Anulare act

Publicat la data de 02.11.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă ... (Cnp ...), având domiciliul în ..., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul ..., în ... şi pe pârâţii ... (Cnp ...), decedat în cursul procesului, cu ultimul domiciliu în sat ... (comuna ...), judeţul ..., având ca moştenitor părţile din dosar, ... (Cnp ...), cu domiciliul în  ..., ... (Cnp ...), cu domiciliul în ..., ..., prin moştenitor continuator ... (Cnp ...), cu domiciliul în ... şi moştenitor continuator ... (Cnp ...), cu domiciliul în ..., ca neîntemeiată.

Constată ca definitiv în sumă de 800 lei reprezentând onorariu de expert pentru expertiza în specialitatea construcţii efectuată de către d-nul expert ....

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei ... la data de ... sub nr.... reclamanta ... în contradictoriu cu pârâţii ..., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... din 24.11.....

De asemenea reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că a aflat recent ca, între părinţii săi, pârâții ... şi ... şi fratele şi cumnata sa, ... şi ..., s-a perfectat, în cursul anului 2006, un contract de vânzare-cumpărare, prin care, părinţii săi, transmiteau către fratele şi cumnata sa, casa dumnealor, respectiv:

-un imobil situat în intravilanul comunei ..., jud. ..., tarlaua ... parcela ..., compus din suprafaţa de 948 mp, teren curţi - construcții;

-o casa de locuit în suprafaţa construită de 136 mp edificata din calupi de ciment, acoperită cu tabla, formata din patru camere;

-o anexa gospodărească în suprafață construita de 42 mp edificata din calupi de ciment, acoperita cu placi de azbociment, cu număr cadastral 539 cu următorii vecini: ....

Potrivit contractului, preţul vânzării ar fi fost în suma de 20.000 lei, pe care fratele şi cumnata sa l-ar fi achitat părinţilor lor.

Reclamanta consideră ca acest act de vânzare - cumpărare este lovit de nulitate absolută, întrucât, pe de o parte, preţul este nesincer şi neserios, raportat la valoarea reala a bunurilor înstrăinate, iar acest preț nu s-a plătit niciodată, iar, pe de alta parte, așa-zisa vânzare - cumpărare nu este altceva decât dechizare a unei donaţii într-un contract de vânzare - cumpărare, făcuta cu scopul ilicit, ca, pe viitor, în cazul decesului părinţilor, aceştia sa nu fie obligaţi la raportul donaţiei, in eventualiltatea unui partaj succesoral.

Prin urmare, preţul este nesincer si neserios, nu a fost plătit, iar cauza actului este una ilicita, incercandu-se prin aceasta lezarea drepturilor celorlalți succesori ai vânzătorilor.

Se poate observa ca actul juridic bilateral (contractul de vânzare - cumpărare) a fost încheiat sub imperiul vechiului Cod civil, fiind aplicabile prevederile acestuia.

Potrivit art. 948 Cod civil printre condiţiile de validitate ale unei convenţii se regăseşte obiectul determinat şi scopul licit.

În situaţia contractului de vânzare - cumpărare, drept contract sinalagmatic, care da naştere la obligaţii reciproce, obiectul îl constituie, pe de o parte, lucrul vândut, iar, pe de alta parte preţul.

În lipsa unuia din aceste elemente sau daca ele nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, contractul de vânzare - cumpărare nu poate fi considerat valabil încheiat.

Reclamanta a solicitat să se constate că, în cazul de faţă, în cazul contractului de vânzare - cumpărare, încheiat de pârâți, preţul, presupus plătit, nu a fost nici sincer şi nici serios, în sensul că nu a fost plătit, deci a fost fictiv, iar cuantumul sau a fost disproporţionat de mic în raport de valoarea bunului.

În ceea ce priveşte cauza actului juridic bilateral, art. 968 Cod civil de la 1864 prevede: "Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice". In cazul de fata, cauza contractului de vanzare - cumparare este una nelicita, ea contravenind bunelor moravuri, in sensul in care scopul pentru care a s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nu a fost unul pentru care vânzătorii sa vanda bunurile lor in schimbul unui pret real, cerut, urmărit etc, ci pentru a transmite aceste bunuri către fiul dumnealor, tara a le solicita un pret, forma actului juridic fiind folosita doar pentru ca fiul si nora dumnealor sa beneficieze de efectele juridice ale unui contract care, in condiţii de legalitate, este imposibil de desfiinţat.

