Stabilire domiciliu minor, exercitare autoritate părintească şi pensie de întreţinere

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta DA, pe pârâtul CT şi pe intervenientele CT B şi VN  , având ca obiect ,, stabilire domiciliu minor, exercitare autoritate părintească şi pensie de întreţinere”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns intervenienta CT B şi martora DA  , intervenienta VN fiind reprezentată de avocat LM  , pârâtul fiind reprezentat de avocat LM  B lipsind reclamanta, pârâtul şi martorul DI  .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă  care a învederat că procedura de citare este legal îndeplinită şi că s-a acordat termen de judecată pentru a se audia martorii.

În baza art.312,  art. 318, art. 319 şi art. 321 din Codul de procedură civilă, instanţa a procedat la luarea unei declaraţii martorei DI  E , care a fost consemnată şi ataşată la dosarul  cauzei în baza art. 323 din Codul de procedură civilă.

Avocat LM a depus la dosarul cauzei înscrisuri medicale şi a precizat că martorul DI a suferit un accident vascular cerebral şi nu se poate prezenta în instanţă.

Avocat LM a solicitat înlocuirea martorului DI cu martora NFL, prezentă în sala de judecată, având în vedere situaţia martorului şi pentru egalitate de tratament.

Instanţa a pus în discuţie solicitarea de înlocuire a martorului DI cu martora NFL.

Avocat LM  B a arătat că în baza art.318 alin 2 din Codul de procedură civilă se opune la înlocuirea martorului având în vedere că acesta a fost citat şi pentru data de 12.06.2018, când nu era internat şi avea posibilitatea să se prezinte. A arătat că din aceste motive nu se impune înlocuire martorului.

Instanţa a  constatat că din înscrisurile medicale depuse la acest termen rezultă faptul că numitul DI a suferit un accident vascular cerebral la data de 23.06.2018, fiind internat în Spitalul Judeţean de Urgenţe S, motiv pentru care se încadrează între ,,motivele bine întemeiate” menţionate la art.311 alin 2 din Codul de procedură civilă. Faptul că martorul nu s-a prezentat la un termen de judecată anterior datei internării acestuia în spital, nu este de natură a conduce la respingerea cererii de înlocuire a martorului, atâta timp cât dispoziţiile art. 313 din Codul de procedură civilă dispun că martorul care refuză să se prezinte la primul termen de judecată să poată fi citat cu mandate de aducere.

În baza art.312,  art. 318, art. 319 şi art. 321 din Codul de procedură civilă, instanţa a procedat la luarea unei declaraţii martorei NFL, care a fost consemnată şi ataşată la dosarul  cauzei în baza art. 323 din Codul de procedură civilă.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi nici probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat LM  B având cuvântul pentru pârât a solicitat admiterea în totalitate a cererii reconvenţionale, din probatoriul administrat rezultă că domiciliul minorilor trebuie stabilit la pârât, reclamanta nu a manifestat interes faţă de minori, nu a contribuit la creşterea acestora, cei care s-au implicat au fost tatăl şi bunica paternă. A mai arătat că minorii au suferit schimbări având în vedere că au locuit şi la bunica maternă însă în acest moment se află la domiciliul bunicii paterne împreună cu tatăl lor, până în luna ianuarie a acestui an copiii au fost la şcoală la Balş apoi bunica maternă i-a luat la P . Declaraţiile martorelor de la acest termen de judecată sunt contradictorii având în vedere că locuiesc în aceiaşi casă au declaraţii diferite. A mai menţionat că nu se impune stabilirea domiciliului minorilor la bunici, cel mai în măsură să aibă grijă de copii este tatăl acestora. În concluzie a solicitat admiterea cererii reconvenţionale, cu cheltuieli de judecată.

Avocat LM a depus chitanţa privind onorariul de a avocat şi a solicitat să se ia act de renunţarea reclamantei la stabilirea domiciliului minorilor la ea, respingerea cererii reconvenţionale ca nefundat. S-a solicitat ca locuinţa minorilor să fie stabilită la tată, acest lucru nu se poate dispune având în vedere actele medicale de la dosarul cauzei, respectiv expertiza psihiatrică efectuată prin care se arată că pârâtul nu ar fi în măsură să crească cei doi minori. A solicitat admiterea  cererii de intervenţie formulată de intervenienta VN şi stabilirea locuinţei minorilor la aceasta unde minorii au locuit şi unde au fost şcolarizaţi, are condiţii  materiale pentru creşterea acestora, minorii au nevoie de linişte, mai ales  în ceea ce-l priveşte pe minorul cel mare care are probleme medicale. În ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată de intervenienta CT B a solicitat respingerea acesteia ca nefondată, martora Ghiţă are un interes în cauză, intervenienta Coşerin îşi face cumpărăturile de la aceasta.În concluzie a solicitat admiterea cererii de intervenţie formulată de  intervenienta VN  , cu cheltuieli de judecată.

