Ieşire din indiviziune

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 28.06.2017 sub nr. …/259/2017, repartizat în mod aleatoriu prezentului complet (Civil C5), reclamantul R.G.F. a chemat în judecată pe pârâţii R.A.F. şi O (fostă R.) M., solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să constate componenţa masei succesorale şi vocaţia la moştenire a părţilor,  admiterea excepţiei neacceptării succesiunii de pe urma defunctului de către pârâţi, iar pe cale de consecinţă să constate calitatea de unic moştenitor a reclamantului şi de asemenea, instanţa să dispună ieşirea din indiviziune a părţilor.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, referitor la compunerea masei succesorale şi vocaţia la moştenire a părţilor, la data de 20.07.1994, a fost emis titlul de proprietate nr. 21.518 prin care se reconstituia dreptul de proprietate al numitului R.A., pentru suprafaţa de 6.176 mp compusă din 5.000 mp arabil extravilan, 580 mp vii intravilan şi 596 mp curţi construcţii.

Totodată, R.A. a ridicat fără autorizaţie de construcţie, un imobil compus din casă şi anexă, ambele construite în anul 1951, situate în comuna G.V., sat G.V. nr. .., jud. Prahova.

Mai arată că, la data de 17.04.2016, a decedat numitul R.A., la acel moment nefiind căsătorit şi neavând descendenţi.

Faţă de aceste aspecte, solicită instanţei să constate calitatea de moştenitori a părţilor:  R.G.F. - nepot de frate, R.A.F. - nepot de frate şi O.(fosta R.) M. - nepoată de frate.

Istoric: 09.03.1950 - căsătorie R.C. şi M.; 02.07.1950 - naştere R.A.; 23.05.1954 - naştere R.S.; 10.10.1955 - naştere R.G.; 05.04.1980 - naştere R.M.; 22.09.1980 - naştere R.G.F.; 30.12.1984 - deces R.C. ; 23.01.1987- naştere R.A.F.; 27.08.1987 - deces R.G.; 04.11.1990 - deces R. S.; 26.03.1991- deces R.M.; 17.04.2016- deces R.A..

În ceea ce priveşte excepţia neacceptării succesiunii de pe urma defunctului R. A. în termenul prevăzut de lege, arată că, potrivit art. 1.103 Cod Civil „Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.". Termenul de 1 an în care persoana cu vocaţie succesorală urmează a alege dacă acceptă succesiunea, este un termen de prescripţie, care curge de la deschiderea succesiunii. Deoarece succesiunea se deschide „prin moarte", termenul de opţiune succesorală curge de la moartea lui de cuius pentru toţi moştenitorii, prescripţia fiind unică pentru toţi moştenitorii.

Jurisprudenţa a stabilit, însă, că data decesului lui de cujus este momentul începerii curgerii termenului de prescripţie pentru acceptarea succesiunii, chiar şi în situaţia în care unii dintre succesibili nu au cunoscut de decesul autorului lor, singura excepţie admisă fiind atunci când cunoaşterea morţii lui de cujus a fost imposibilă, ca urmare a unor împrejurări imprevizibile şi de neînlăturat. Această soluţie se justifică prin aceea că, în împrejurări obişnuite, există între rudele în grad succesibil asemenea legături încât, mulţumită lor, aceste rude, în mod normal, trebuie să cunoască în termen util atât moartea defunctului, cât şi părţile active ale moştenirii ce acesta a lăsat.

Mai arată că, în speţa dedusă judecăţii, R.A. a decedat la data de 17.04.2016, termenul de prescripţie privind opţiunea succesorală împlinindu-se la data de 17.04.2017.

În acea perioadă, singurul care a acceptat succesiunea de pe urma defunctului R.A. este reclamantul, iar pârâţii din cauză nu au făcut vreun act, expres sau tacit, de acceptare a succesiunii.

Faţă de aceste aspecte, solicită admiterea excepţiei, respectiv instanţa să constate  faptul că pârâţii nu au acceptat, în termen legal, succesiunea de pe urma defunctului R.A..

