Pretentii

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamant SC T. SRL în contradictoriu cu pârât SC C. SRL  având ca obiect pretenţii

Fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 20.09.2017 când din lipsă de timp pentru deliberare s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul de mai sus, precizată în 26.04.2017, reclamanta S.C.T. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L., a solicitat ca pârâta să fie obligată să îi achite:

-suma de 149.609 lei reprezentând contravaloarea facturii 289/17.11.2015 cu titlu de contravaloare lucrări executate pentru pârâtă în baza contractului de executare de lucrări nr. 693/23.10.2013,

-penalităţi de 0,1% pe fiecare zi de întârziere de la data de 01.11.2016 şi până la achitarea debitului principal în întregime,

-contravaloarea dobânzii legale aferente contravalorii lucrărilor executate de reclamanta conform contractului de executare de lucrări nr. 693/23.10.2013, calculată pe perioada iulie 2016 şi până la achitarea efectivă a lucrărilor prestate de reclamanta în baza contractului de executare de lucrări nr. 693/23.10.2013,

-cu cheltuieli de judecată

În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

La data de 23.10.2013 reclamanta a încheiat cu pârâta un contract de executare lucrări prin care reclamanta s-a obligat să execute ca prestator pentru pârâtă lucrări de confecţionare şi montaj structură metalică clădire monobloc I., contra unui preţ de comun acord stabilit de 251.457 lei fără TVA.

La data de 24.10.2013 a început lucrarea în sensul că a comandat materialele şi s-au pregătit în atelier toate SDV-urile necesare executării lucrării.

La studierea documentaţiei tehnice puse la dispoziţie de beneficiar s-au constatat nereguli, a solicitat remedieri, iar aceste remedieri au fost făcute de beneficiar.

S-au îndeplinit obligaţiile şi au predat lucrările contractate, inclusiv unele lucrări suplimentare, în luna decembrie 2013.

Din cunoștințele lor acele lucrări au fost predate de către pârâtă către un alt beneficiar final, iar acel beneficiar a achitat integral contravaloarea acelor lucrări.

Cu toate acestea, pârâta a refuzat sistematic sub diferite motive puerile să convoace comisa de recepţie şi să încheie cu ei proces verbal de recepţie a lucrărilor.

Din păcate, potrivit prev.art.7 din contractul lor deşi pârâta în calitate de beneficiar trebuia ca în termen de 5 zile de la verificarea situaţiei de lucrări să convoace la cererea lor comisia de recepţie a acelor lucrări, acea comisie nu a fost convocată niciodată.

Nefiind convocată, ei nu au putut emite facturile pentru a primi contravaloarea lucrărilor executate reclamanta, pe de o parte, iar pe de altă parte, pârâta nu şi-a exprimat niciodată acordul în calitate de beneficiar pentru a putea să factureze lucrările, raportat la prevederile art. 5 din contractul lor.

I-a notificat prin intermediul executorului judecătoresc pentru recepţionarea lucrărilor şi emiterea avizului pentru facturarea lucrărilor, dar această încercare de soluţionare pe cale amiabilă a diferendului a rămas fără răspuns.

La data de 21.07.2016 pârâta a numit o comisie de recepţie a lucrărilor, iar lucrările au fost recepţionate la data de 22.07.2016.

Cu ocazia recepţiei li s-a imputat faptul că manipularea structurii metalice în şantier a fost asigurată de C., şuruburile şi piuliţele de prindere au fost asigurate de către C., schela metalică ar fi fost asigurată de către C., iar aceste operaţiuni şi lucrări ar trebui suportate de societatea lor.

Nici până la acest moment nu au indicat care ar fi valoarea lucrărilor reclamată de a fi achitată de reclamanta şi nici nu au depus dovezi în acest sens.

Li s-a imputat de asemenea unele lucrări executate de către B.A., fără a li se indica care ar fi temeiul ca reclamanta să suporte contravaloarea acelor lucrări, deşi nu le-a executat reclamanta ci au fost solicitate de către pârâtă şi executate de alte firme.

Cu privire la obiecţiuni, dorește să arate că sunt de acord şi solicită să achite contravaloarea şuruburilor şi a piuliţelor, dar nu cunosc valoarea acestora şi nici nu au fost chemaţi pentru a verifica punerea acestora în operă.

Arată că anterior pârâta, în calitate de antreprenor general, a predat aceste lucrări către beneficiarul final la data de 4 martie 2016 fără ca la acel moment să apară în procesul verbal de recepţie finală la rubrica observaţii, observaţiile făcute de către S.C.C. în procesul verbal de recepţie finală întocmit faţă de ei.

Potrivit prev.art.1862 alin. 2 C.civ. dacă fără motive temeinice, beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat antreprenorului rezultatul recepţiei, lucrarea se consideră recepţionată fără rezerve.

Potrivit prev.art.1864 C.civ., beneficiarul este obligat să achite preţul lucrărilor la data şi locul recepţiei, respectiv conform contractului lor în termen de 90 zile de la data recepţionării şi facturării lucrărilor.

Lucrările au fost recepţionate în decembrie 2013 dar ei nu a primit nici acceptul de a le factura şi nici contravaloarea acestor lucrări deşi au trecut 2 ani de la data recepţiei faptice de către pârâtă.

Ulterior, deşi s-a făcut recepţia finală de către beneficiarul final, care a şi achitat contravaloarea lucrărilor, se susţine că au fost necesare lucrări de remediere fără ca reclamantei să i se solicite efectuarea vreunei remedieri.

Având în vedere cele de mai sus şi faptul că potrivit contractului lor plata lucrărilor trebuia efectuată în termen de 90 zile de la data facturării, iar recepţia finală a avut loc la data de 22.07.2016, rezultă că solicitările lor sunt întemeiate și în consecinţă, solicită admiterea cererii şi obligarea pârâtei la plata contravalorii lucrărilor efectuate de societatea lor pentru pârâtă.

Cu privire la solicitarea dobânzii legale, alături de penalităţile de întârziere, consideră că sunt aplicabile în speţă prevederile art. 1535 C.civ.

Susțin că dobânda legală constituie o actualizare a creanţei datorate, iar în materie comercială părţile au posibilitatea de a prevedea cumulul penalităților de întârziere cu daunele moratorii sau compensatorii cu depășirea valorii sumelor asupra car ora sunt calculate. În plus, creditorul poate sa solicite și actualizarea sumei datorate a tuturor acestor daune.

Este adevărat că în practică părerile cu privire la posibilitatea cumulării celor două despăgubiri nu este unitară, dar opiniile sunt majoritare în sensul că în materie comercială, despăgubirile pot fi cumulate cu reactualizarea sumelor datorate.

În ceea ce priveşte dovezile privind lucrările suplimentare solicitate depune anexat corespondenţa purtată că pârâta şi actul adiţional încheiat cu aceasta.

Acestea sunt: lucrări montaj pene acoperiş pe care se monta învelitoarea din panouri tip sandvich, închiriere macara, vopsitorii, operaţiuni care nu erau incluse în contractul lor.

Motivele întârzierii sunt acelea ce rezultă din corespondenţa purtată cu pârâta.

Acestea sunt: punerea la dispoziţiei cu întârziere a terenului pe care urma să efectueze montajul, punerea cu întârziere la dispoziţiei a unei căi de acces la locul unde urma să se facă montajul, nu au fost finalizate fundaţiile pe care urma să monteze structura efectuată de ei, bazinele de beton armat care urmau să fie acoperite cu structura metalică construită de ei nu erau executate corespunzător de către beneficiar, iar remedierea defecţiunilor au împiedicat lucrările de montaj a structurii comandate reclamantei.

Lucrările contractate şi cele suplimentare au fost finalizate definitiv în luna aprilie 2015, în concordanţă cu modul în care beneficiarul i-a pus la dispoziţie frontul de lucru, respectiv a reuşit să-şi remedieze deficienţele la lucrările efectuate de el.

Reclamanta și-a respectat întrutotul obligaţiile în limita în care beneficiarul şi-a respectat obligaţiile proprii.

Reclamanta i-a adus chiar la cunoștință faptul că beneficiarul final este nemulţumit de modul în care îşi respectă obligaţiile asumate faţă de acesta .

Procesul verbal de recepţie a fost încheiat atât de târziu din cauza refuzului beneficiarului de a convoca comisia de recepţie.

Această obligaţie era în sarcina sa, iar cu toate demersurile lor acesta a refuzat nejustificat convocarea comisiei de recepţie.