Avocat LM  B a solicitat respingerea cererii de intervenţie formulată de intervenienta VN iar cu privire la cererea de intervenţie formulată de CT B a arătat că lasă la aprecierea instanţei.

Intervenienta CT B a solicitat ca domiciliul minorilor să fie stabilit la ea.

Avocat LM a solicitat ca instanţa să ţină contde faptul că aceasta mai are în întreţinere două fete cu probleme medicale.

I N S T A N Ţ A:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş sub nr. XXXXXXXXX, reclamanta DA l-a chemat în judecată pe pârâtul CTV, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună stabilirea locuinţei minorilor CMD  şi CMF  la domiciliul reclamantei, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor să se realizeze de către ambii părinţi, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că a avut o relaţie de concubinaj cu pârâtul, în timpul căreia s-au născut minorii CMD  şi CMF .

Relaţia părţilor a început în urmă cu aproximativ 101 ani, dar s-a deteriorat total începând din urmă cu trei luni, când pârâtul s-a întors din Spania, unde fusese plecat la muncă, fiind total schimbat. Spunea că aude voci, având numeroare stări în care nu mai era lucid şi nu mai percepea realitatea. Avea stări de teamă profundă din cauza anumitor personaje imaginare despre care spunea că încearcă să îi facă rău. A devenit violent faţă de reclamantă, actele de violenţă consumându-se şi în faţa copiilor, care erau foarte speriaţi şi afectaţi.

Ultimul astefl de incident s-a petrecut la data de 24.08.2017, dată la care reclamanta a fost obligată să părăsească locuinţa conjugală, pârâtul reţinând însă copiii la el. În urma acestui incident reclamanta a obţinut un certificat medico-legal. De la acel moment pârâtul o ameninţă pe reclamantă cu faptul că o va omorî cu o sabie pe care o deţine în locuinţă.

În urma acelor manifestări, reclamanta şi familia pârâtului au încercat să-l ajute, fiind transportat la Spitalul orăşenesc Balş, unde a fost examinat de un medic psihiatru şi i-a fost prescris tratament.

În drept se invocă dispoziţiile art.505, 496, 529, 530 şi 532 Cod civil.

Reclamanta a arătat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, anchetă socială şi cu martorii DI şi DA  .

În susţinerea cererii reclamanata a depus certificatul medico-legal nr.779/A2/28.08.2017, certificatele de naştere ale minorilor şi copia cărţilor de identitate ale părţilor.

La data de 09.10.2017 pârâtul a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând admiterea în totalitate a acesteia şi în parte a cererii principale, respectiv exercitarea aitorităţii părinteşti de către ambii părinţi cu privire la minori, stabilirea locuinţei minorilor la tată, obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor, iar în situaţia admiterii în totalitate a cererii reclamantei, a solicitat stabilirea legăturii personale cu minorii, după următorul program: în zilele de marţi şi joi, începând cu ora 16.00-18.00 la domiciliul mamei, în prima şi a treia săptămână din lună de vineri de la ora 17.00 până duminică la ora 17.00 la domiciliul pârâtului, de sărbătorile pascale alternativ la domiciliul pârâtului, respectiv la domiciliul reclamantei, o săptămână de sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou, să fie petrecute alternativ cu fiecare dintre părinţi, o lună în luna august la domiciliul pârâtului.

În fapt, pârâtul a motivat că din relaţia de concubinaj pe care a avut-o cu reclamanta s-au născut minorii, relaţia de 10 ani decurgând bine până în urmă cu aproximativ 4 luni, când, revenind în ţară din Spania, pârâtul s-a izbit de comportamentul total schimbat al reclamantei.

Aceasta nu le mai acorda atenţia cuvenită celor doi copii, nu se implica în activităţile de zi cu zi ale acestora, mulţumindu-se să îi lase toată ziua în faţa calculatorului sau la televizor.

Din acest motiv au început discuţiile, care au culminat cu accese de furie ale reclamantei. Comportamentul reclamantei nu este de natură să ajute la ameliorarea stării de sănătate a celui mai mare dintre copii, care are grave probleme de sănătate.

În drept se invocă dispoziţiile art.209 C.p.c., art.505, 496, 529, 530, 532 şi 401 Cod civil.

