Despagubire - subventii apia

I. DESFĂŞURAREA PROCESULUI.

A.Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 24 mai 2016, reclamantul P I a chemat în judecată pârâtul COMUNA GANESTI PRIN PRIMAR B E, solicitând:

-obligarea pârâtei la plata:

 -a 70210,78 lei reprezentând o sumă egală cu contravaloarea subvenţiilor APIA aferente suprafeţei de 33,10 ha păşune pentru anii 2013(20554,32 lei) 2014(22902,42 lei) şi 2015 (26754,04 lei) de care ar fi beneficiat dacă pârâta nu ar fi reziliat unilateral Contractul de concesiune nr.1540 având ca obiect păşunatul suprafeţei de 33,10 ha păşune situată în parcela Cornis BF 1087;

-dobânzii legale aferente acestei sume, începând cu data de 25.04.2016 şi până la achitarea integrală a debitului restant;

-sumei rezultate din actualizarea debitului restant cu indicele de inflaţie a preţurilor, începând cu data de 25.04.2016 şi până la achitarea integrală a sumei de 70210,78 lei;

-cheltuielilor de judecată;

În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanţei că  în fapt, la data de 08.04.2010 a încheiat cu Comuna Găneşti, Contractul de concesiune nr.1540 având ca obiect păşunatul suprafeţei de 33,10 ha păşune situată în parcela Cornis BF 1087. Durata contractului a fost stabilită pe o perioadă de 10 ani.După încheierea contractului şi-a îndeplinit la zi obligaţia de plată a preţului concesiunii stabilit prin contract, până în anul 2012 nu i s-a mai permis plata concesiunii.. În acest sens, reclamantul a precizat faptul că la data de 10.05.2012, pârâta i-a comunicat adresa nr.1710/8.05.2012 încunoştiinţându-l  că ar fi încălcat prevederile contractului şi ale art.1,7.10,11,12 şi 19 din Regulamentul de păşunat al comunei Găneşti, în sensul că a păşunat în afara perimetrului suprafeţei concesionate şi nu a ridicat saivanul construit pe o altă suprafaţă de păşune, aflată în posesia altei persoane, fără a face vorbire de nerespectarea caietului de sarcini. Totodată,m a fost informat că începând cu data de 08.05.2012 a fost reziliat unilateral contractul de concesiune. Ca urmare a acestor demersuri, pârâta a comunicat acelaşi act de reziliere şi către APIA Centrul Judeţean Mureş, Centrul Local Târnăveni, instituţie care prin adresa nr.252/15.05.2012 l-a somat să-şi rezolve urgent problemele legate de contractul de concesiune, în caz contrar, nu va mai primi subvenţiile agricole pentru animalele  pe care le îngrijeşte, dosarul de plată a acestor sume de bani nemaifiind înaintat spre plată, fiind dispusă suspendarea acestuia. Ca răspuns la plângerea prealabilă formulată împotriva adresei de reziliere, înregistrată de Primăria Găneşti sub nr.1918/25.05.20123, prin adresa nr.1803/23.05.2011, a fost informat că nu este de acord  cu revocarea actului de reziliere.

S-a mai arătat că instanţa de judecată în dosarul nr.5288/102/2012 a investit instanţa cu o acţiune care, după ce iniţial i-a fost respinsă pe fond, Curtea de Apel Tg Mureş prin decizia civilă nr.817/04.11.2015 a admis recursul formulat împotriva sentinţei nr.378/6 martie 2015 pronunţare de Tribunalul Mureş în dosarul nr.5288/102/2012*, a modificat în tot hotărârea  atacată, în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată formulată, dispunând anularea adresei nr.1710/8.5/2012 prin care s-a reziliat unilateral  contractul de concesiune nr.1540/8.4.2010.A fost respinsă cererea de anulare a adresei nr.1803/23.5.2011 emise pârâta, prin care s-a respins  plângerea prealabilă.S-a dispus obligarea intimatei pârâtă Comuna Găneşti să-i plătească suma de 1716,75 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi recurs.

În aceste împrejurări, s-a formulat o cerere la APIA Centrul judeţean Mureş pentru plata subvenţiei aferente anului 2012 care a fost suspendată iar pentru anii 2013-2015, a solicitat informaţii cu privire la sumele de care ar fi beneficiat dacă nu i-ar fi reziliat contractul de concesiune. Din adresa nr.4042/08.04.2015, rezulta valoarea plăţilor unice pe suprafaţa aferentă celor 3 ani, respectiv plăţile redistributive şi pentru înverzire aferente anului 2015, rezultând un total de 70210,78 lei.

Conform art.58 din HG nr.168/2007”În cazul nerespectării din culpă a obligaţiilor asumate de către una dintre părţi prin contractul de concesiune sau al incapacităţii  îndeplinirii acestora, cealaltă parte este îndreptăţită să solicite tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul concedentului să se pronunţe cu privire la rezilierea contractului, cu plata unei despăgubiri, dacă părţile nu stabilesc altfel.”