Doar după ce i-a comunicat reclamanta faptul că au dovada predării lucrării către beneficiarul final fără nici o obiecţiune cu privire la lucrările executate de reclamantă a fost de acord să convoace comisia de recepţie finală.

Nu datorează nici un fel de penalităţi de întârziere deoarece niciodată nu a fost puşi în întârziere cu privire la contractul lor.

Ar fi fost normal să existe o punere în întârziere, aceasta să vizeze anumite lucrări concrete, neexecutate de reclamantă conform contractului sau în termenii contractuali din vina lor, iar reclamanta să fi refuzat executarea acestora sau remedierea deficienţelor cauzate de reclamantă.

A respectat termenii contractuali şi s-au îndeplinit obligaţiile contractuale la timp, atât cât a putut din cauza beneficiarului care nu a fost niciodată în măsură să îşi respecte propriile obligaţii.

Penalităţile li se impută de către pârâtă fără nici un fel de temei legal sau contractual.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.1851 şi urm. C.civ. respectiv 1270 şi urm. C.civ.

Pentru dovedirea celor susținute, s-a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu:

-înscrisurile depuse la dosarul cauzei

-audierea martorului G.A.I. (persoana responsabilă cu lucrarea), care solicită să fie citat la adresa din …, pentru a dovedi aspectele privind predarea lucrării şi data la care această lucrare a fost executată şi predată.

-efectuarea unei adrese către S.C. C.A. S.A. pentru comunicarea la dosarul cauzei a unei copii a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pentru lucrările efectuate în baza contractului nr. 1545/12.09.2012 MS L&I YB 06. Reabilitarea staţiilor de tratare a apei.

-obligarea pârâtei să depună la dosarul cauzei toate actele pe care le deţine şi pe care pretinde că li le-a comunicat cu privire la eventualele deficienţe ale lucrărilor efectuate de reclamanta respectiv cu privire la şuruburile şi piuliţele folosite la această lucrare.

Cererea a fost legal timbrată, fiind depusă la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 4.097,18 lei.

Reclamanta a depus NOTE DE ȘEDINȚĂ, prin care s-au arătat, în esență, următoarele:

Factura nr. 289/17.11.2015 a fost stornată prin factura nr. 298/16.08.2016.

Pârâta a depus ÎNTÂMPINARE și CERERE RECONVENȚIONALĂ, precizată în 15.06.2017, prin care a solicitat:

-admiterea în parte a cererii de chemare în judecata formulate de T., astfel:

oadmiterea în parte a primului capăt de cerere, în limita sumei de 117.737,00 lei (din suma de 149.609 lei, contravaloarea facturii neachitate, trebuie scăzută valoarea garanţiei de buna execuţie potrivit art. 6.3 din contract în cuantum de 10327,89 lei și suma de 21543,21 lei, contravaloarea unor lucrări suplimentare nerecunoscute de pârâtă);

oadmiterea în parte a capătului 2 al cererii și obligarea pârâtei la plata de penalități de întârziere în cuantum de 7480,45 lei, având în vedere dispoziţiile art. .8.2 teza finala din contractul 693/23.10.2013 potrivit cărora penalitățile nu pot depăși 5% din suma neachitata.

orespingerea capătului 3 al cererii introductive referitor la dobânda legala, ca vădit nefondat.

-Admiterea cererii reconvenționale și

oobligarea pârâtei reconvenționale la plata următoarelor sume:

suma de 260.145 lei reprezentând contravaloarea facturii 7345507/16.01.2017, penalități de întârziere care cad în sarcina pârâtei potrivit dispoziţiilor art. 8.2. din contractul 693/23.10.2013;

suma de 9.890,24 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor neexecutate menționate la pct. 4.2 din procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 410/22.07.2016;

suma de 10.036,21 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor care nu respecta lucrările proiectului, menționate la pct. 4.3 din procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 410/22.07.2016;

-Compensarea obligaţiilor reciproce ale părților, stingerea lor până la concurenta celei mai mici dintre ele și obligarea în consecinţa a pârâtei reconvențional să le achite diferenţa rămasa (in condiţiile în care sumele la care au dreptul sunt mult mai mari decât cele la care are dreptul T.).

-Obligarea pârâtei reconvenționale la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

Cu privire la apărările lor, cuprinse în întâmpinare, față de cererea de chemare în judecata formulata de T. S.R.L..

Este adevărat ca între părți s-a încheiat și executat Contractul de executare de lucrări nr. 693/23.10.2013, în temeiul căruia s-au născut o serie de drepturi și obligaţii reciproce între părți.

Nu este, însa, nimic adevărat în afirmaţiile pe care le face reclamanta, în cererea sa, asupra modului în care părţile și-au îndeplinit obligaţiile asumate:

-contrar celor arătate, reclamanta nu și-a îndeplinit în termenii și condiţiile convenite obligaţiile contractuale asumate, chestiune pe care o vor dovedi în fața instanței;

-contrar celor afirmate, pârâta și-au îndeplinit și s-au declarat în permanență gata să își îndeplinească obligaţiile asumate și nu a refuzat, niciodată, sub nici un fel de motiv, să convoace comisia de recepţie, etc.

Le va fi foarte simplu să dovedească, în fața instanței, ca nu au fost înștiințați cu privire la terminarea lucrărilor, de către reclamanta, și ca nu li s-a cerut niciodată, de către aceasta, să convoace comisia de recepţie, deși aceste obligaţii îi reveneau potrivit dispoziţiilor art. 7.4 din contract.

După cum au arătat, sunt de acord cu admiterea în parte a sumei arătat la pct. l din cererea introductiva, după cum urmează:

a)Mai întâi, din valoarea facturii emise de reclamantă trebuie scăzută suma de 21.543,21 lei (17.373,56 lei + TVA) pe care nu o recunoaște și nu a acceptat-o la plată.

Într-una din situațiile de lucrări pe care reclamanta i le-a propus (cea cu nr. 53/17.11.2015) pârâta a inclus și aceasta suma, de 17.373,56 lei + TVA.

Ei nu au acceptat nici factura 289/17.11.2015, nici situația de lucrări în cauză și nici faptul ca aceste lucrări au fost executate.

Precizează ca, potrivit art. 5.1. din contract, acordul lor pentru facturare și pentru acceptarea situațiilor de lucrări era indispensabil.

Întrucât ei nu au acceptat aceste lucrări suplimentare, menționate de reclamanta la penultima poziţie din situația de lucrări 53/2015, nu recunoaște aceasta suma și nu sunt de acord să o plătească.

Suma datorată potrivit contractului, fără lucrări suplimentare, ar fi aşadar de 128.065,86 lei, potrivit celei de-a doua situații de lucrări întocmita de T..

b)Din aceasta suma, de 128.065,86 lei, mai trebuie scăzută garanţia de buna execuţie, pe care reclamanta este obligată, potrivit contractului, sa o constituie:

-potrivit dispoziţiilor art. 6.3 din contractul 693 pârâta le datorează o garanţie de buna execuţie, în cuantum de 10% din valoarea fără TVA a lucrărilor;

-garanţia de buna execuţie se constituie prin reţineri succesive, în procent de 10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi emise de T.;

Întrucât, potrivit dispoziţiilor contractuale (art.6.4.), garanţia se utilizează de către C. pentru repararea oricăror prejudicii create de către T., aceasta din urma nu are dreptul să le pretindă aceasta suma reprezentând 10% din valoarea facturii fără TVA.

Modul de calcul este următorul:

-valoarea fără TVA a facturii 289/17.11.2015 (din care s-au scăzut lucrările suplimentare, nerecunoscute) este de 103.278,92 lei;

-10% din valoarea facturii fără TVA, reprezintă 10327,89 lei;

Suma cu care sunt de acord este: 149,609 lei (valoarea facturii neachitate pretinse de reclamanta) - 10.327,89 lei - 21.543,21 lei = 117.737,00 lei.

Solicită, aşadar, să se admită cererea de la petitul 1 doar pentru aceasta suma.

Solicită să se admită doar în parte capătul 2 al acţiunii introductive, având în vedere dispoziţiile contractuale la care se vor referi în continuare:

-potrivit art. 8.1 din contract, pârâta vor datora reclamantei penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, calculată la valoarea facturii neachitate.

-potrivit art. 8.2. Teza finala, însă, părţile au convenit ca “Volumul penalităților nu va putea fi mai mare de 5% din valoarea neachitata ”.

În aceste condiţii, cererea reclamantei de obligare a lor la plata de penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, între 1 noiembrie 2016 și momentul achitării debitului este în cea mai mare parte nefondată.