La data de 12.10.2017 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională, solicitând respingerea cererii reconvenţionale, iar în ceea ce priveşte legăturile personale cu minorii, a solicitat admiterea în parte a programului propus de pârât.

La data de 09.01.2018 reclamanta a depus o cerere prin care a învederat că renunţă la cererea privind stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul său, fiind de acord ca locuinţa minorilor să fie stabilită la domiciliul pârâtului-reclamant.

În şedinţa de judecată din data de 23.01.2018, la interpelarea instanţei, avocat LM  B pentru pârât, cât şi mama acestuia, numita D B , aflată în sala de judecată, au confirmat că pârâtul suferă de o depresie, arătând că pe rolul Judecătoriei Balş a fost înregistrat dosarul nr.57/184/2018, prin care se solicită internarea nevoluntară a pârâtului.

În consecinţă, instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legale a pârâtului, pentru stabilirea, în raport de starea sănătăţii psihice a pârâtului, dacă acesta prezintă sau nu discernământul abolit, dacă se poate ocupa sau nu de creşterea celor doi copii ai săi, în vârstă de 8 şi 4 ani.

La data de 14.03.2018 a fost depus raportul de expertiză medico-legală nr.268/A1/38/30.01.2018, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt.

La data de 27.03.2018 numita CT B a formulat cerere de intervenţie principală, solicitând stabilirea locuinţei celor doi minori la domiciliul său, în Balş, strada Mărăşeşti nr.8, judeţul Olt.

Numita CT B motivează că mama copiilor nu mai este interesată de aceştia, iar copiii au fost crescuţi de ea, bunica paternă, fiind foarte ataşaţi de aceasta şi de soţul său.

În drept se invocă dispoziţiile art.63 C.p.c.

La data de 17.04.2018, numita VN  , mama reclamantei, a formulat cerere de intervenţie principală, solicitând stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul acesteia, în comuna P

În fapt, s-a motivat că, fiind depus la dosar raportul expertizei psihiatrice efectuată asupra pârâtului, care a relevat faptul că acesta nu se poate îngriji de copii şi nu-i pot fi încredinţaţi pentru îngrijire, este imperios necesar ca ea să formuleze o astfel de cerere. Numita VN învederează că minorii se află la domiciliul ei de 2 luni şi nu vor să meargă la pârât sau la bunicii paterni. Se arată că nu ar fi în interesul minorilor să locuiască la bunicii paterni, deoarece în prezent pârâtul locuieşte tot acolo.

În şedinţa din data de 22.05.2017 au fost încuviinţate în principiu cele două cereri de intervenţie.

În cauză au fost încuviinţate şi administrate proba cu înscrisuri şi cu martori pentru pârât şi pentru interveniente şi au fost efectuate anchete sociale la domiciliile intervenientelor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că reclamanta D  Ana-Maria şi pârâtul CTV au întreţinut o relaţie de concubinaj de durată, aproximativ 10 ani, în timpul căreia s-au născut minorii CMD , la data de 13.04.2009 şi CMF , la data de 18.04.2013.

Părţile s-au despărţit în fapt în prima jumătate a anului 2017, după revenirea din Spania a pârâtului.

Având manifestări de natură psihică neobişnuite, pârâtul a fost dus de familia sa la medicul psihiatru. Mai mult, intervenienta D B , mama sa, a formulat o cerere de internare medicală nevoluntară a pârâtului, la care a renunţat ulterior.

Din raportul de expertiză medico-legală nr.268/A1/38/30.01.2018, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, rezultă că pârâtul prezintă diagnosticul “tulburare de personalitate de tip instabil exploziv”. S-a constatat că structura de personalitate constatată nu permite asumarea adecvată, funcţională a exercitării rolului parental. Potenţialul de periculozitate socială existent impune recomandarea tratamentului medical obligatoriu în vederea diminuării riscului social.

Reclamanta a renunţat la cererea de stabilire a locuinţei copiilor la domiciliul său şi nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

În cauză devin incidente dispoziţiile art.400 alin.3 Cod civil, în conformitate cu care, în mod excepţional şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o insttituţie de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.

Având în vedere starea de fapt probată, instanţa constată că în interesul superior al copiilor este ca locuinţa acestora să fie stabilită la bunica maternă.

Deşi mama copiilor este în viaţă şi nu este decăzută din drepturile părinteşti, şi, cu toate că potrivit dispoziţiilor art.487 şi urm. părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de a-i asigura condiţii în acest sens sub toate aspectele, în cazul atipic în care ne aflăm, mama refuzând să-şi exercite aceste drepturi şi îndatoriri, instanţa constată că interesul superior al copiilor nu ar fi satisfăcut stabilindu-le locuinţa la domiciliul acesteia.

