Pronunţarea soluţiei împotriva ordonanţei de clasare

Sentinţă penală 10 din 08.02.2017


Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară constată următoarele:

Prin Ordonanța din 20.01.2011 în Dosar nr. 8529/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș. (dosarul privea săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și c din legea 241/2005 constând în aceea că numitul G A a dispus depunerea în conturile angajaților SC G S SRL a unor sume suplimentare peste salariile nete aferente acestora, ca plată ”la negru” a serviciilor acestora, astfel încât să nu se plătească impozite, contribuții și taxe aferente salariilor, precum și faptul că în contabilitatea societății SC G S SRL se înregistrează o serie de cheltuieli fictive reprezentând ”consultanță” acordată de o altă firmă controlată de G A, respectiv SC R E SRL Târgu-Mureş).

Prin Rezoluția din 14.08.2012 (f. 18 vol. I dos. urm. pen.) s-a dispus reunirea Dosarului nr. 159/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș (în care se efectuau cercetări sub aspectul săvârșirii de către numitul G A a infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și c din legea 241/2005 constând în aceea că în calitatea de administrator al SC G S SRL numitul a dispus ca F L să vireze diverse sume de bani în contul angajaților societății, ca diferență între salariile minime pe economice și salariile efectiv negociate, din dispoziția numitului G A, SC G S SRL plătește lunar suma de 50 lei pentru fiecare angajat către clubul sportiv G A pentru pregătirea fizică a acestora, activitate care în fapt nu se realizează și respectiv faptul că SC G S SRL își diminuează impozitul de profit prin înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive de consultanță SC R E SRL  prestate de o firmă controlată de G A) la Dosarul nr. 419/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș (privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și c din legea 241/2005 constând în aceea că numitul G A a dispus depunerea în conturile angajaților SC G S SRL a unor sume suplimentare peste salariile nete aferente acestora, ca plată ”la negru” a serviciilor acestora, astfel încât să nu se plătească impozite, contribuții și taxe aferente salariilor, precum și faptul că în contabilitatea societății SC G S SRL se înregistrează o serie de cheltuieli fictive reprezentând ”consultanță” acordată de o altă firmă controlată de G A, respectiv SC R E SRL Târgu-Mureş).

Prin Ordonanța din 03.02.2014, în dosar nr. 419/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și reținerea art. 5 Cod Penal, constând în aceea că în perioada 2008 – 2012, din dispoziția conducerii SC G S SRL unii angajați ai firmei se deplasează în ziua precedentă plății salariului către salariați la BRD Târgu-Mureş unde fac depuneri de numerar în nume propriu pe cardurile de salarii ale angajaților firmei ca diferență între salariile minime de pe cartea de muncă și salariile negociate, aceste sume de bani nefiind evidențiate în contabilitatea SC G S SRL.

Prin Ordonanța din 17.03.2014 în Dosar nr. 419/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș s-a dispus disjungerea cercetărilor efectuate cu privire la cele semnale prin Raportul de inspecție fiscală nr. 936/28.12.2012 (care făceau obiectul cercetărilor și în dosarul nr. 587/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș) respectiv cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din legea 241/2005 constând în aceea că SC G S SRL a evidențiat în contabilitate operațiuni comerciale fictive derulate în perioada octombrie 2008 – decembrie 2010 cu societățile comerciale O S SRL Târgu-Mureş, R Sovata, D C  SRL Târgu-Mureş, S SRL, T S SRL, R E SRL, M M SRL, F SRL și V G SRL.