Conform actului intitulat „Studiu de piaţă privind valorile minime consemnate pe piaţa imobiliară specifică anului precedent din judeţul Prahova”, fila 99, întocmit de Camera Notarilor Publici Ploieşti, valoarea unui mp, pe raza comunei Gura Vadului, în funcţie de categoria de folosinţă, este de 0,8 lei pentru arabil productiv în extravilan; 6,5 lei pentru vie în intravilan; 9 lei pentru curţi construcţii în intravilan.

În drept, a invocat art. 669 - 686 şi art. 1143 Cod civil, art. 980 şi urm. C.pr.civ.

La data de 08.08.2017, pârâţii au depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând instanţei de judecată admiterea în parte a acţiunii formulată de reclamant, instanţa să constate componenta masei succesorale şi vocaţia la moştenitori a părţilor şi să dispună ieşirea din indiviziune conform cotelor ce li se cuvin, să respingă al doilea capăt de cerere, respectiv excepţia neacceptării succesiunii în urma decesului defunctului R.A., decedat la data de 17.04.2016, motivat de faptul că pârâţii au acceptat succesiunea.

Arată că reclamantul susţine că este singurul care a acceptat succesiunea, fapt ce este neadevărat. Mai susţine reclamantul că pârâţii nu au făcut nici un act expres sau tacit ceea ce este, de asemenea, neadevărat, au existat discuţii între părţi cu privire la succesiune, reclamantul le-a oferit anumite sume de bani, pentru a renunţa la succesiune, dar nu s-au înţeles la valoare.

Faţă de aspectele mai sus menţionate, solicită admiterea cererii în parte, urmând a admite primul şi al treilea capăt de cerere şi a respinge al doilea capăt de cerere.

În drept, pârâţii au invocat disp. art. 205-208 C.proc.civ.

În dovedirea cererii, pârâţii au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului şi proba testimonială cu 2 martori pe care îi vor prezenta personal.

Tot la data de 08.08.2017, pârâta O.(R.) M., a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii reclamantului, în contextul în care din probele anexate cererii de chemare în judecată rezultă fără niciun dubiu că reclamantul s-a adresat Notarului public la data de 05.05 2016 pentru „deschiderea procedurii succesorale” şi că, în cuprinsul acestei cereri, reclamantul a menţionat ca moştenitori pe numiţii D.A.P. (care este de fapt mama reclamantului), R.G.F., R.A.F. şi R.F. (care este de fapt mama pârâtului R.A.F.).

Solicită instanţei să constate că reclamantul R.G.F. a declarat, în mod fals, persoanele care au vocaţie succesorală la moştenirea defunctului R.A., faptă prevăzută şi pedepsită de art. 326 din Codul penal.

Arată că afirmaţia sa este susţinută de faptul că, în realitate, calitatea de moştenitori ai defunctului R.A. sunt:

-O.(R.) M.şi R.G.F., în calitate de nepot de frate (R. S.);

-R.A.F., în calitate de nepot de frate (R.G.).

Arată că reclamantul era obligat să declare în faţa Notarului public, în calitate de succesibili, persoanele menţionate anterior: O.(R.) M., R.G.F. şi R.A.F..

Mai arată că, în declaraţia făcută în faţa Notarului public, există o omisiune, pârâta O.(R.) M. nefiind indicată în calitate de moştenitoare şi două inexactităţi, indicarea ca moştenitori a numitelor D.A.P. şi R.F., persoane care nu au vocaţie succesorală.

Totodată, solicită instanţei să constate că din probele pe care reclamantul îşi bazează acţiunea:

-lipsesc citaţiile pe care Notarul public era obligat să le emită, în respectarea prevederilor art.104 din Legea nr.36/1995;

-lipseşte încheierea emisă de Notarul public în temeiul art.109 din Legea nr.36/1995 din care să rezulte că acesta a respectat procedura notarială.