Suma pe care o datorează, cu titlu de penalități de întârziere, indiferent de numărul de zile de întârziere, nu poate fi mai mare de 5% din valoarea facturii neachitate, respectiv 7480,45 lei.

Solicită, în consecinţa, să se admită în parte capătul 2 al cererii introductive și să le obligaţi la plata, cu titlu de penalități, a sumei de 7480,45 lei.

Solicită să se respingă capătul 3 al cererii introductive, referitor la dobânda legală, ca vădit nefondat.

În notele de şedinţa depuse ulterior acţiunii, reclamanta este de părere ca ar trebui ca, pe lângă penalitățile de întârziere convenite, sa îi plătească și dobânda legala.

Cererea este infirmata chiar de textul legal pe care îl indica drept temei al cererii.

Întrucât, în speţa, la art. 8.1.si 8.2. din contract părţile au stabilit nivelul dobânzii penalizatoare, cererea reclamantei de acordare a dobânzii legale împreuna cu cea convenţionala este vădit nefondată.

Solicită sa se compenseze sumele pe care le datora reclamantei cu sumele pe care aceasta i le datorează lor, arătate în cuprinsul cererii lor reconvenționale, în temeiul art. 1616 cod civil.

Cu privire la cererile de probațiune formulate de reclamanta:

-solicită să se încuviințeze ca probe actele depuse la dosar în anexa cererii de chemare în judecata;

-solicită să se respingă cererea reclamantei de efectuare a unei adrese către C.A., pentru comunicare de acte având în vedere, în primul rând, faptul ca procesul verbal solicitat se afla la dosar. Potrivit dispoziţiilor legale procedurale, reclamanta are dreptul, o data ce a înregistrat o cerere de chemare în judecata, sa ceara direct Companiei în cauza sa comunice aceste documente și nu poate impune instanței de judecata sa efectueze probe în locul sau în numele sau. În plus, înscrisul solicitat nu are nici o legătură cu cauza, neavând aşadar nici o utilitate. Contractul 693/2013 nu leagă, în niciun fel, modul de executare a obligaţiilor asumate, de data la care ei au predat lucrarea către beneficiarul final. Nu contează, deci, din perspectiva momentului la care trebuie îndeplinite obligaţiile lor reciproce, când anume am predat pârâta lucrarea către A..

-solicită să se respingă cererea reclamantei de audiere a martorului propus pentru a dovedi “aspectele privind predarea lucrării și data la care aceasta lucrare a fost executata și predata”.

Potrivit legii (Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora din 14.06.1994 - monitorul oficial 193 din 28 iulie 1994) și contractului 693/2013, predarea lucrării se constata prin proces verbal de recepţie la terminarea lucrării.

Dovada finalizării execuţiei și predării lucrării se face, aşadar, cu procesul verbal de recepţie la terminarea lucrării si nu cu martori.

Cu privire la acţiunea reconvenționala.

Potrivit art. 4.1 din contract, termenul de execuţie, considerat esenţial de către Beneficiar (adică de către pârâta) a fost stabilit la 45 de zile de la semnarea contractului.

Cele 45 de zile s-au împlinit, după un calcul simplu, la 7 decembrie 2013, data la care lucrarea pe care pârâta reconvențional se obligase sa o execute, ar fi trebuit finalizata.

Contrar afirmaţiilor pe care le face în acţiunea sa, pârâta a fost foarte departe de ceea ce ar fi trebuit sa fie o îndeplinire cu buna credinţa, în condiţiile și la termenele asumate, a obligaţiilor contractuale.

Deși la scurt timp după semnarea contractului a început sa încaseze sume foarte mari de bani de la ei (practic, diferenţa până la valoarea totala a contractului i-a fost achitata) lucrările au decurs cu foarte mare întârziere din culpa exclusiva a pârâtei.

La data de 18 aprilie 2014, moment în care deja se acumulaseră câteva luni de întârziere, a expediat pârâtei reconvenționale adresa 337/18.04.2014, prin care îi semnala deficientele grave de execuţie și depăşirea termenelor convenite.

Îi reproşa ca se obligase sa execute confecţia în anumite condiţii, pe care le-a modificat unilateral, chestiune care a determinat întârzieri majore.

Își manifestau deplina disponibilitate și cooperare pentru ca lucrarea sa fie, totuşi, finalizata până la data de 24.04.2014, la care ar fi trebuit sa aibă loc recepţia de către beneficiarul final A..

Parata a ignorat avertismentele lor - a precizat în acea adresa ca vor impune penalități de întârziere potrivit contractului - și a continuat sa tărăgăneze lucrările, alocând din ce în ce mai puţine resurse.

Pentru ca datorau, la rândul lor, penalități de întârziere beneficiarului final, au fost nevoiţi să intervină masiv pentru a realiza lucrările care cădeau în sarcina pârâtei și pentru a le îndrepta pe cele realizate greşit.

Cu toata intervenția lor, întârzierile s-au acumulat în continuare iar, în cele din urma, pârâta a abandonat complet lucrările și legăturile cu ei.

Este adevărat ca reclamanta i-a mai cerut, o data - în octombrie 2015-, convocarea comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor dar, după cum vor arata în continuare, lucrările nu fuseseră încă finalizate.

Abia după intervenția lor lucrarea a fost predata beneficiarului final la data de ... 14 martie 2016. astfel cum arata chiar pârâta în adresa sa cu nr. 30/18.07.2016!

În vara anului 2016, la începutul lunii iulie, a primit din partea pârâtei ... o notificare prin care le cerea să convoace comisia de recepţie nu mai târziu de 15 iulie 2016.

Întrucât, potrivit contractului, avea într-adevăr o astfel de obligaţie, a convocat imediat comisia de recepţie la terminarea lucrărilor, prin adresa 384/15.07.2016, comunicata și pârâtei.

În mod cât se poate de ciudat, pârâta a răspuns la 18 iulie 2017, prin adresa cu nr. 30, arătând ca ... recepţia a fost făcuta de beneficiarul final la 14 martie 2016, drept pentru care i-a expediat și pârâtei o copie a procesului verbal!?!

Cu alte cuvinte, pârâta care îi notificase în temeiul contractului lor 693/2013, cerându-le convocarea comisiei de recepţie, răspundea deciziei lor de convocare cu aceasta adresa în care făcea trimitere la recepţia finala a întregului obiectiv, chestiune care nu are nici o legătură directa cu contractul lor.

Realizând, ulterior, eroarea comisa, pârâta a emis în cele din urma, împuternicirea din 21.07.2016, prin care și-a desemnat reprezentantul sa participe la recepţia lucrării.

La 22 iulie 2017, s-a încheiat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrării 410/22.07.2016, în care au fost consemnate la punctele 4.2. și 4.3. deficientele constatate.

A comunicat pârâtei procesul verbal de recepţie si, prin adresa 411/22.07.2016, a invitat-o la sediul lor în vederea emiterii facturii fiscale finale și pentru soluţionarea neregularităților.

În toamna anului 2016, pârâta a încercat să îi convingă sa semneze un act adiţional la contract, urmărind probabil sa obțină prelungiri ale termenelor.

A răspuns prin adresa nr. 670/1.11.2016, arătând ca nu sunt de acord nici cu actul adiţional, nici cu situațiile de lucrări și nici cu facturile emise, astfel încât i le-a restituit, precizând ca termenul de execuţie a fost depăşit cu foarte mult și ca ei au suferit grave prejudicii.

A invitat din nou pârâta la discuţii pentru clarificarea obligaţiilor, dar nu a mai primit nici un răspuns.

A emis la data de 16 ianuarie 2017, factura fiscala 7345507/16.01.2017, pentru suma de 260145,00 lei, reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere aferente contractului 693/2013, factura pe care a expediat-o pârâtei cu confirmare de primire (parata confirma ca a primit-o, întrucât o atașează cererii sale de chemare în judecata, dar nu formulează apărări coerente în legătură cu acest înscris).

Solicită, aşadar, să se admită cererea reconvenționala din acest prim punct de vedere:

-potrivit dispoziţiilor art. 8.2 din contract, pârâta le datorează penalități de întârziere de 0,1% pe zi, calculate la valoarea lucrărilor contractate, pentru toata perioada de depăşire scursa după termenul convenit (45 de zile de la semnarea contractului 693/23.10.2013) și până la data finalizării lucrărilor, care este data procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, 22 iulie 2016 (astfel cum impune art. 1878 cod civil);

-pentru cei aproape 3 ani de întârziere (intre 7 decembrie 2013 - 22 iulie 2016) pârâta le datorează suma totala de 260145,00 lei cu titlu de penalități de întârziere, pentru care a emis factura fiscala ataşata;

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1350 cod civil, art. 1616 cod civil, art. 1874, 1878 Cod civil, Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora din 14.06.1994 - monitorul oficial 193 din 28 iulie 1994, clauzele contractului 693/2013;

Pentru dovedirea celor susținute, s-a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisurile depuse de reclamanta pârâta reconvențional și cele depuse de pârâta în anexă.