Prin Ordonanța din 29.08.2014 în Dosar nr. 419/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de G A, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal și F L E, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal constând în aceea că în perioada 2008 – iunie 2012 în intervalul 14-17 al fiecărei luni G S SRL administrată în fapt și în drept de G A a virat în 14 conturi ale unui număr de 14 angajați, cu titlul de salariu, sumele corespunzătoare din statul de plată al salariilor și totodată suplimentar față de acesta și restul de salariu până la nivelul celui negociat cu fiecare angajat în parte, disimulat, fie sub forma de depuneri de numerar efectuate personal de către actuali/foști angajați ai societății, fie sub formă de depuneri de numerar efectuate de însăși titularii conturilor; s-a reținut că persoanele care au făcut depunerile de numerar au primit bani de la numita F L E contabila societății SC G S SRL și reprezintă potrivit declarațiilor, decontarea cheltuielilor efectuate de fiecare în interesul societății, aspect negat de către alte persoane; s-a reținut că depunerile de numerar pretins efectuate de titularii conturilor au fost în fapt executate de persoane neidentificate cu sprijinul și complicitatea funcționarilor bancari, din bani primiși de la SC G S SRL. S-a reținut în final în cuprinsul ordonanței că în această modalitate s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 125.087 lei (97.976 lei contribuții sociale obligatorii, 29.111 lei impozit pe veniturile din salarii).

Prin procesul-verbal din 10.09.2014 s-a adus la cunoștința suspectului G A această calitate (f. 60 vol. I dos. urm. pen.). La data de 08.09.2015, conform procesului-verbal atașat dosarului cauzei, suspectului G A i se aduc la cunoștință calitatea, drepturile și obligațiile fiind audiat la aceeași dată în calitate de suspect. La data de 09.09.2015 inculpatul G A este audiat în această calitate.

La data de 30.09.2015, conform procesului-verbal atașat dosarului cauzei, suspectului F L E i se aduc la cunoștință calitatea, drepturile și obligațiile fiind audiată la aceeași dată în calitate de suspect.

Prin Ordonanța din 03.12.2014 (Dosarele 419/P/2012 și 756/P/2014 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș) s-a dispus reunirea dosarului nr. 756/P/2014 (în care se efectuau cercetări cu privire la sesizarea DGFP Mureș privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 de către numitul G A în sensul că nu a fost evidențiat și fiscalizat un fond de salarii pentru 14 salariați în cuantum de 96.942.074 lei, aferent perioadei mai 2008 – iunie 2012) la Dosarul nr. 419/P/ 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș.

Prin Ordonanța din 09.09.2015 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale față de G A, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal constând în aceea că în perioada 2008 – iunie 2012 în intervalul 14-17 al fiecărei luni G S SRL (a cărei denumire a fost schimbată în SC G S SRL din data de 05.12.2012) administrată în fapt și în drept de G A a virat în 14 conturi ale unui număr de 14 angajați, cu titlul de salariu, sumele corespunzătoare din statul de plată al salariilor și totodată suplimentar față de acesta și restul de salariu până la nivelul celui negociat cu fiecare angajat în parte, disimulat, fie sub forma de depuneri de numerar efectuate personal de către actuali/foști angajați ai societății, fie sub formă de depuneri de numerar efectuate de însăși titularii conturilor; s-a reținut că persoanele care au făcut depunerile de numerar au primit bani de la numita F L E contabila societății SC G S SRL și reprezintă potrivit declarațiilor, decontarea cheltuielilor efectuate de fiecare în interesul societății, aspect negat de către alte persoane; s-a reținut că depunerile de numerar pretins efectuate de titularii conturilor au fost în fapt executate de persoane neidentificate cu sprijinul și complicitatea funcționarilor bancari, din bani primiși de la SC G S SRL. S-a reținut în final în cuprinsul ordonanței că în această modalitate s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 125.087 lei (97.976 lei contribuții sociale obligatorii, 29.111 lei impozit pe veniturile din salarii).