De asemenea, învederează instanţei că:

1. moştenitorii legali ai defunctului R.A. sunt O.(R.) M., R.G.F. şi R.A.F..

2. masa succesorală este formată din imobilele indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată.

3. cotele din masa succesorală ce revin celor trei moştenitori nu sunt cele dorite de reclamant, ci cele prevăzute de Codul civil.

La pronunţarea sentinţei, solicită instanţei să aibă în vedere că şi pârât O.(R.) M. are calitate de moştenitor al defunctului.

Precizează că, după data decesului autorului părţilor, orice act de gestiune a patrimoniului acestuia le-a fost interzis de reclamant.

Arată că reclamantul, fără niciun drept, a încheiat act în fals în numele defunctului R.A. pentru arendarea terenului, roadele acestuia fiind culese tot de el.

Mai arată că, deşi au hotărât iniţial să suporte împreună cheltuielile de înmormântare, acesta a refuzat primirea banilor pe care au vrut să-i dea acestuia, urmărind în mod evident în acest fel să-i împiedice să efectueze acte de gestiune a patrimoniului defunctului.

Mai mult, acesta a făcut tot posibilul să îi inducă în eroare cu privire la data la care urmau să solicite împreună dezbaterea succesiunii, acesta deţinând permanent actele originale privind decesul şi actele de proprietate ale bunurilor din patrimoniu.

Din cele relatate anterior, solicită instanţei să observe că reclamantul a urmărit prin orice mod, inclusiv prin săvârşirea de fapte penale, să îi împiedice să îşi valorifice dreptul de moştenitori.

Mai arată că, având în vedere cele expuse, se vede obligată să formuleze plângere penală împotriva reclamantului.

În dovedirea celor menţionate anterior, solicită instanţei admiterea probei testimoniale cu următorii martori: O.V. M. și R.Florica.

Solicită judecarea cauzei şi în lipsa sa, conform prevederilor art. 223 şi 411 C.pr.civ.

Prin rezoluţia din data de 18.08.2017, s-a stabilit primul termen de judecată la data de 04.10.2017, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

În cauză, s-au încuviinţat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul, proba testimonială fiind audiați martorii G.Aurica, V. M. și O.V. (f.73-80) şi s-a dispus efectuarea expertizei în specialitatea construcţii civile.

La data de 05.12.2017, s-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză în specialitatea construcţii civile întocmit de expert N.C., iar la termenul de judecată din data de 14.02.2018, instanţa a luat act de faptul că nu s-au formulat obiecţiuni cu privire la acesta şi a rămas în pronunţare.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul R.G.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii R.A.F. şi O.(R.) M., dezbaterea succesiunii autorului R.A. decedat la data de 17.04.2016- urmând ca instanța să constate componenţa masei succesorale şi vocaţia la moştenire a părţilor, aspect cu privire la care a invocat excepţiei neacceptării succesiunii de pe urma defunctului de către pârâţi, iar pe cale de consecinţă să constate calitatea de unic moştenitor a reclamantului, iar în cazul respingerii excepției şi de asemenea, instanţa să dispună ieşirea din indiviziune a părţilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 91 din Legea 71/2011 moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii, in speta succesiunea autorului R.A. decedat la data de 17.04.2016-  este guvernată dispoz Noului Cod civil , iar în ceea ce priveşte procedura partajului judiciar se aplică dispoziţiile în vigoare la data promovării cererii de chemare în judecată,  respectiv dispoz art.984, art.987 si urmatoarele din Noul Cod de proc civ.

Instanţa va reţine că, potrivit art.951 N.Cod civ, succesiunea autorului R.A. a fost deschisă la  data de 17.04.2016, când a survenit decesul autorului conform înscrisului depus la fila 13.