Solicită să se admită și capetele de cerere 1.2 și 1.3 ale acţiunii reconvenționale, pe care le dovedesc astfel:

a)cu procesul verbal de recepţie la terminarea lucrării;

b)pentru lucrările menționate la pct. 4.2. Din procesul verbal de recepţie:

-factura 140403020 din 9 aprilie 2014, cu care a achiziționat suburi, piuliţe și şaibe in valoare de 2797 lei, necesare pentru realizarea lucrărilor, recunoscute de pârâta;

-factura 1003732/30.04.2014, cu care dovedesc ca a închiriat utilajele necesare pentru manipularea structurii metalice, plătind suma de 7092,80 lei, fișa de pontaj a şoferilor și scrisoarea CMR;

c) pentru lucrările de la pct. 4.3. Din procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor:

- factura 01000054 din 29 martie 2016; în anexa acestei facturi (CENTRALIZATOR LUCRĂRI) la poziţia 2 figurează lucrarea de revopsire a structurii metalice și siliconare noduri, în valoare de 10036,21 lei, care a fost executata pe cheltuiala lor și pe care o pretinde de la pârâta;

Cererea a fost legal timbrată, fiind depusă la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 7.412,77 lei. 

Reclamanta a depus NOTE DE ŞEDINŢĂ (întâmpinare la cererea reconvențională) prin care a solicitat:

-respingerea cererii reconvenţionale ca nefondată

-obligarea reclamantei reconvenţionale la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de acest demers.

În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

Nu datorează nici o sumă de bani cu nici un titlu fată de reclamanta reconvențională.

Li se solicită plata unor lucrări care nu face obiectul contractului lor, care nu le pot fi imputate şi care nu le-au fost solicitate niciodată de către reclamanta reconvențională până la momentul demarării acţiunii lor.

Contractul lor iniţial nu prevedea nici un fel de lucrări de vopsitorie.

Nu a avut în contractul lor obligaţii de a efectua lucrări de vopsitorie şi nici de siliconare a structurii metalice executate de noi.

Nu se justifică reţinerea unei garanţii de bună execuţie deoarece termenul de garanţie al lucrării a expirat, iar în timpul termenului de garanţie beneficiarul final nu a avut pretenţii materiale faţă de reclamanta reconvenţională.

Garanţia de bună execuţie reținută reclamantei reconvenționale de către beneficiarul final a fost restituită acesteia fără obiecțiuni.

Este adevărat că suplimentar faţă de contractul lor reclamanta reconvenţională le-solicitat să execute lucrări de vopsitorie, dar reclamanta nu a executat decât vopsitorii pe 5 tone de material, restul operaţiunilor de vopsitorie fiind executate de către alte firme şi de către reclamanta reconvenţională.

Penele de acoperiş nu sunt executate de reclamantă, au fost cumpărate de către pârâtă şi i-au solicitat suplimentar faţă de contractul lor să le monteze în lucrarea finală.

Pentru a putea monta lucrarea lor la faţa locului şi pentru a monta suplimentar penele cumpărate de către pârâtă, am închiriat macarale, cost care este suplimentar faţă de obligaţiile asumate de ei prin contract.

2. A arătat deja că următoarele lucrări sunt lucrări suplimentare faţă de contract şi efectuate la solicitarea pârâtei.

Acestea sunt: lucrări montaj pene acoperiş pe care se monta învelitoarea din panouri tip sandvich, închiriere macara, vopsitorii, operaţiuni care nu erau incluse în contractul lor.

Solicită în continuare audierea martorului, care a fost persoana responsabilă cu lucrarea.

3. Motivele întârzierii sunt acelea ce rezultă din corespondenţa purtată cu pârâta.

Acestea sunt: punerea la dispoziţiei cu întârziere a terenului pe care urma să efectueze montajul, punerea cu întârziere la dispoziţiei a unei căi de acces la locul unde urma să se facă montajul, nu au fost finalizate fundaţiile pe care urma să montăm structura efectuată de ei, bazinele de beton armat care urmau să fie acoperite cu structura metalică construită de ei nu erau executate corespunzător de către beneficiar, iar remedierea defecţiunilor au împiedicat lucrările de montaj a structurii comandate reclamantei.

4. Lucrările contractate şi cele suplimentare au fost finalizate definitiv în luna aprilie 2015, în concordanţă cu modul în care beneficiarul i-a pus la dispoziţie frontul de lucru, respectiv a reuşit să-şi remedieze deficienţele la lucrările efectuate de el.

Reclamanta și-a respectat întrutotul obligaţiile în limita în care beneficiarul şi-a respectat obligaţiile proprii.

I-a adus chiar la cunoștință faptul că beneficiarul final este nemulţumit de modul în care îşi respectă obligaţiile asumate fată de acesta .

5. Procesul verbal de recepţie a fost încheiat atât de târziu din cauza refuzului beneficiarului de a convoca comisia de recepţie.

Această obligaţie era în sarcina sa, iar cu toate demersurile lor acesta a refuzat nejustificat convocarea comisiei de recepţie.

Doar după ce i-a comunicat noi faptul că au dovada predării lucrării către beneficiarul final fără nici o obiecţiune cu privire la lucrările executate de ei a fost de acord să convoace comisia de recepţie finală.

6. Nu datorează nici un fel de penalităţi de întârziere deoarece niciodată nu a fost puşi în întârziere cu privire la contractul lor.

Ar fi fost normal să existe o punere în întârziere, aceasta să vizeze anumite lucrări concrete, neexecutate de reclamantă conform contractului sau în termenii contractuali din vina lor, iar reclamanta să fi refuzat executarea acestora sau remedierea deficienţelor cauzate de noi.

Ei au respectat termenii contractuali şi s-au îndeplinit obligaţiile contractuale la timp, atât cât a putut din cauza beneficiarului care nu a fost niciodată în măsură să îşi respecte propriile obligaţii.

Penalităţile li se impută fără nici un fel de temei legal sau contractual.

Pârâta a depus CONCLUZII SCRISE prin care a solicitat:

1. admiterea în parte a cererii de chemare în judecata formulate de T., în limitele arătate prin întâmpinare astfel:

1.1.admiterea în parte a primului capăt de cerere, în limita sumei de 117.737,00 lei (din suma de 149.609 lei, contravaloarea facturii neachitate, trebuie scăzuta valoarea garanției de buna execuție potrivit art. 6.3 din contract în cuantum de 10327,89 lei și suma de 21543,21 lei, contravaloarea unor lucrări suplimentare nerecunoscute de noi);

1.2.admiterea în parte a capătului 2 al cererii și obligarea lor la plata de penalități de întârziere în cuantum de 7480,45 lei, având în vedere dispozițiile art. .8.2 teza finala din contractul 693 din 23.10.2013 potrivit cărora penalitățile nu pot depăși 5% din suma neachitata.

1.3.respingerea capătului 3 al cererii introductive referitor la dobânda legala, ca vădit nefondat.

2.Admiterea cererii reconvenționale formulate de pârâta și obligarea pârâtei reconvenționale la plata următoarelor sume:

2.1.suma de 260.145 (douasutesaizecidemiiosutapatruzecisicinci) lei reprezentând contravaloarea facturii 7345507 din 16.01.2017, penalități de întârziere care cad în sarcina pârâtei potrivit dispozițiilor art. 8.2. din contractul 693 din 23.10.2013;

2.2.suma de 9890,24 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor neexecutate menționate la pct. 4.2 din procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilornr. 410 din 22.07.2016;

2.3.suma de 10.036,21 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor care nu respecta lucrările proiectului, menționate la pct. 4.3 din procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 410 din 22.07.2016;

3.Compensarea obligațiilor reciproce ale părților, stingerea lor până la concurenta celei mai mici dintre ele și obligarea în consecința a pârâtei reconvențional să le achite diferența rămasa (in condițiile în care sumele la care au dreptul sunt mult mai mari decât cele la care are dreptul T.).

4.Obligarea pârâtei reconvențional la plata cheltuielilor de judecata constând în taxa de timbru judiciar în cuantum de 7412,77 lei, potrivit dovezilor aflate la dosar.