Sancţiunea în cazul nerespectării condițiilor esențiale la încheierea contractului de vânzare - cumpărare este nulitatea acestuia.

Efectele nulităţii constau în lipsirea actului juridic de efectele contrare normelor edictate pentru încheierea sa valabila.

In ceea ce priveşte deghizarea, aceasta este frauduloasa, iar gratificarea este nulă, întrucât ea a avut ca scop eludarea reducțiunii donaţiilor în cazul unei eventuale succesiuni, cunoscut fiind faptul, între membrii familiei, ca părinţii lor sunt în vârsta şi bolnavi.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 948. 968 Cod civil de la 1864 si art. 194 si urm. Noul Cod de procedura civila.

În susţinerea cererii reclamantul a depus la dosar înscrisuri (f. 5-10, 16-18, 20-35) și împuternicire avocaţială (f.11).

La data de 10.09.2020 reclamanta a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform chitanţei (f.42).

La termenul din data de 03.11.2020 reclamanta prin avocat a învederat instanţei că pârâtul ... a decedat, ataşând certificatul de deces (f.59).

La data de 24.11.2020 reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâti,  a moştenitorilor defunctului ..., respectiv: ..., în calitate de fiu, ..., în calitate de fiică.

Prin încheierea pronunţată la data de 24.11.2020 instanţa a dispus suspendarea cauzei având în vedere lipsa părţilor.

La data de 26.01.2020 reclamanta a solicitat repunerea cauzei pe rol.

Prin încheierea pronunţată la data de 26.01.2021 instanţa a admis excepţia netimbrării cererii de repunere pe rol a cauzei, invocată din oficiu de instanţă şi a anulat cererea de repunerea pe rol a cauzei.

La data de 23.02.2021 reclamanta a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar şi proba cu expertiză de specialitate bunuri imobile întocmită de expert desemnat ...

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin contractul autentificat sub nr. ... din ... de BNP ... și ... (f. 5), ... și ..., în calitate de vânzători au vândut fiului  acestora, pârâtul ..., căsătorit cu ..., un imobil situat în intravilanul comunei ..., judeţul ..., sola ..., parcela ... compus din suprafaţa de 948 mp teren curţii construcţii împreună cu următoarele edificii: C1-casă de locuit în suprafaţă construită de 136 mp edificată din calupi de ciment acoperită cu tablă formată din 4 camere și C2-anexă în suprafaţă construită de 42 mp edificată din calupi de ciment acoperită cu plăci de azbociment

Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 20.000 lei, bani pe care părțile au declarat că i-au primit la data autentificării contractului.

Reclamanta  ... a solicitat, cu privire la acest contract să se dispună nulitatea contractului de vânzare-cumpărare întrucât preţul este nesincer și neserios raportat la valoarea reală a bunurilor înstrăinate, că preţul nu a fost plătit și pentru cauză ilicită.

Prin preţ sincer se înţelege preţul real, pe care părţile să-l fi stabilit nu în mod fictiv, ci în scopul de a fi cerut și plătit în realitate.

Fictivitatea preţului reprezintă un element al deghizării totale a contractului de vânzare-cumpărare, prin care se urmăreşte ascunderea naturii reale a actului care întruneşte acordul de voinţă al părţilor, respectiv aceea a unui contract de întreţinere, donaţie etc.

Însă, în prezenta cauză reclamanta nu a solicitat simulaţia ci numai nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

Potrivit legii, sancţiunea ce intervine în cazul fictivităţii preţului nu este nulitatea actului de înstrăinare, ci inopozabilitatea efectelor acestui act juridic, invocată pe calea simulaţiei.

Prin urmare, chiar dacă preţul ar fi fictiv (aspect nedovedit de către reclamantă), actul încheiat de părţi nu este nul, nefiind făcută, în acelaşi timp dovada neîndeplinirii vreunei condiţii de valabilitate.

De asemenea, neplata preţului nu ar constitui motiv de nulitate a contractului, ci de reziliere.

Mai mult, instanţa observă din contractul de vânzare-cumpărare că vânzătorii au declarat că au primit preţul în sumă totală de 20.000 lei în întregime la data autentificării actului.