Având în vedere declarațiile martorilor G.A., V.M. și O.V., anexa 24 înregistrată la Primăria G.V. sub nr.25/05.05.2016 privind moștenitorii prezumtivi ai autorului,  actele de stare civilă depuse la filele nr.9—22 , instanţa reține că, potrivit dispoz. art.1100, art.1101 Cod civ. rap. la art.962 Cod civ., art.957, art.976 alin.2 Coc civ., art.981alin.2 Cod civ., succesibilii (moștenitori legali cu vocație succesorală generală )ai defunctului R.A. sunt colateralii privilegiați, respectiv : reclamantul R.G.F. în calitate de nepot de frate predecedat R.S.la data de 04.11.1990, R.A.F. în calitate de nepot de frate predecedat R. G.la data de 27.08.1987 şi O.(R.) M., în calitate de nepoată de frate predecedat R.S.la data de 04.11.1990, cei trei venind la moștenire prin reprezentare.

Astfel, conform dispoz art.1100 alin.2 Cod civ. rap. 957 Cod civ. coroborat cu art.962 Cod civ, pentru a putea moșteni o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege (respectiv să regăsească într-una dintre clasele de moștenitori legali prevăzute de art.963 alin.1 rap. la art.964 alin.1Cod civ ) și să aibă capacitatea de a moșteni, respectiv să existe la momentul deschiderii succesiunii.

Conform dispozart.965 Coc civ rap la art.966  Cod civ, descendenții fraților predecedați  ai defunctului  pot veni la moștenirea autorului prin reprezentare, culegând partea din moștenire ce s-ar fi cuvenit autorului lor predecedat.

Totodată, potrivit dispoz. art.1106 Cod civ rap la art.1100 Cod civ. coroborat cu at.1103 alin.1 Cod civ. , nimeni nu poate fi obligat să accepte o succesiune ce i se cuvin, urmând să își exercite dreptul de opțiune succesorală în termen de 1 an de zile de la data deschiderii succesiunii cu consecițele prevăzute de art.1112 Cod civ., privind prezumția de renunțare, sau cele prevăzute de art.1114 Cod civ. referitoare la efectele acceptării succesiunii.

În ceea ce privește  felurile acceptării succesiunii, aceasta îmbracă două forme, respectiv acceptarea expresă și cea tacită.

Din probele aministrate în cauză, repectiv declarația autentificată sub nr.384/22.09.2016 (f.31), rezultă faptul că reclamantul R.G.F. este singurul moștenitor legal al autorului R.A., care a acceptat în mod expres succesiunea autorului.

Referitor la pârâții R.A.F. şi O.(R.) M., prin întâmpinarea formulată, aceștia au menționat că au fost inițiate discuții între cei trei moștenitori referitor la dezbaterea succesiunii autorului pe cale notarial, cei doi solicitându-i reclamantului plata unei sulte corespunzătoare drepturilor lor succesorale însă nu au fost mulțumiți de sumele oferite de reclamant.

Susținerile pârâților au fost confirmate și de către martora O. V., însă din declarațiile tuturor martorilor nu reiese faptul că pârâții ar fi efectuat un act de acceptare tacită, respectiv nu au intrat în posesia unor bunuri succesorale și nu au efectuat acte de administrare sau conservare asupra bunurilor succesorale în sensul celor prevăzute de art.1110 alin.2 și 4 Cod civ.

După cum se arată în dispoz. alin.3 ale art.1110 Cod civ, nici actele de administrare care au un caracter provizoriu şi urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare, asemenea acte, săvârşite pentru păstrarea în bune condiţii a patrimoniului succesoral, determinate de necesităţi urgente şi folositoare tuturor comoştenitorilor şi care nu angajează viitorul bunurilor din moştenire, neputând fi apreciate ca acte de acceptare tacită .

Astfel, în speță, martorul G.A. a declarat faptul că pârâtul ar fi ridicat unele fotografii, amintiri de familie, iar cu ocazia interogatoriului, pârâtul a declarat faptul că a efectuat o dată curățenie în curtea imobilului, acte ce nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită a succesiunii care să ateste însușirea calității de moștenitor.