Vor solicita restul cheltuielilor de judecata constând în onorariu de avocat pe cale separata, chestiune pe care solicită sa fie consemnată în hotărâre.

În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

1.Cu privire la apărările lor, cuprinse în întâmpinare, față de cererea de chemare în judecata formulata de T. S.R.L..

Este adevărat ca între părți s-a încheiat și executat Contractul de executare de lucrări nr. 693 din 23.10.2013, în temeiul căruia s-au născut o serie de drepturi și obligații reciproce între părți.

Nu este, insa, nimic adevărat în afirmațiile pe care le face reclamanta, în cererea sa, asupra modului în care părțile și-au îndeplinit obligațiile asumate:

-contrar celor arătate, reclamanta NU și-a îndeplinit în termenii și condițiile convenite obligațiile contractuale asumate, chestiune pe care a dovedit-o în fața instanței prin probele administrate;

-contrar celor afirmate, noi s-au îndeplinit și i-a declarat în permanenta gata să își îndeplinească obligațiile asumate și nu a refuzat, niciodată, sub nici un fel de motiv, sa convoca comisia de recepție, etc. A fost simplu să dovedească, în fața instanței -prin înscrisurile depuse- ca nu a fost înștiințați de către reclamanta cu privire la terminarea lucrărilor și ca nu li s-a cerut niciodată, de către aceasta, sa convoca comisia de recepție deși aceste obligații II REVENEAU potrivit dispozițiilor art. 7.4 din contract.

1.1.După cum a arătat, sunt de acord cu admiterea în parte a sumei arătat la pct. 1 din cererea introductiva, după cum urmează:

a)Mai întâi, din valoarea facturii emise de pârâta trebuie scăzuta suma de 21543,21 lei (17373,56 lei + TVA) pe care nu o recunoaște și nu ar acceptat-o la plata. Intr-una din situațiile de lucrări pe care reclamanta i le-au propus (cea cu nr. 53/17.11.2015) pârâta a inclus și aceasta suma, de 17373,56 lei + TVA. Ei nu ar acceptat nici factura 289/17.11.2015, nici situația de lucrări în cauza și nici faptul ca aceste lucrări au fost executate. Precizează ca, potrivit art. 5.1. din contract, acordul lor pentru facturare și pentru acceptarea situațiilor de lucrări era indispensabil.

Întrucât ei nu ar acceptat aceste lucrări suplimentare, menționate de reclamanta la penultima poziție din situația de lucrări 53/2015, nu recunoaște aceasta suma și nu sunt de acord să o plătească.

Suma datorată potrivit contractului, fără lucrări suplimentare, ar fi așadar de 128.065,86 lei, potrivit celei de-a doua situații de lucrări întocmita de T..

b)Din aceasta suma, de 128.065,86 lei, mai trebuie scăzuta garanția de buna execuție, pe care reclamanta este obligata, potrivit contractului, sa o constituie:

-potrivit dispozițiilor art. 6.3 din contractul 693 pârâta le datorează o garanție de buna execuție, în cuantum de 10% din valoarea fără TVA a lucrărilor;

-garanția de buna execuție se constituie prin rețineri succesive, în procent de 10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi emise de T.;

Întrucât, potrivit dispozițiilor contractuale (art.6.4.), garanția se utilizează de către C. pentru repararea oricăror prejudicii create de către T., aceasta din urma nu are dreptul să le pretindă aceasta suma reprezentând 10% din valoarea facturii fără TVA.

Modul de calcul este următorul:

-valoarea fără TVA a facturii 289/17.11.2015 (din care s-au scăzut lucrările suplimentare, nerecunoscute) este de 103278,92 lei;

-10% din valoarea facturii fără TVA, reprezintă 10327,89 lei;

Suma cu care sunt de acord este:

149.609 lei (valoarea facturii neachitate pretinse de reclamanta) – 10.327,89 lei – 21.543,21 lei = 117.737,00 lei.

Solicită, așadar, să se admită cererea de la petitul 1 doar pentru aceasta suma.

1.2.Solicită să se admită doar în parte capătul 2 al acțiunii introductive, având în vedere dispozițiile contractuale la care se vor referi în continuare:

-potrivit art. 8.1 din contract, pârâta vor datora reclamantei penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, calculată la valoarea facturii neachitate.

-potrivit art. 8.2. Teza finala, insa, părțile au convenit ca “Volumul penalităților nu va putea fi mai mare de 5% din valoarea neachitata”.

În aceste condiții, cererea reclamantei de obligare a lor la plata de penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, între 1 noiembrie 2016 și momentul achitării debitului este în cea mai mare parte nefondată.

Suma pe care o datora, cu titlu de penalități de întârziere, indiferent de numărul de zile de întârziere, nu poate fi mai mare de 5% din valoarea facturii neachitate, respectiv 7480,45 lei.

Solicită, în consecința, să se admită în parte capătul 2 al cererii introductive și să le obligați la plata, cu titlu de penalități, a sumei de 7480,45 lei.

1.3.Solicită să se respingă capătul 3 al cererii introductive, referitor la dobânda legala, ca vădit nefondat.

În notele de ședința depuse ulterior acțiunii, reclamanta este de părere ca ar trebui ca, pe lângă penalitățile de întârziere convenite, sa îi plătesc și dobânda legala.

Cererea este infirmata chiar de textul legal pe care îl indica drept temei al cererii. Potrivit Art. 1.535 alin. (1) Cod civil: “În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.” (sbl.ns.)

Textul legal este clar și lipsește de temei pretenția reclamantei de la petitul 3:

-creditorul are dreptul la daune moratorii în cuantumul convenit de părți, în contract SAU, dacă în contract nu s-a prevăzut nimic, are dreptul la daune în cuantumul prevăzut de lege.

Folosirea conjuncției disjunctive “sau”, de către legiuitor, impune cu necesitate o singura concluzie: creditorul are dreptul fie la dobânda penalizatoare convenita în contract, dacă exista, fie la dobânda penalizatoare prevăzuta de lege, dacă nu s-a convenit nimic, dar nu la ambele.

În același sens este, de altfel, și actul normativ special, anume OG 13/2011 care, la art. 2, precizează: “În cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi remuneratorii şi/sau penalizatoare, după caz, şi în absenţa stipulaţiei exprese a nivelului acestora de către părţi, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea. ”

Dobânda legala penalizatoare se va plăti, deci, doar dacă părțile nu au convenit expres un alt nivel al dobânzii.

Întrucât, în speța, la art. 8.1.si 8.2. din contract părțile au stabilit nivelul dobânzii penalizatoare, cererea reclamantei de acordare a dobânzii legale împreuna cu cea convenționala este vădit nefondată.

1.4.Solicită să se compenseze sumele pe care le datora reclamantei cu sumele pe care aceasta i le datorează lor, arătate în cuprinsul cererii lor reconvenționale, în temeiul art. 1616 cod civil.

B.Își mențin, în întregime, apărările și argumentele expuse în fața instanței cu privire la acțiunea reconvenționala.

Potrivit art. 4.1 din contract, termenul de execuție, considerat esențial de către Beneficiar (adică de către pârâta) a fost stabilit la 45 de zile de la semnarea contractului. Cele 45 de zile s-au împlinit, după un calcul simplu, la 7 decembrie 2013, data la care lucrarea pe care pârâta reconvențional se obligase sa o execute, ar fi trebuit finalizata.

Contrar afirmațiilor pe care le face în acțiunea sa, pârâta a fost foarte departe de ceea ce ar fi trebuit sa fie o îndeplinire cu buna credința, în condițiile și la termenele asumate, a obligațiilor contractuale.

Deși la scurt timp după semnarea contractului a început sa încaseze sume foarte mari de bani de la ei (practic, diferența până la valoarea totala a contractului i-a fost achitata) lucrările au decurs cu foarte mare întârziere din culpa exclusiva a pârâtei.

La data de 18 aprilie 2014, moment în care deja se acumulaseră câteva luni de întârziere, a expediat pârâtei reconvenționale adresa 337/18.04.2014, prin care îi semnala deficientele grave de execuție și depășirea termenelor convenite. Îi reproșează ca se obligase sa execute confecția în anumite condiții, pe care le-a modificat unilateral, chestiune care a determinat întârzieri majore. Își manifestau deplina disponibilitate și cooperare pentru ca lucrarea sa fie, totuși, finalizata până la data de 24.04.2014, la care ar fi trebuit sa aibă loc recepția de către beneficiarul final A..

Parata a ignorat avertismentele lor -a precizat în acea adresa ca vor impune penalități de întârziere potrivit contractului - și a continuat sa tărăgăneze lucrările, alocând din ce în ce mai puține resurse.