Prin Ordonanța din 20.11.2015 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale față de F L E sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal constând în aceea că în perioada 2008 – iunie 2012 în intervalul 14-17 al fiecărei luni G S SRL (a cărei denumire a fost schimbată în SC G S SRL din data de 05.12.2012) administrată în fapt și în drept de G A a virat în 14 conturi ale unui număr de 14 angajați, cu titlul de salariu, sumele corespunzătoare din statul de plată al salariilor și totodată suplimentar față de acesta și restul de salariu până la nivelul celui negociat cu fiecare angajat în parte, disimulat, fie sub forma de depuneri de numerar efectuate personal de către actuali/foști angajați ai societății, fie sub formă de depuneri de numerar efectuate de însăși titularii conturilor; s-a reținut că persoanele care au făcut depunerile de numerar au primit bani de la numita F L E contabila societății SC G S SRL și reprezintă potrivit declarațiilor, decontarea cheltuielilor efectuate de fiecare în interesul societății, aspect negat de către alte persoane; s-a reținut că depunerile de numerar pretins efectuate de titularii conturilor au fost în fapt executate de persoane neidentificate cu sprijinul și complicitatea funcționarilor bancari, din bani primiși de la SC G S SRL. S-a reținut în final în cuprinsul ordonanței că în această modalitate s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 125.087 lei (97.976 lei contribuții sociale obligatorii, 29.111 lei impozit pe veniturile din salarii).

În cursul urmăririi penale au fost audiați în calitate de martori, în prezența apărătorului ales al acestora: T I-F (19.10.2015), C I-G (19.10.2015), G O M (19.10.2015), G I (19.10.2015), P C (20.10.2015), B T (19.10.2015), K L I (21.10.2015), B O (.10.2015), S M (21.10.2015), J J A (20.10.2015), D O (26.10.2015), B M G (20.10.2015), B O C (20.10.2015)P S I (20.10.2015), F A (19.01.2016), L D M (13.01.2016), D A (19.01.2016), S A M (27.01.2016), M A R (27.01.2016), M I (27.01.2016), F M (01.02.2016), B S M (18.01.2016), B l (14.01.2016). S-a procedat la întocmirea Raportului de constatare tehnico-științifică din data de 10.06.2014 (ff.168-179 vol. I dos. urm. pen.). S-au atașat la dosarul cauzei, în original, documentele bancare pentru deschiderea/închiderea conturilor de către P C, B A C, K L I, R, S M C, S M, Z J A, B A A, T I F, B O, C I G, G I, G O M.

S-au atașat lista angajaților SC G SRL Târgu-Mureş, precum și statele de plată aferente perioadei 01.01.2008-30.06.2012 (vol. II dos. urm. pen.), extrasele de cont ale conturilor deschise la BRD ale celor 14 angajați ai SC G SRL Târgu-Mureş, aferente perioadei 01.01.2008 – 30.06.2012 (vol. III dos. urm. pen.), extrase de cont și documente justificative ale depunerilor de numerar efectuate în conturile celor 14 angajați ai SC G SRL Târgu-Mureş (vol. IV, V și VI dos. urm. pen.).

Prin Ordonanța din 16.09.2016 în Dosar nr. 419/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea de către inculpații G A, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal și F L E, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal, precum și clasarea cauzei în ceea ce privește înregistrarea în contabilitatea firmei G S SRL (fosta G S SRL) a unor operațiuni comerciale fictive desfășurate cu firma R E SRL Târgu-Mureş în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b Cod Procedură Penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a și b Cod Procedură Penală.

S-a reținut în cuprinsul ordonanței că prin Ordonanța din data de 29.08.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de G A, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal și F L E, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și a art. 5 Cod Penal constând în aceea că în perioada 2008 – iunie 2012 în intervalul 14-17 al fiecărei luni G S SRL administrată în fapt și în drept de G A a virat în 14 conturi ale unui număr de 14 angajați, cu titlul de salariu, sumele corespunzătoare din statul de plată al salariilor și totodată suplimentar față de acesta și restul de salariu până la nivelul celui negociat cu fiecare angajat în parte, disimulat, fie sub forma de depuneri de numerar efectuate personal de către actuali/foști angajați ai societății, fie sub formă de depuneri de numerar efectuate de însăși titularii conturilor; s-a reținut că persoanele care au făcut depunerile de numerar au primit bani de la numita F L E contabila societății SC G S SRL și reprezintă potrivit declarațiilor, decontarea cheltuielilor efectuate de fiecare în interesul societății, aspect negat de către alte persoane; s-a reținut că depunerile de numerar pretins efectuate de titularii conturilor au fost în fapt executate de persoane neidentificate cu sprijinul și complicitatea funcționarilor bancari, din bani primiși de la SC G S SRL. S-a reținut în final în cuprinsul ordonanței că în această modalitate s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 125.087 lei (97.976 lei contribuții sociale obligatorii, 29.111 lei impozit pe veniturile din salarii).