Conform practicii judiciare, sunt acte de acceptare a succesiunii: actele de posesiune si folosinţă a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moştenită; demolarea unei construcţii; încasarea unor creanţe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenţii între moştenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locaţiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moştenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acţiuni succesorale etc.

Din probele administrate în cauză reiese faptul că tot reclamantul este cel care a achitat taxele și impozitele aferente imobilului bun succesoral, a  încasat arenda pentru terenul agricol, exprimarea voinței în sensul acceptării succesiunii autorului realizându-se prin intermediul unei declarații notariale pe care o puteau face și cei doi pârâți sau puteau sesiza instanța cu o cerere de partaj succesoral.

De altfel, pârâta a susținut că a contribuit cu o sumă de bani  la cheltuielile de înmormântare şi efectuarea parastaselor creştineşti, însă aceasta exprimă doar îndeplinirea unor obligaţii morale faţă de autor şi nu sunt acte de acceptare a succesiunii.

Având în vedere faptul că în termen de 1 an de zile de la data deschiderii succesiunii autorului R.A., respectiv 17.04.2016, pârâții nu au efectuat acte de acceptare tacită sau expresă a succesiunii, instanța, în temeiul art.1103 alin.1 și 3 Cod civ, a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de către reclamant și a constatat că pârâţii R.A.F. şi O.(R.) M. sunt străini de succesiunea autorului R.A. prin neacceptarea succesiunii în termenul legal de opţiune succesorală.

Referitor la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului R.A., instanța a constatat că se compune numai din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de  6176 mp situată pe raza comunei G.V., sat G.V., individualizată în titlul de proprietate nr…./1994 emis pe numele autorului R.A..

În ceea ce privește imobilul construcție compus din casă şi anexă amplasat pe terenul în suprafaţă de 596 mp, curţi construcţii, T …P …,  situat în comuna G.V., sat G.V. nr…., jud. Prahova, a fost construit în anul 1951 conform înscrisului depus la fila 25 , dată la care autorul R.A. avea vârsta de 1 an,  fiind născut la data de 02.07.1950 (f.12).

De altfel, titlul de proprietate nr…./1994 a fost emis pe numele autorului R.A. în calitate de moștenitor al defunctului R.C. ceea ce semnifică faptul că acest din urmă defunct a avut în patrimoniul său suprafețele de teren menționate în titlu.

Mai mult, martora G.A. (f.75) a declarat faptul că autorii R.M. și R. C. sunt cei care au dobândit terenul aferent construcției și cei care au edificat imobilul construcție situat în comuna G.V., sat G. V. nr…, jud. Prahova, însă la dosarul cauzei nu există dovezi privind dezbaterea succesiunii autorilor R.M. și R. C., iar posesia exercitată de către unul dintre moștenitori asupra bunului succesoral este una echivocă.

Având în vedere probele administrate în cauză și în lipsa unui titlu de proprietate al autorului R.A. asupra imobilul construcție situat în comuna G.V., sat G.V. nr…., jud. Prahova, instanța nu a reținut acest imobil la masa succesorală a acestui autor.

Prin urmare, instanța a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul R.G.F. în contradictoriu cu pârâţii R.A.F. şi O.(Fostă R.) M., a constatat deschisă succesiunea autorului R.A. și în contextul admiterii excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală în ceea ce îi privește pe pârâţi, a apreciat că nu mai este necesară pronunțarea unei încheieri de admitere în pincipiu şi a constatat că reclamantul R.G.F. are calitatea de unic moştenitor al defunctului R.A., fiind nepot de frate predecedat R.S. la data de 04.11.1990 şi va culege întreaga masă succesorală.

Instanţa a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Romanici Alexandru se compune din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de  6176 mp situată pe raza comunei G.V., sat G.V., individualizată în titlul de proprietate nr.…./1994 emis pe numele autorului R.A..

Întocmit,

Judecător Dinu Mădălina

Domenii speta

Spete similare