Pentru ca datora, la rândul lor, penalități de întârziere beneficiarului final, au fost nevoiți să intervină masiv pentru a realiza lucrările care cădeau în sarcina pârâtei și pentru a le îndrepta pe cele realizate greșit. Cu toata intervenția lor, întârzierile s-au acumulat în continuare iar, în cele din urma, pârâta a abandonat complet lucrările și legăturile cu ei.

Este adevărat ca i-a mai cerut, o data - în octombrie 2015-, convocarea comisiei de recepție la terminarea lucrărilor dar, după cum vor arata în continuare, lucrările nu fuseseră încă finalizate.

Abia după intervenția lor, lucrarea a fost predata beneficiarului final la data de … 14 martie 2016, astfel cum arata chiar pârâta în adresa sa cu nr. 30/18.07.2016!

În vara anului 2016, la începutul lunii iulie, a primit din partea pârâtei … o notificare prin care le cerea sa convoca comisia de recepție nu mai târziu de 15 iulie 2016.

Întrucât, potrivit contractului, avea într-adevăr o astfel de obligație, a convocat imediat comisia de recepție la terminarea lucrărilor, prin adresa 384/15.07.2016, comunicata și pârâtei.

În mod cât se poate de ciudat, pârâta a răspuns la 18 iulie 2016, prin adresa cu nr. 30, arătând ca … recepția a fost făcuta de beneficiarul final la 14 martie 2016, drept pentru care i-a expediat și lor o copie a procesului verbal!?!

Cu alte cuvinte, pârâta care îi notificase în temeiul contractului lor 693/2013, cerându-le convocarea comisiei de recepție, răspundea deciziei lor de convocare cu aceasta adresa în care făcea trimitere la recepția finala a întregului obiectiv, chestiune care nu are nici o legătura directa cu contractul lor.

Realizând, ulterior, eroarea comisa, pârâta a emis în cele din urma, Împuternicirea din 21.07.2016, prin care și-a desemnat reprezentantul sa participe la recepția lucrării.

La 22 iulie 2016, s-a încheiat procesul verbal de recepție la terminarea lucrării 410/22.07.2016, în care au fost consemnate la punctele 4.2. și 4.3. deficientele constatate.

A comunicat pârâtei procesul verbal de recepție si, prin adresa 411/22.07.2016, a invitat-o la sediul lor în vederea emiterii facturii fiscale finale și pentru soluționarea neregularităților.

În toamna anului 2016, pârâta a încercat să le convingă sa semneze un act adițional la contract, urmărind probabil sa obțină prelungiri ale termenelor. A răspuns prin adresa nr. 670/1.11.2016, arătând ca nu sunt de acord nici cu actul adițional, nici cu situațiile de lucrări și nici cu facturile emise, astfel încât i le-a restituit, precizând ca termenul de execuție a fost depășit cu foarte mult și ca ei au suferit grave prejudicii. A invitat din nou pârâta la discuții pentru clarificarea obligațiilor, dar nu a mai primit nici un răspuns.

A emis la data de 16 ianuarie 2017, factura fiscala 7345507 din 16.01.2017, pentru suma de 260145,00 lei, reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere aferente contractului 693/2013, factura pe care a expediat-o pârâtei cu confirmare de primire (parata confirma ca a primit-o, întrucât o atașează cererii sale de chemare în judecata, dar nu formulează apărări coerente în legătura cu acest înscris).

Solicită, așadar, să se admită cererea reconvenționala din acest prim punct de vedere:

-potrivit dispozițiilor art. 8.2 din contract, pârâta le datorează penalități de întârziere de 0,1% pe zi, calculate la valoarea lucrărilor contractate, pentru toata perioada de depășire scursa după termenul convenit (45 de zile de la semnarea contractului 693/23.10.2013) și până la data finalizării lucrărilor, care este data procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, 22 iulie 2016 (astfel cum impune art. 1878 cod civil);

-pentru cei aproape 3 ani de întârziere (intre 7 decembrie 2013 – 22 iulie 2016) pârâta le datorează suma totala de 260145,00 lei cu titlu de penalități de întârziere, pentru care a emis factura fiscala atașata;

Solicită să se admită și capetele de cerere 1.2 și 1.3 ale acțiunii reconvenționale, pe care le dovedesc astfel:

a)cu procesul verbal de recepție la terminarea lucrării;

b)pentru lucrările menționate la pct. 4.2. Din procesul verbal de recepție:

-factura 140403020 din 9 aprilie 2014, cu care a achiziționat șuruburi, piulițe și șaibe în valoare de 2797 lei, necesare pentru realizarea lucrărilor, recunoscute de pârâta;

-factura 1003732 din 30.04.2014, cu care dovedesc ca a închiriat utilajele necesare pentru manipularea structurii metalice, plătind suma de 7092,80 lei, fișa de pontaj a șoferilor și scrisoarea CMR;

c)pentru lucrările de la pct. 4.3. din procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor:

-factura 01000054 din 29 martie 2016; în anexa acestei facturi (CENTRALIZATOR LUCRĂRI) la poziția 2 figurează lucrarea de revopsire a structurii metalice și siliconare noduri, în valoare de 10036,21 lei, care a fost executata pe cheltuiala lor și pe care o pretind de la pârâta;

Solicită sa se procedeze la compensarea obligațiilor reciproce ale părților și stingerea lor până la concurenta celei mai mici dintre ele, în conformitate cu dispozițiile art. 1616 cod civil. Urmare a compensării, solicită sa se dispună obligarea pârâtei reconvențional să le plătească diferența rămasa, în condițiile în care sumele care li se cuvin sunt mult mai mari decât cele la care are dreptul T..

Pe parcursul procesului:

-a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei

-au fost respinse celelalte probe ca nefiind utile cauzei

ANALIZÂND ASPECTELE ŞI ÎMPREJURĂRILE CAUZEI, REŢINE URMĂTOARELE:

Starea de fapt

Între părți s-a încheiat Contractul de executare de lucrări nr. 693/23.10.2013 prin care constructorul (S.C. T. S.R.L.) s-a obligat să execute, în calitate de PRESTATOR pentru BENEFICIAR (S.C. C. S.R.L.) “LUCRĂRI DE CONFECŢIONARE ŞI MONTAJ STRUCTURĂ METALICĂ CLĂDIRE MONOBLOC I.” la obiectivul "MS-L&I-YB-06 L. ŞI I.-REABILITAREA STAŢIILOR DE TRATARE A APEI”. (f. 14)

Lucrările trebuiau finalizate în termen de 45 de zile de la data semnării contractului, în situaţia asigurării de către Beneficiar a tuturor condiţiilor de atacare a lucrărilor, respectiv cel mai devreme în data de 07.12.2017 (potrivit susținerilor pârâtei, necontestate de reclamantă).

Plata către prestator urma să se facă pe baza facturii întocmite de acesta, însoţită de situaţiile de lucrări confirmate de beneficiar şi ataşamente, la 90 de zile de la data facturării.

Urmare a lucrărilor executate, reclamanta a emis factura nr. 231/31.12.2013 privind suma de 141.629,45 RON + TVA, rămânând de facturat suma de 120.652,49 lei + TVA (potrivit Adresei nr. 53/17.11.2015 emise de reclamantă).

În data de 18.02.2014 reclamanta i-a cerut pârâtei să îi creeze condiții favorabile finalizării lucrărilor, respectiv să procedeze la îndepărtarea pământului din zonă și consolidarea drumului de acces pentru macara la montaj, arătând că antreprenorul general și dirigintele de șantier au solicitat preasamblarea structurii metalice înainte de montaj. (f. 76)

În data de 24.04.2014 s-a stabilit un termen pentru convocarea comisiei de recepție a lucrărilor (f. 126)

Ulterior, a fost încheiat un procesul - verbal de recepție parțială în cadrul căruia s-a constat că reclamanta nu și-a îndeplinit unele obligații (strângerea șuruburilor de îmbinare între stâlpi și fermă cu cheia dinamometrică), pârâta solicitându-i remedierea acestora (aspecte ce rezultă din Adresa nr. 409/28.07.2015 – f. 78)

În data de 28.07.2015 reclamanta a comunicat pârâtei că va putea executa lucrările cerute expres de aceasta numai după ce pârâta își va îndeplini obligația de a asigura reclamantei schela, platforma mobilă, nacela, etc. pentru a putea ajunge la cota de acoperiș și mijlocul halei. (f. 78)

În data de 19.10.2015 reclamanta s-a adresat BEJ M.N. pentru a notifica pârâta și a-i solicita acesteia să convoace comisia de recepție potrivit art. 7.4 din Contract (f. 13).

Reclamanta a emis apoi factura seria TED nr. 289/17.11.2015 privind suma de 149.609,09 lei, cu titlu de finalizare lucrări de construcție și montaj structură metalică conform contr. nr. 693/23.10.2013 și situațiilor de lucrări. (Factura seria TED nr. 289/17.11.2015 privind suma de 149.609,09 lei a fost ulterior stornată cu factura seria TED nr. 298/16.08.2016 privind suma de -149.609,09 lei.)

În data de 04.03.2016 A. S.A. (beneficiar final/investitor al proiectului de reabilitare a staţiilor de tratare a apei) a încheiat cu toți antreprenorii și subantreprenorii, Procesul Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrărilor nr. 203460/04.03.2016, aferent Contractului 1545/12.09.2012 - MS-L&I-YB-06 - si I. „Reabilitarea staţiilor de tratare a apei”.

În cadrul procesului - verbal de recepție se prevede expres faptul că în data de 03.12.2015 lucrările de reabilitare a Stațiilor de tratare a apei L. si I. au fost finalizate, toate unităţile tehnologice, noi sau reabilitate fiind funcţionale. (f. 15)

În data de 07.07.2016 reclamanta s-a adresat BEJ M.N. pentru a notifica pârâta și a-i solicita acesteia să convoace comisia de recepție potrivit art. 7.4 din Contract (f. 11).

În data de 22.07.2016 s-a încheiat procesul - verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 410/22.07.2016. (f. 28)

În cadrul acestui procesul - verbal se preciza expres că pârâta a asigurat ea însăși mai multe bunuri și servicii pentru lucrări - manipularea structurii metalice în şantier a fost asigurată de C., şuruburile şi piuliţele de prindere au fost asigurate de către C., schela metalică ar fi fost asigurată de către C. -, valoarea acestora urmând a fi scăzută din facturi, propunându-se însă Admiterea la recepție a lucrărilor de Confecționare și montare structură metalică la Clădire Monobloc I..

Prin factura seria TED nr. 298/16.08.2016 privind suma de -149.609,09 lei a fost stornată factura seria TED nr. 289/17.11.2015 privind suma de 149.609,09 lei (astfel încât pârâta nu mai datora nicio sumă de bani în baza facturii seria TED nr. 289/17.11.2015).

Reclamanta a emis apoi factura seria TED nr. 299/16.08.2016 privind suma de 144.782,99 lei, cu titlu de finalizare lucrări de construcție și montaj structură metalică conform contr. nr. 693/23.10.2013 și situațiilor de lucrări aferente (același obiect ca și factura seria TED nr. 289/17.11.2015 ce fusese stornată în aceeași zi ).

Dispoziții legale aplicabile

CODUL CIVIL DIN 2009

ART. 1270

Forţa obligatorie

(1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.

(2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.

ART. 1350

Răspunderea contractuală

(1) Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat.

(2) Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

ART. 1535

Daunele moratorii în cazul obligaţiilor băneşti

(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.

(2) Dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenţă.

(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.

ART. 1523

Întârzierea de drept în executarea obligaţiei

(1) Debitorul se află de drept în întârziere atunci când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect.

(2) De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când:

…

d) nu a fost executată obligaţia de a plăti o sumă de bani, asumată în exerciţiul activităţii unei întreprinderi;

…

ART. 1851

Noţiune

(1) Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.

ART. 1852

Contractul de subantrepriză

(1) Prin contractul de subantrepriză antreprenorul poate încredinţa unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părţi ori elemente ale lucrării sau serviciilor, afară de cazul în care contractul de antrepriză a fost încheiat în considerarea persoanei sale.

(2) În raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa faptă.

(3) Subantrepriza este supusă dispoziţiilor prevăzute pentru contractul de antrepriză.

ART. 1862

Recepţia lucrării

(1) De îndată ce a primit comunicarea prin care antreprenorul îl înştiinţează că lucrarea este finalizată, beneficiarul are obligaţia ca, într-un termen rezonabil potrivit naturii lucrării şi uzanţelor din domeniu, să o verifice şi, dacă aceasta corespunde condiţiilor stabilite prin contract, să o recepţioneze, precum şi, atunci când este cazul, să o ridice.

(2) Dacă, fără motive temeinice, beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat antreprenorului rezultatul verificării, lucrarea se socoteşte recepţionată fără rezerve.

(3) Beneficiarul care a recepţionat lucrarea fără rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrării sau lipsa aparentă a calităţilor convenite.

ART. 1879

Răspunderea pentru vicii

(1) Termenele de garanţie contra viciilor lucrării sunt cele stabilite de legea specială.

ART. 1616

Noţiune

Datoriile reciproce se sting prin compensaţie până la concurenţa celei mai mici dintre ele.

ART. 1617

Condiţii

(1) Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.

LEGEA 10/1995

ART. 7

(3) Perioada de garanţie se prevede în contractele încheiate între părţi, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor stabilite potrivit legii, şi va avea o durată minimă, după cum urmează:

- 5 ani pentru construcţiile încadrate în categoriile de importanţă A şi B;

- 3 ani pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă C;

- 1 an pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă D.

Perioada de garanţie se prelungeşte cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această perioadă.

Soluționarea cererii de chemare în judecată

Debitul principal pretins de reclamantă

În documentul Situație de lucrări suplimentare aferente contractului nr. 693/23.10.2013 (f.118, regăsindu-se și în Adresa nr. 53/17.11.2015 aflată la f. 116) se indică lucrări suplimentare în cuantum de 21.543,21 lei (17.373,56 lei + TVA 4.169,65 lei).

Potrivit art. 5.1. din Contractul nr. 693/23.10.2013, beneficiarul are obligaţia de a efectua plata către prestator pe baza facturii întocmite de acesta, însoţită de situaţiile de lucrări confirmate de beneficiar şi ataşamente, la 90 de zile de la data facturării . Facturarea se face numai cu acordul beneficiarului .

În condițiile în care pârâta, în calitate de beneficiar, nu a confirmat situațiile de lucrări suplimentare ce au stat la baza emiterii facturii nr. 289/17.11.2015 în cuantum de 120.652,49 lei (compusă din 103.278,92 lei reprezentând lucrări inițiale efectuate și 17.373,56 lei reprezentând lucrări suplimentare – f. 116) + TVA (factură care oricum a fost ulterior stornată prin factura 298/16.08.2016), astfel încât facturarea lucrărilor suplimentare (17.373,56 lei + TVA) s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 5.1. din Contract, instanța constată că nu s-a născut obligația pârâtei de plată a lucrărilor suplimentare.

Așadar, pârâta va putea fi obligată numai la plata sumelor din factura nr. 289/17.11.2015 pe care le-a recunoscut, respectiv 103.278,92 lei + TVA.

Penalitățile de întârziere pretinse de reclamantă

În ceea ce privește penalitățile de întârziere pretinse de reclamantă, instanța constată că acestea sunt, potrivit art. 8.1. din contract, de 0,1% pe zi de întârziere calculată la valoarea facturii neachitate la termenele stabilite la art.5.2., iar volumul penalităţilor nu va putea fi mai mare de 5% din valoarea neachitată.

Totodată, fiind vorba despre o obligație de plată a unor sume de bani asumată de profesioniști în exercițiul unor întreprinderi, ambele părți se află de drept în întârziere în baza art. 1523, alin. 2, lit. d Cod Civil.

Luând în considerare cele arătate mai sus, faptul că data de 01.11.2016 este ulterioară termenului de plată de 90 zile stabilit prin contract, limitele instituite de art. 5.1. din Contract, precum și acordul pârâtei în acest sens, instanța va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 7.480,45 lei cu titlu de penalități de întârziere (5% din suma de 149.609 lei).

Dobânda legală se poate acorda numai în cazul în care nu sunt prevăzute penalităţi de întârziere ori acestea sunt mai mici decât dobânda legală (art. 1535 alin. 1 Cod Civil: creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege), iar această situație nu se regăsește în speță unde penalitățile de întârziere depășesc dobânda legală la care ar putea fi îndreptățită reclamanta.

Susținerile reclamantei din cadrul notelor scrise depuse în data de 26.04.2017 justifică actualizarea sumei cu indicele de inflație, iar nu perceperea cumulată a dobânzii legale și a penalităților de întârziere.

În aceste condiții, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale.