Potrivit art.1303 Vechiul Cod civil „Pretul vânzării trebuie să fie serios şi determinat de părţi”.

Prin noțiunea de preț serios, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1303 C.civ., se înțelege prețul care constituie o cauză suficientă a obligației luate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ce formează obiectul vânzării.

Un prim aspect, sancţiunea care intervine în cazul încheierii unui contract de vânzare cumpărare care prevede un preţ neserios este nulitatea relativă şi nu nulitatea absolută astfel încât acest motiv de nulitate poate fi invocat doar de către părţile contractante şi nu de orice persoană care justifică un interes.

Prin urmare, în condiţiile în care reclamanta este terţ faţă de contractul de vânzare-cumpărare, ea nu poate invoca preţul neserios ca şi motiv de nulitate a contractului de vânzare- cumpărare.

Totodată, prețul serios se transpune în existența unei proporții între cuantumul prețului stabilit de părți și valoarea reală a lucrului vândut, fără însă a reclama o echivalență între preț și valoarea lucrului, fiind exclusă însă existența unei disproporții care nu este susceptibilă de justificare firească.

 Echivalența valorică relativă a prețului față de valoarea lucrului vândut trece prin filtrul subiectivismului părților contractante, care prin efectul voinței lor sunt libere să aprecieze întotdeauna întinderea valorii ce se plătește drept preț.

În situația în care există relații de afinitate între părți, având în vedere și celelalte drepturi și obligaţii contractuale, vilitatea prețului (deci un preț mai mic care nu reprezintă echivalentul valoric al lucrului vândut) nu afectează validitatea convenției, un astfel de preț neputând fi considerat neserios.

În prezenta cauză, părţile contractului nr. ... din data de ..., au stabilit un preţ de 20.000 lei, iar prin raportul de expertiză  bunurile imobile au fost evaluate la suma de 66.885 lei.

Însă, în aprecierea preţului derizoriu, instanţa are în vedere raporturile dintre părţi, respectiv relaţia părinţi-fiu, precum şi faptul că, numitul ... în calitate de cumpărător a suportat cheltuielile cu actul.

Prin urmare, cum aprecierea prețului vânzării ca ”serios” este o chestiune de fapt, instanţa concluzionează că vilitatea prețului în speţa pendinte, nu afectează validitatea convenției, un astfel de preț neputând fi considerat neserios.

Totodată, potrivit contractului părţile cu declarat în faţa notarului „[...] că au luat la cunoştinţă despre prevederile legale privind seriozitatea preţului și evaziunea fiscală și au declarat că preţul tranzacţiei este cel real [...]”.

Art. 966 Cod civil impune ca și condiții pentru valabilitatea cauzei actului juridic civil ca aceasta să existe, să fie reală, licită și morală.

Art. 968 Cod civil statuează că este ilicită și cauza care ar contraveni bunelor moravuri, ceea ce înseamnă ca termenul de ilicit primește în această materie un conținut mai larg, în toate cazurile sancțiunea care intervine fiind nulitatea absolută a actului.

Potrivit art. 967 Vechiul Cod civil ,,convenţia este valabilă cu toate că cauza nu este expresa. Cauza este prezumată până la dovada contrarie”.

Prin această dispoziţie legală se instituie doua prezumţii: prezumţia de existenţă a cauzei şi prezumţia de valabilitate, astfel încât reclamanta care a susţinut caracterul ilicit al cauzei trebuia să răstoarne prezumţia de valabilitatea a acesteia.

Motivul invocat de către reclamantă în sustinerea caracterului ilicit al cauzei şi anume fraudarea drepturilor sale nu constituie nici o frauda la lege care presupune încheierea contractului de vânzare cumpărare doar pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative ceea ce nu este cazul în speţa de faţă şi nici nu contravine bunelor moravuri care permit încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

Totodată, potrivit art.845 Vechiul Cod civil intervenţia unei donaţii deghizate, supusă reducţiunii, are loc numai în cazul înstrăinării cu titlu oneros făcută unui succeptibil  în linie dreaptă, cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, aspect care nu se regăseşte în cauză.

Având în vedere argumentele de drept și de fapt expuse, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată.

Instanţa va constata ca definitiv în sumă de 800 lei reprezentând onorariu de expert pentru expertiza în specialitatea construcţii efectuată de către d-nul expert ....

Domenii speta

Spete similare