S-a reținut că inculpatul, audiat în această calitate în prezența apărătorului ales s-a angajat să achite în termen de 30 zile prejudiciul cauzat, fapt care nu s-a întâmplat până la finalizarea cercetărilor.

A reținut procurorul că potrivit dispozițiilor Deciziei nr. 3907/28.11.2012 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție ”pentru veniturile pentru care există atât obligația evidențierii cât și obligația declarării, dacă veniturile au fost evidențiate în acte contabile sau în alte documente legale, dar nu a u fost declarate organului fiscal competent, atunci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute în art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 deoarece nu se poate spune că s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile în condițiile în care organele fiscale pot lua cunoștință de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului și nici ale art. 9 alin. 1 lit. b din legea 241/2005 referitoare la omisiunea evidențierii deoarece veniturile au fost evidențiate doar acestea nu au fost declarate.

A reținut că infracțiunea de evaziune fiscală este definită ca fiind ”ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile săvârșită în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale” și că, având în vedere Decizia nr. 3907/2012 a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, faptul că sumele proveneau din contabilitatea societății fiind ridicate sub diverse pretexte  și încadrate din punct de vedere contabil ca ”plăți avansuri” și justificate la sfârșitul anului fiscal ca ”plăți dividende pentru acționari”.

A reținut că în speța de față nu există o altă societate comercială sau persoană fizică care să fie implicată în operațiuni comerciale cu firma inculpatului G A, toate activitățile ilegale fiind derulate în ceea ce privește partea de contabilitate internă a firmei inculpatului care practic a înțeles să profite de  niște prevederi legale pe care le-a apreciat ca fiindu-i favorabile (preferând să plătească doar 16% impozit pe dividende cotă valabilă la momentul comiterii faptelor pentru sumele pe care le ridica din contabilitatea firmei și le folosea pentru a plăti o parte din salariile angajaților, pentru care nu dorea să plătească taxe și contribuții legale).

Împotriva acestei soluții a formulat plângere Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, prin reprezentanţii săi legali, în numele Statului Român ce a fost soluționată prin Ordonanța nr. 104/II/2/2016 din 17.10.2016 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș în sensul respingerii ca nefondate.

Analizând soluția de clasare având în vedere probele administrate în cauză și dispozițiile legale incidente, judecătorul de cameră preliminară apreciază că aceasta este netemeinică, pentru următoarele considerente:

Cu toate că s-au invocat a fi incidente în cauză considerente Deciziei nr. 3907/28.11.2012 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul de cameră preliminară apreciază că situația de fapt avută în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia amintită nu au nici o legătură cu situația de fapt ce rezultă din probele administrate în prezenta cauză în cursul urmăririi penale din care pare a rezultă că inculpații G A și F L E, în calitate de administrator și respectiv contabil al SC G S în perioada 2008 – iunie 2012 au plătit în diverse modalități (în special prin alimentarea conturilor de salarii ale salariaților societății) sume de bani către acești salariați ca diferență între salariul stabilit prin contractul de muncă și sumele efectiv convenite, prejudiciind în această modalitate bugetul statului prin ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile.

S-a constatat că sumele ce au plătite în această modalitate au fost evidențiate ca ”avansuri spre decontare” din dividendele cuvenite asociaților societății.

Judecătorul de cameră preliminară notează în primul rând faptul că potrivit dispozițiilor art. 67 alin. 1 și 3 din Legea 31/1990 Republicată cu modificările și completările ulterioare, ”Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend. […]  (3)Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.”

Mai constată că în cursul urmăririi penale nu s-a stabilit dacă profiturile societății SC G S au fost calculate în conformitate cu dispozițiile legale, care era cota de profit ce s-ar fi cuvenit asociaților societății comerciale ori dacă sumele menționate în contabilitatea societății ca ”avansuri spre decontare” au fost deduse din sumele ce au fost sau ar fi trebuit plătite acționarilor societății cu titlul de dividende.