Garanția de bună execuție

Obligația de constituire a garanției de bună execuție rezultă din art. 6.3 din Contract, fiind în cuantum de în cuantum de 10% din valoarea totală fără TVA a lucrărilor și realizându-se prin reţineri succesive în procent de câte 10% din valoarea fiecărei facturi emise de către Prestator.

Așadar, reclamanta era obligată să constituie această garanție de bună execuție.

Totuși, potrivit art. 6.5. din Contract, garanţia de bună execuție va fi restituită Prestatorului dacă nu a fost utilizată de Beneficiar conform celor de mai sus, astfel:

-50% din valoarea acesteia în termen de 30 de zile de la data semnării procesului verbal de terminare a lucrărilor şi

-50% la data expirării perioadei de garanţie.

În condițiile în care procesul - verbal de terminare a lucrărilor a fost semnat în anul 2016, expirând așadar termenul de 30 zile și nemaiexistând scopul constituirii a 1/2 din garanția pentru bună execuție, pârâta va fi îndreptățită numai la 50 % din garanția de bună execuție având în vedere că nu s-a făcut dovada că ar fi expirat garanția pentru bună execuție.

Așadar, din suma (fără TVA) la care este îndreptățită reclamanta se va scădea 5% (1/2 din 10% reprezentând garanția totală de bună execuție).

Pârâta a arătat că garanția de bună execuție (10 % din 103.278,92 reprezentând valoarea fără TVA a facturii 289/17.11.2015 din care s-au scăzut lucrările suplimentare, nerecunoscute) este de 10.327,89 lei, iar, după cum s-a arătat anterior, pârâta este îndreptățită numai la jumătate din această sumă, astfel încât din suma pretinsă de reclamantă va fi scăzută suma de 5.163,945 lei reprezentând 50% din garanția de bună execuție datorată pârâtei.

Penalitățile de întârziere pretinse de pârâtă

În ceea ce privește penalitățile de întârziere pretinse de pârâtă prin cererea reconvențională, instanța constată că, în baza art. 8.2 din Contract, reclamanta, în calitate de beneficiar, în caz de întârziere avea obligația să achite o penalitate de 0,1 % pe zi din valoarea lucrărilor contractate (271.547 lei + TVA), rezultând o valoare a penalităților pe zi de 271,547 lei + TVA.

Totuși, instanța constată că pârâta a înțeles să calculeze penalitățile fără TVA (f. 8, 114), astfel încât, pentru respectarea principiului disponibilității, va avea în vedere penalitățile în acest cuantum fără TVA, respectiv 271,547 lei pe zi.

Inclusiv reclamanta a arătat că a început lucrările a doua zi după încheierea contractului, respectiv din data de 24.10.2013, astfel încât, în lipsa unor dovezi contrare, instanța constată că pârâta a asigurat toate condițiile de atacare a lucrărilor (art. 4.1 din Contract), iar termenul de 45 zile a început să curgă, urmând să se împlinească în data de 07.12.2013.

Aspectele relevate de reclamantă în Adresele înaintate pârâtei în data de 18.02.2014 și 28.07.2015 vizează aspecte neprevăzute în contract și care au intervenit ulterior termenului convenit de finalizare a lucrărilor (07.12.2013), astfel încât reclamanta nu se poate folosi de acestea pentru a obține o prorogarea termenului inițial de 45 zile.

Totodată, reclamanta nu a făcut dovada incidenței vreunui caz de forță majoră sau a unei cereri a pârâtei de suplimentare a lucrărilor (existând numai o solicitare din anul 2015 de remediere a neregularităților constatate cu ocazia unui proces - verbal de recepție parțială a lucrărilor) pentru a se putea prelungi termenul de 45 zile stabilit inițial potrivit art. 4.1 din Contract.

Deși reclamanta susține că a predat lucrările finalizate în luna decembrie 2013, instanța constată că numai în luna iulie 2016 s-a încheiat procesul - verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 410/22.07.2016 (unde se preciza expres că pârâta a asigurat ea însăși mai multe bunuri și servicii pentru lucrări - manipularea structurii metalice în şantier a fost asigurată de C., şuruburile şi piuliţele de prindere au fost asigurate de către C., schela metalică ar fi fost asigurată de către C. -, valoarea acestora urmând a fi scăzută din facturi, propunându-se însă Admiterea la recepție a lucrărilor de Confecționare și montare structură metalică la Clădire Monobloc I. ).

În ceea ce privește termenul până la care pot fi calculate aceste penalități, instanța constată că însuși pârâta a recunoscut faptul că reclamanta i-a mai cerut, o data - în octombrie 2015 -, convocarea comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor.

Faptul că lucrările nu fuseseră încă finalizate nu dădea însă dreptul pârâtei să refuze cererea reclamantei, ci pârâta avea obligația să convoace respectiva comisie care urma să constate inclusiv neexecutarea lucrărilor (art. 7.4 din Contract).

În condițiile în care în speță a existat refuzul nejustificat al pârâtei de a constitui comisia de recepție ce ar fi avut competența să constate finalizarea lucrărilor și implicit îndeplinirea obligațiilor reclamantei, pârâta nu va mai putea pretinde daune moratorii ulterior acestui refuz, astfel încât penalitățile de întârziere datorate pârâtei potrivit art. 8.2 din Contract (0,1% pe zi din valoarea lucrărilor contractate, calculată până la data terminării acestora, constatată prin proces verbal de terminare a lucrărilor) vor putea fi calculate doar până la sfârșitul lunii octombrie 2015 (din înscrisurile existente la dosarul cauzei nerezultând data exactă când BEJ M.N. a realizat notificarea pârâtei).

Celelalte adrese prin care reclamanta solicită convocarea comisiei (de ex, cea de la f. 82), neavând o dovadă a recepționării acestora, nu pot fi luate în considerare.

Având în vedere cele arătate mai sus, instanța constată că reclamanta datorează pârâtei penalități de întârziere de 271,547 lei pe zi (0,1 % pe zi din valoarea lucrărilor contractate) calculate pentru perioada 08.12.2013 – 31.10.2015 (692 zile), rezultând valoarea totală de 187.910,524 lei datorată de reclamantă cu titlu de penalități de întârziere.

Compensarea sumelor datorate de părți

În concluzie, pârâta datorează reclamantei suma de 135.546,31 lei compusă din:

-Suma de 128.065,86 reprezentând debit principal compus din suma de 103.278,92 lei (suma din factura nr. 289/17.11.2015 pe care pârâta a recunoscut-o) + 24.786,9408 (TVA 24 % potrivit aceleiași facturi – f. 94)

-Suma de 7.480,45 lei reprezentând de penalități de întârziere

Totodată, reclamanta datorează pârâtei suma de 193.074,47 lei compusă din:

-suma de 5.163,945 lei reprezentând 50% din garanția de bună execuție.

-suma de 187.910,524 lei reprezentând penalități de întârziere

Aplicând compensarea prevăzută de dispozițiile art. 1616, 1617 Cod Civil, instanța va obliga reclamanta să achite pârâtei suma de 57.528,16 lei reprezentând debit necompensat între părți.

Aspectele privind lucrările de vopsitorie și siliconare despre care face vorbire reclamanta nu au nicio relevanță în cauză, contravaloarea acestora nefiind pretinsă de către pârâtă.

Totodată, după cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei (f. 119  -125), închirierea de macarale și transportul utilajelor, achiziționarea de șuruburi, piulițe și șaibe, s-a realizat de către pârâtă, iar nu de către reclamantă.

Cheltuieli de judecată

Nefiind necesară pentru soluționarea cererii de chemare în judecată, instanța nu va obliga pârâta la plata sumei de 60 lei reprezentând cheltuieli de notificare.

În baza art. 453 alin. 2 Cod Procedură Civilă, instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată (taxa de timbru de 4.097,18 lei achitată de reclamantă și taxa de timbru de 7.412,77 lei achitată de pârâtă) și va obliga reclamanta să achite pârâtei suma de 3.315,59 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Totodată, instanța va lua act de faptul că pârâta și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională formulate și precizate de:

-reclamanta – pârâtă reconvențională S.C.T. S.R.L., cu sediul în…. C.T., prin avocat, în contradictoriu cu

-pârâta – reclamanta reconvențională S.C. C. S.R.L. cu sediul principal în…, înmatriculata sub …, prin avocat C.M.

ÎN CONSECINȚĂ

Obligă reclamanta să achite pârâtei:

-suma de 57.528,16 lei reprezentând debit necompensat între părți

-suma de 3.315,59 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ia act de faptul că pârâta și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial.

Cu drept de apel la Tribunalul Mureș în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Târgu-Mureş.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.09.2017.

Domenii speta

Spete similare