În ceea ce-l priveşte pe tatăl pârât, având în vedere concluziile raportului de expertiză psihiatrică, instanţa constată că acesta nu oferă garanţiile necesare pentru a-i fi încredinţaţi spre creştere copiii, cu toate aspectele pe care le implică acest proces.

Instanţa are în vedere faptul că pârâtul locuieşte în prezent împreună la domciliul mamei sale, intervenienta D B , care locuieşte şi cu cele două fiice ale sale, având şi acestea probleme de sănătate, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi – Ghiţă Cristiana şi Iordănescu Maria, propuse de intervenienta D B . Astfel, pe de o parte, instanţa apreciază că prezenţa pârâtului la acelaşi domiciliu prezintă un grad de pericol pentru dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor, iar pe de altă parte, pentru intervenienta CT B creşterea acestora poate fi o sarcină care să-i depăşească posibilităţile, cel puţin din punct de vedere fizic. Instanţa îşi pune această problemă datorită faptului că din declaraţia martorei Ghiţă Cristiana rezultă că cele două fiice ale intervenientei, care au un grad de handicap, nu ies din curte şi nu s-a făcut dovada că acestea se pot îngriji singure sau au nevoie de ajutorul intervenientei, mama lor. Mai mult, din susţinerile părţilor şi din declaraţiile martorilor rezultă că minorul CMD  are probleme de sănătate, însă nu au fost depuse documente medicale în acest sens, deşi părţilor li s-a cerut acest lucru în mod repetat de către instanţă.

Pe de altă parte, intervenienta VN locuieşte împreună cu actualul soţ şi cu mama acestuia. Copiii sunt familiarizaţi cu bunica maternă, aceasta doreşte să îi crească pe cei doi copii, iar instanţa constatăcă, în prezent, nu există motive care să împiedice acest lucru, intervenienta fiind capabilă din punct de vedere material şi moral să se îngrijească de creşterea şi dezvoltarea copiilor. Din declaraţiile martorilor s-a reţinut că martora obişnuia să lucreze în străinătate, însă a renunţat la acest lucru de când cei doi copii au fost duşi la domiciliul său.

Nu în ultimul rând instanţa reţine faptul că de la despărţirea în fapt a părinţilor lor, copiii nu au avut o locuinţă stabilă, fiind duşi de mai multe ori de la bunica paternă la bunica maternă.

Instanţa subliniază faptul că minorii au nevoie de o locuinţă stabilă, dar şi de o persoană care să se ocupe de creşterea şi îngrijirea lor, care să le inspire siguranţă şi care să le ofere stabilitate, iar în opinia instanţei intervenienta VN este persoana potrivită.

În ceea ce priveşte autoritatea părintească, potrivit art. 397 C.civ. , după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfe.

Instanţa va ţine cont de faptul că este în interesul superior al copiilor ca exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în comun de ambii părinţi, deciziile privind orientarea generală a acestora şi ceea ce este important pentru ei urmând a fi luate de ambii părinţi, iar actele curente privind creşterea şi educarea acestuia fiind îndeplinite de bunica maternă, la care copiii vor locui.

Se are în vedere şi faptul că potrivit art.399 şi art. 507 C.civ. sunt excepţionale situaţiile în care autoritatea părintească se exercită de către un singur părinte sau de către altă persoană, aceste situaţii trebuind să intervină foarte rar şi doar în ipoteza în care unul dintre părinţi sau amândoi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa. O atare interpretare restrictivă exclude posibilitatea analizării sub această reglementare a situaţiei în speţă, dealtfel părţile fiind de acord cu exercitarea autorităţii părinteşti de către părinţii copiilor.

Cu privire la pensia de întreţinere în favoarea minorilor, instanţa în aplicarea art. 525 şi art. 529 alin. 1 şi 2 din Noul Cod Civil, dar şi art. 919 alin.2 C.p.c., îi va obliga pe părinţi la plata unei pensii de întreţinere lunare în favoarea minorilor.