În aceeași finalitate, judecătorul de cameră preliminară constată că niciuna dintre cele 14 persoane către care s-au făcut plăți cu titlul de avans spre decontare nu are calitatea de acționar al societății, astfel încât niciunul dintre aceștia nu avea dreptul de a primi dividende, ci fie salariu potrivit contractului de muncă încheiat (care ar fi diminuat corespunzător profitul societății și ar fi antrenat taxarea corespunzătoare a veniturilor din muncă) fie eventual liberalități din partea asociatului/asociaților societății comerciale dar din cota/cotele de profit calculate potrivit legii.

Conchizând, judecătorul de cameră preliminară constată că nu a fost calculat în cursul urmăririi penale efectul fiscal al procedurii aplicate de inculpați și deci nu s-a putut nici stabili dacă aceste sume plătite angajaților societății au fost sau nu deduse din sumele ce ar fi avut destinația de dividende la sfârșitul anului financiar. Mai notăm și faptul că dividendele se plătesc la sfârșitul anului fiscal, acționarilor societății, fiind calculate ca procent din profiturile societății (venituri din care se scad cheltuieli), iar prin înregistrarea în contabilitate a unor ”cheltuieli” (avansurile spre decontare) se diminua cota de profit și implicit cuantumul dividendelor.

Pe de altă parte, judecătorul de cameră preliminară apreciază că chiar în situația în care în mod legal s-a stabilit cuantumul sumelor plătite salariaților cu titlul de avans din dividende, cu excepția situației în care aceștia ar fi primit liberalități din partea asociatului societății comerciale la care erau angajați, atunci aceste venituri ar fi trebuit considerate ca venituri rezultând din contractul de muncă și taxate-impozitate corespunzător.

În oricare dintre variante, trebuie avut în vedere că inculpatul audiat în această calitate în cursul urmăririi penale a admis că a cauzat bugetului de stat un prejudiciu și s-a angajat a-l recuperat, fapt ce nu s-a realizat până la momentul soluționării acestei plângeri.

Pentru aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară, constatând legalitatea probelor administrării probelor și a efectuării actelor în cursul urmăririi penale, va admite plângerea formulată, va desființa soluționa de clasare și va trimite cauza procurorului în vederea completării urmăririi penale.

Procurorul va putea dispune efectuarea fie a unui Raport de constatare tehnico-științifică și eventual o Eiză financiar contabilă pentru a stabili dacă dividendele pentru anii în discuție au fost calculate în conformitate cu dispozițiile legale, va verifica în aceeași modalitate dacă sumele plătite angajaților societății cu titlul de avansuri spre decontare și ulterior considerate dividende în actele contabile ale societății au fost deduse din sumele ce au fost plătite acționarilor cu titlul de dividende,  va proceda la reaudierea inculpaților și a martorilor-angajați ai societății pentru a verifica titlul cu care au fost primite aceste sume de bani – ca și contravaloare a muncii prestate sau ca liberalități din partea asociaților societății.

Cu privire la cea de-a doua faptă pentru care s-au efectuat cercetări în cauză, respectiv aceea a decontării unor servicii fictive între două societăți comerciale controlate ambele de inculpatul G A, judecătorul de cameră preliminară constată că în privința acesteia s-a dispus clasarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a și b Cod Procedură Penală cu motivarea că organele de poliție nu au individualizat în concret facturile fiscale prin care s-au făcut decontări fictive și nici nu au cuantificat prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Cu privire la acest aspect, constatăm că deși art. 16 alin. 1 lit. a și b Cod Procedură Penală stabilesc că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare iar când a fost pusă nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; și b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege, nici unul dintre aceste aspecte nu a putut fi stabilit în cauză întrucât organele de urmărire penală nu au administrat probe pentru a stabilit dacă faptele există sau nu, dacă sunt sau nu prevăzute de legea penală sau dacă au fost sau nu săvârșite cu vinovăția cerută de lege, situație în care, potrivit art.317 Cod Procedură Penală ar fi trebuit a se dispune restituirea dosarului la organul de cercetare penală.