În cazul de faţă, pârâta a încălcat în mod culpabil obligaţiile asumare prin contractul de concesiune a cărei valabilitate deşi era de 10 ani, a fost reziliat după 2 ani de la încheierea sa şi astfel, el nemai putând depune cerere pentru obţinerea subvenţiilor APIA  pe toată durata judecării litigiului având drept obiect contestarea rezilierii contractului de concesiune.

În acelaşi sens, art.1381 alin.1 Cod civil  prevede că „Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie”.Dreptul la reparaţie se naşte din ziua în care prejudiciul a fost cauzat, chiar dacă acest drept a fost valorificat numai la o dată ulterioară(art.1381 alin.2)

Într-o exprimare mai cuprinzătoare, raportul obligaţional în conţinutul căruia se fală dreptul creditorului, adică al celui prejudiciat şi îndatorirea corelativă la reparaţie, în sarcina persoanei răspunzătoare, se naşte în momentul cauzării prejudiciului, când sunt îndeplinite ş condiţiile angajării răspunderii civile delictuale. Desigur că această regulă este valabilă şi se aplică numai în cazul prejudiciilor actuale, în ceea ce priveşte prejudiciile viitoare, momentul naşterii dreptului şi respectiv obligaţiei la repararea lor  coincide cu acela în care prejudiciul este cert, adică atunci când este sigur că se va produce şi poate fi determinată în prezent, cel puţin provizoriu, întinderea sa. În speţă a notificat prin intermediul BJ Pop Ioan să-i achite suma de 70210,78 lei respectiv cheltuielile de judecată de 1716,65 lei, în caz contrar urmând a apela la instanţa de judecată şi executorul judecătoresc.

Astfel cum rezultă din adresa nr.1576/05.05.2016 pârâta a primit la data de 25.04.2016 notificarea înregistrând-o sub nr.1576, fiind de acord să-i achite doar cheltuielile de judecată, restul pretenţiilor fiind refuzate.

B.Poziţia pârâtului.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Totodată, s-au invocat excepţiile inadmisibilităţii (pe motivul lipsei calităţii procesuale pasive) şi necompetenţei teritoriale şi materiale.

C.Probele administrate în cauză.

A fost administrată proba cu înscrisuri.

A fost ataşat dosarul 5822/102/2012*.

La solicitarea instanţei, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură centrul Judeţean Mureş a comunicat relaţiile solicitate.

A fost administrată proba cu interogatoriul reciproc al părţilor.

D. Excepţiile invocate.

Prin încheierea din data de 18.11.2016, tribunalul a respins excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale precum şi excepţia inadmisibilităţii.

D.Precizarea cererii.

La data de 31.01.2017, reclamantul a precizat valoarea pretenţiilor la suma de 64.757,96 lei, cu dobânda legală şi actualizarea cu rata inflaţiei, prin micşorarea câtimii obiectului cererii.

Din acest punct de vedere, tribunalul va ţine cont de prevederile art. 204 al. 1 şi 2 pct. 2 din codul de procedură civilă, care stabilesc că reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii.

II. ANALIZA PROBELOR ADMINISTRATE ÎN CAUZĂ ŞI ÎNCADRAREA ÎN DREPT A SITUAŢIEI DE FAPT REŢINUTE. HOTĂRÂREA INSTANŢEI.

Reclamantul  a încheiat cu pârâtul contractul de concesiune 1540/8.04.2010.

În temeiul acestui contract a concesionat reclamantului păşunea comunală din Paucisoara, parcela Corniş, BF 1087.

Prin adresa nr.1710/8 mai 2012, Primăria Comunei Găneşti i-a comunicat reclamantului că, începând cu 8 mai 2012, a procedat la rezilierea unilaterală a contractului de concesionare nr.1540/2010, în temeiul dispoziţiilor art. 7, 10, 11, 12, 19 din Regulamentul de păşunat al Comunei Găneşti; potrivit ultimului alineat al caietului de sarcini nr. 1312/22 noiembrie 2010, în cazul nerespectării Regulamentului de exploatare a păşunilor comunale, pârâta îşi rezerva dreptul de a rezilia contractul de concesionare, „de drept”, indiferent de perioada de valabilitate a acestuia; contractul conţine, deci, un pact comisoriu de gradul IV care conferă pârâtei dreptul de a-l desfiinţa unilateral;

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21.06.2012, sub nr. 5288/102/2012,  reclamantul P I  a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta Comuna Găneşti  anularea adresei nr.1803/23.05.2011 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă prin care a solicitat revocarea adresei nr. 1710/08.05.2012, prin care s-a reziliat unilateral contractul de concesiune nr.1540/08.04.2010 şi anularea adresei nr.1710/08.05.2012 prin care s-a reziliat unilateral contractul de concesiune nr. 1540/08.04.2010.

Prin sentinţa nr. 378 din 56 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Mureş, Secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P Ioan în contradictoriu cu pârâta Comuna Găneşti.

Prin decizia nr. 817/R din 4 noiembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş s-a admis recursul formulat de reclamantul P I, împotriva Sentinţei nr. 378/6 martie 2015 pronunţate de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 5288/102/2012*, s-a modificat în tot hotărârea atacată, în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P I în contradictoriu cu pârâta Comuna Găneşti şi s-a dispus anularea adresei nr. 1710/8.5.2012 prin care s-a reziliat unilateral contractul de concesiune nr. 1540/8.4.2010.