Cu privire la cererea pârâtului de a avea legături personale cu minorii, în conformitate cu dispoziţiile art.496 alin.5 C.p.c., părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa va limita programul de vizită propus de acesta la fiecare vineri, între orele 15-17, la domiciliul intervenientei VN  , pentru a-i proteja pe minori, care, în opinia instanţei nu sunt în deplină siguranţă numai în prezenţa pârâtului, având în vedere în acelaşi timp respectarea dreptului pârâtului de a avea legături cu copiii, acest lucru fiind benefic pentru dezvoltarea corespunzătoare a acestora. Instanţa evidenţiază faptul că martora Nedelcu Florica a declarat că pârâtul îi transportă pe copii cu autoturismul condus de acesta, ceea ce prezintă un real pericol pentru minori, în condiţiile stării de sănătate a pârâtului.

Instanţa arată totodată faptul că măsurile luate pot fi modificate în condiţiile art.403 Cod civil şi în condiţiile în care starea de sănătate a pârâtului se va schimba în sens pozitiv.

În temeiul art.406 alin.1C.p.c. va lua act că reclamanta D  Ana-Maria, domiciliată în comuna P , sat Olari, strada Răsăritului nr.1, judeţul Olt, CNP 2921212280012, a renunţat la cererea de stabilire a locuinţei minorilor la domiciliul său.

În raport de aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtului CTV, domiciliat în comuna Pârşcoveni, sat Olari, strada Răsăritului nr.1, judeţul Olt, în ceea ce priveşte obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile de întreţinere a minorilor.

Va admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul CTV.

Va respinge cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta CT B CNP 2530712280020, domiciliată în Balş, strada Mărăşeşti nr.8, judeţul Olt.

Va admite cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta VN CNP 2710425280038, domiciliată în comuna P , sat Olari, strada Vâlsăneşti nr.44, judeţul Olt.

Va stabili locuinţa minorilor CMD , născut la data de 13.04.2009 şi CMF , născut la data de 18.04.2013, la domiciliul intervenientei VN  , în comuna P , sat Olari, strada Vâlsăneşti nr.44, judeţul Olt.

Va dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii CMD  şi CMF  să se facă în comun, de către părinţii D  Ana-Maria şi CTV.

Va obliga pe reclamanta D  Ana-Maria la plata unei pensii de întreţinere de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMD , născut la data de 13.04.2009 şi de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMF , născut la data de 18.04.2013, începând cu data introducerii cererii, 04.09.2017 şi până la majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei.

Va obligă pe pârâtul CTV la plata unei pensii de întreţinere de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMD , născut la data de 13.04.2009 şi de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMF , născut la data de 18.04.2013, începând cu data introducerii cererii, 04.09.2017 şi până la majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei.

Va stabili pentru pârâtul CTV următorul program de vizitare a minorilor CMD  şi CMF : săptămânal, în fiecare vineri, între orele 15-17, la domiciliul intervenientei VN  .

În temeiul art.453 C.p.c. va obliga pe reclamanta D  Ana-Maria şi pe pârâtul CTV la plata a câte 270 lei cheltuieli de judecată către intervenienta VN  .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art.406 alin.1C.p.c. ia act că reclamanta D  Ana-Maria, domiciliată în comuna P ,, a renunţat la cererea de stabilire a locuinţei minorilor la domiciliul său.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtului CTV, domiciliat în comuna P în ceea ce priveşte obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile de întreţinere a minorilor.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul CTV.

Respinge cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta CT B

Admite cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta VN .

Stabileşte locuinţa minorilor CMD , născut la data de 13.04.2009 şi CMF , la domiciliul intervenientei VN  , în comuna P Dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii CMD  şi CMF  să se facă în comun, de către părinţii D  Ana-Maria şi CTV.

Obligă pe reclamanta D  Ana-Maria la plata unei pensii de întreţinere de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMD , născut la data de 13.04.2009 şi de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMF , născut la data de 18.04.2013, începând cu data introducerii cererii, 04.09.2017 şi până la majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei.

Obligă pe pârâtul CTV la plata unei pensii de întreţinere de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMD , născut la data de 13.04.2009 şi de câte 190 lei lunar în favoarea minorului CMF , născut la data de 18.04.2013, începând cu data introducerii cererii, 04.09.2017 şi până la majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei.

Stabileşte pentru pârâtul CTV următorul program de vizitare a minorilor CMD  şi CMF : săptămânal, în fiecare vineri, între orele 15-17, la domiciliul intervenientei VN  .

Obligă pe reclamanta D  Ana-Maria şi pe pârâtul CTV la plata a câte 270 lei cheltuieli de judecată către intervenienta VN  .

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cu privire la renunţare, cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cu privire la celelalte cereri, care se depun la Judecătoria Balş.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03.07.2018.

Data publicarii pe site: 26.06.2016

Domenii speta

Spete similare