reclamante se confirma (fila nr. 26).

În privinta certificatul medical nr. 778/10.10.2010 eliberat de Serviciul Medico - Legal Judetean Tulcea depus de reclamanta, care atesta într-adevar existenta unor leziuni traumatice, s-a constatat de catre prima instanta ca acestea au fost produse în luna octombrie 2010, cu mult timp înainte de evenimentele care au fost relatate în prezenta actiune.

Fata de probatoriul administrat în cauza, instanta de fond a constatat ca nu sunt întrunite conditiile pentru emiterea ordinului de protectie.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat apel reclamanta HJD, criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica.

A aratat apelanta ca din înregistrarile audio depuse la dosar reiese clar ca pârâtul îi adresa amenintari, iar între acestia exista o stare tensionata.

Examinând hotarârea atacata în raport de motivele de critica invocate, Tribunalul constata apelul fondat.

Potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 217/22.05.2003, republicata pentru prevenirea si combaterea violentei în familie "persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa în pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, în scopul înlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, masurile din cele prevazute la lit. a-h."

La alin. 3, legea prevede ca prin aceeasi hotarâre instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire.

Din probele administrate în cauza atât la instanta de fond, cât si în apel, rezulta ca sunt întrunite cerintele art. 23 din Legea  nr. 217/2003, rezultând o stare de pericol în care se afla apelanta din cauza comportamentului sotului sau.

Din Referatul cu propunerea de clasare nr. xxxx/P/2015 întocmit de Politia municipiului Tulcea (fila 9 din dosar apel), rezulta ca pârâtul  recunoaste existenta unei stari conflictuale cu sotia, ca a amenintat-o cu acte de violenta, ca o va omorî, dar ca niciodata nu s-a gândit sa-si puna în practica amenintarile.

S-a constatat în referat ca pârâtul foloseste expresii amenintatoare, fiind o fire vulcanica, angajându-se sa înceteze conflictul cu sotia, recunoscând si faptul ca anterior a si agresat-o fizic.

Aceleasi aspecte rezulta si din procesul-verbal din 24.02.2015, procesul-verbal din 4.04.2015, procesul-verbal din 30.04.2015, procesul verbal din 12.05.2015 (filele 11-15 dosar).

De asemenea, instanta retine ca, pe rolul Judecatoriei Tulcea se afla înregistrat dosarul nr.  xxxx/327/2015 privind divortul dintre cei doi soti, iar din  înscrisul de la fila 27 din  dosar rezulta ca sotii sunt despartiti în fapt din martie-aprilie 2015 reclamanta mutându-se cu locuinta la o alta adresa, ca sotul continua amenintarile si la noul domiciliu, ceea ce creeaza o stare de temere motiv pentru care s-a apelat la nr. de urgenta 112.

Si din adresa Politiei municipiului Tulcea (fila 26) nr. 206902/5.05.2015 rezulta ca în ce-i priveste pe cei doi soti se efectueaza cercetari, verificari, plângerea reclamantei împotriva pârâtului aflându-se în lucru.

Fata de aceste considerente este evident ca între cei doi soti persista starea conflictuala cu amenintari si interventii la 112, cu  plângeri la politie, nefinalizate, cu provocarea starii de tulburare a linistii la adresa unde locuieste reclamanta din cauza comportamentului agresiv al pârâtului,care nu-si asuma comportamentul si nu  realizeaza ca se afla în proces de divort cu sotia si ca este posibil ca între cei doi sa nu mai existe relatii de afectiune care sa conduca la continuarea casatoriei într-o stare de normalitate, de liniste si comportament adecvat.

De aceea instanta de apel va considera ca este necesar pentru a se preîntâmpina o stare de pericol, ce s-ar putea produce din cauza comportamentului pârâtului sa se instituie un ordin de protectie, cu caracter provizoriu împotriva pârâtului în sensul de a pastra o distanta de minim 100 m fata  de reclamanta apelanta si fiica acesteia, JCH, de a pastra aceeasi distanta  fata de domiciliul, resedinta locul de munca sau unitatea de învatamânt  a reclamantei-apelante si a fiicei sale, ca persoane protejate.

De asemenea, se va interzice orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau în price alt mod, între persoanele protejate si pârâtul intimat, iar conform cu art.  3  din Legea nr.  217/2003 instanta  va obliga pârâtul sa se prezinte la consiliere psihologica si tratament psihoterapeutic.

Sub aceste aspecte se admite apelul, se va schimba hotarârea instantei de fond si se va admite actiunea.

1

Domenii speta

Spete similare