Prin cererea ce formează obiectul prezentului dosar, reclamantul P Ioan solicită instanţei despăgubiri în valoare de 64.757,96 lei, reprezentând o sumă egală cu valoarea subvenţiilor de care ar fi beneficiat de la APIA, pentru anii 2013, 2014 şi 2015, dacă pârâta nu ar fi reziliat unilateral contractul de concesiune 1540.

În raport de situaţia de fapt reţinută, se constată că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, pentru următoarele considerente.

Tribunalul reţine că fundamentul juridic al cererii, astfel cum a fost indicat de reclamant, se constituie din prevederile HG 168/2007 (cu referire specială la art. 58), precum şi prevederile codului civil (în special art. 1381 al. 1).

Raportul dintre răspunderea civilă delictuală şi cea contractuală este cel de la general la special, în sensul că răspunderea delictuală alcătuieşte dreptul comun al răspunderii civile, astfel că dacă într-o situaţie dată nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale, în măsura în care s-a produs un fapt ilicit culpabil, operează răspunderea delictuală pentru repararea prejudiciului.

În speţa de faţă, între părţi există un contract de concesiune, iar reclamantul arată că pârâtul nu şi-a îndeplinit din culpă o obligaţie contractuală, aspect care a determinat în patrimoniul acestuia un prejudiciu ce s-ar impune a fi reparat de pârât.

Din acest punct de vedere, tribunalul trebuie să analizeze îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile contractuale şi în subsidiar să stabilească dacă pârâtul a săvârşit o faptă ce atrage răspunderea civilă delictuală.

În principiu, ambele tipuri de răspundere se fundamentează pe îndeplinirea anumitor condiţii care generează răspunderea persoanei responsabile.

Astfel, este necesar ca pârâtul să comită o faptă ilicită (în cazul răspunderii contractuale delictul constă în încălcarea unei obligaţii contractuale), să se producă în patrimoniul reclamantului un prejudiciu şi să existe legătură de cauzalitate între fapta ilicită (sau încălcarea obligaţiei contractuale) şi prejudiciul suferit de reclamant.

În speţă s-a făcut dovada unei fapte ilicite a pârâtului care constă în emiterea adresei 1710/8.05.2012, prin care a reziliat unilateral contractul, adresă anulată ulterior în procedura judiciară.

Totuşi, tribunalul reţine că nu este dovedit prejudiciu şi nici condiţia raportului de cauzalitate, condiţii fundamentale pentru atragerea oricăreia dintre cele două forme ale răspunderii indicate de reclamant.

Astfel, tribunalul reţine, din adresa emisă de Apia Centrul Judeţean Mureş, că reclamantul nu a solicitat subvenţii pentru campaniile din anii 2013 şi 2014, iar pentru anul 2015 a solicitat subvenţie doar pentru 303 capete ovine şi nu pentru teren.

În aceste condiţii, reclamantul nu a primit subvenţia pentru teren, dar acest aspect nu este determinat de faptele pârâtului ci de împrejurarea că reclamantul nici măcar nu a solicitat aceste subvenţii.

Mergând mai departe cu raţionamentul, s-ar putea admite că reclamantul nu a solicitat subvenţii tocmai datorită faptului că situaţia juridică a terenului a fost incertă în această perioadă şi era convins că acestea vor fi respinse.

Totuşi, potrivit art. art. 7 al. 1 din OUG 125/2006, pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor, administrat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;

b) să declare toate parcelele agricole;

c) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;

d) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

e) să respecte normele de ecocondiţionalitate: bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei şi pentru activitatea agricolă pe care o desfăşoară;

f) să prezinte documentele care fac dovada utilizării legale a terenului pentru care s-a depus cererea;

g) să furnizeze toate informaţiile solicitate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în termenele stabilite;

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate;

j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei, transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere.

Pentru anul 2015, potrivit art. 8 al. 1 din OUG 3/2015, pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie:

a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru culturile de legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha;

d) fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);

e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al plăţii depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);

f) să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1);

g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

j) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;

k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;

m) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;

n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;

o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta;

p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate;

s) să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze fără echivoc parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018, identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se fac obligatoriu pe baza datelor cadastrale.

Se observă astfel, că în afară de condiţiile referitoare la documentele care fac dovada utilizării legale a terenului agricol, legislaţia stabileşte şi alte condiţii ce trebuia să fie îndeplinite pentru ca solicitantul să beneficieze de subvenţii.

În lipsa cererii formulate de reclamant, tribunalul constată că, dincolo de lipsa documentelor care fac dovada utilizării legale a terenului (lipsă care nu poate fi imputată reclamantului) nu se poate stabili cu certitudine îndreptăţirea reclamantului la plata subvenţiilor, prin analiza îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de actele normative indicate mai sus.

În aceste condiţii, tribunalul reţine că nu s-a făcut nici dovada prejudiciului şi nici dovada raportului de cauzalitate între neprimirea subvenţiilor şi rezilierea nejustificată a contractului.

Faţă de aceste considerente, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare