Pensie de întreţinere

Pensie de întreţinere.Acordare si pentru perioada anterioară cererii de chemare în judecată.Condiţii.

Prima instanţă a apreciat în mod eronat că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art.532 alin.2 Cod civil, deoarece nu s-a evidenţiat culpa debitorului în întârzierea introducerii cererii de chemare în judecată.

În realitate, instanţele anterioare au stabilit o pensie de întreţinere raportată la venitul minim  pe economia naţională având în vedere că la acea dată pârâtul nu realiza venituri din muncă.

Având în vedere plafonarea la acel nivel a cuantumului obligaţiei de întreţinere şi implicit posibilitatea ca pensia de întreţinere să fie ab iniţio în neconcordanţă cu nevoia reală a minorului, instanţa apreciază că de la momentul începerii obţinerii de venituri din muncă, potrivit art.531 Cod civil, creditorul obligaţiei era îndreptăţit a solicita reanalizarea pe cale judiciară a cuantumului întreţinerii, însă în fapt nu a fost în măsură să formuleze o atare solicitare deoarece debitorul nu i-a adus la cunoştinţă schimbarea intervenită în posibilităţile sale de plată.

În conformitate cu prevederile art.37 lit.c) din Legea nr.272/2004 dreptului copilului de a fi crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială îi corespunde obligaţia părintelui de a-l informa pe copil despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta, în speţă însă pârâtul nu l-a informat pe copil despre împrejurarea angajării sale în muncă, relevantă sub aspectul posibilităţilor de acordare a întreţinerii.

(Tribunalul Arad ,secţia civilă, decizia civilă  nr. 656/05iulie 2018,dosar nr. ...)

 Prin sentinţa civilă nr. 1449 din 26.03.2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosar nr…. s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de reclamanta …., în contradictoriu cu pârâtul ...

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă şi în beneficiul copilului …., a pensiei de întreţinere în cuantum de 25 % din venitul net realizat, începând cu data de 31 august 2017 până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la darea altor dispoziţii.

S-a ordonat efectuarea plăţii în sistem bancar până la data la data de 20 a fiecărei luni în contul deschis la ... S.A.

S-a respins, în rest, acţiunea civilă.

S-a luat  act de faptul că reclamanta nu pretinde plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

Părţile sunt părinţii copilului …., care locuieşte împreună cu reclamanta în locuinţa de domiciliu situată în …, închiriată de .., compusă dintr-o cameră cu dependinţe, bine mobilată şi îngrijită. Copilul urmează cursurile clasei a VI-a din xxx ..

S-a reţinut că părţile au divorţat de comun acord pe cale administrativă întocmindu-se Certificatul de divorţ nr. 1… de către Biroul Notarial ..., convenind în baza Convenţiei nr. .., între altele, stabilirea domiciliului copilului la locuinţa mamei, ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de părinţi, tatăl obligându-se la plata unei pensii de întreţinere pentru copil în sumă de 100 lei lunar. Prin decizia civilă nr. 542/30.04.2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. .., cuantumul întreţinerii minorei fiind modificat la cota de 1/4 din salariul minim pe economie, ţinând seama de faptul că se reţinuse că pârâtul nu  realiza venituri de natură salarială în acea perioadă.

S-a reţinut că reclamanta obţine un salariu net de … lei începând cu luna ianuarie 2018, pârâtul figurând ca fiind angajatul C. N. xxx S.A. începând cu data de 3 mai 2015, obţinând venituri nete în perioada mai 2015 – ianuarie 2017 variind de la 874 lei la 993 lei, beneficiind de tichete de masă de aproximativ 180 lei, filele 61, 62 dosar, şi că reclamanta a declarat în şedinţa publică din 19 martie 2018 că nu l-a notificat pe pârât în vederea achitării unei pensii mai mari întrucât a aflat abia în cursul lunii august 2017 că acesta obţine venituri. 

În baza reţinutelor, Judecătoria a admis în parte acţiunea civilă şi a obligat pârâtul la plata către reclamantă şi în beneficiul copilului a pensiei de întreţinere în cuantum de 25 % din venitul net realizat, începând cu data de 31 august 2017 până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la darea altor dispoziţii, ordonând efectuarea plăţii în sistem bancar până la data la data de 20 a fiecărei luni în contul deschis la ... S.A., luând act de faptul că reclamanta nu pretinde plata cheltuielilor de judecată.

Părinţii sunt datori, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, la care se adaugă cheltuieli destinate să-i asigure educaţia, învăţătura, pregătirea profesională, conform art. 499 alin. 1 Cod civil, minorul aflându-se în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, potrivit art. 525 alin. 1 Cod civil, pentru ca art. 527 Cod civil să prevadă că poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, în stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea ţinându-se seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, fiind avute în vedere şi celelalte obligaţii ale sale. În sfârşit, art. 529 alin. 2, art. 530 alin. 3 şi art. 532 alin. 1 Cod civil, reglementează că părintele care are în întreţinere un copil poate fi obligat la plata unei sume sau a unei cote procentuale din venit de până la 25 %, întreţinerea fiind datorată de la data formulării cererii de chemare în judecată.

În acest context normativ, evaluând situația de fapt, cum reclamanta contribuie zi de zi la întreţinerea copilului, locuind într-un apartament închiriat, ca urmare a conviețuirii, având în vedere nevoile crescânde ale copilului de la cele necesare traiului zilnic, de educaţie la cele de socializare şi divertisment, dată fiind obligaţia legal contributivă a pârâtului de a participa la întreţinerea copilului, în condițiile dovedirii obținerii de către acesta a unor venituri salariale în cadrul C.N. xxx  S.A., Judecătoria l-a obligat la plata lunară către reclamantă şi în beneficiul copilului a pensiei de întreţinere în cuantum de 25 % din venitul net realizat, începând cu data de 31 august 2017 până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la darea altor dispoziții judiciare.

În privința capătului de cerere privind plata pensiei de întreţinere, ca diferenţă de achitat începând cu luna imediat angajării pârâtului până în luna iulie 2017, Judecătoria a considerat că pretenția nu se încadrează în categoria excepției reglementată de art. 532 alin. 2 Cod civil, în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada notificării pârâtului de a plăti copilului întreținere în raport de venitul net realizat, după cum pârâtul nu se află de drept în întârziere. Potrivit ipotezei normei menţionate, derogând de la regula că pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată, se prevede că pensia poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului. Or, probatoriul nu a evidenţiat o culpă a pârâtului şi nici interesul copilului nu este vădit afectat de faptul că pârâtul obţine venituri din muncă în condiţiile în care titlul executoriu deţinut, decizia civilă nr. 542/30.04.2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. …, îi permite executarea oricărei pretenţii legate de dreptul său de creanţă la plata sumelor calculate în funcţie de venitul minim pe economie începând cu luna august 2014, venit care a cunoscut creşteri relevante şi care nu este vădit disproporţionat faţă de venitul salarial al pârâtului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta … solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate şi rejudecând, admiterea în tot a acţiunii.

În motivare  arată că la stabilirea pensiei de întreţinere s-au avut în vedere nevoile minorei şi posibilităţile materiale ale pârâtului de la acea dată, care se cifrau la salariul minim pe economie, întrucât din răspunsul dat de ITM …, acesta nu figura cu contract de muncă înregistrat. Precizează, însă că această situaţie de fapt s-a schimbat, în acest moment pârâtul fiind angajat. Nevoile minorei, care acum este în vârsta de 12 ani, au crescut şi în acelaşi timp au crescut şi posibilităţile materiale ale pârâtului cu siguranţă, o dată cu schimbarea veniturilor nete ale acestuia.

De asemenea, arată că minora are 12 ani, nevoile acesteia cresc, astfel că, solicită ca pârâtul să fie obligat la plata cotei de 1/4 din venitul lunar net realizat, doar în subsidiar la cel minim pe economie, astfel cum a  precizat în scris la termenul din data de 22.01.2018. Menţionează că pentru acest capăt de cerere instanţa nu s-a pronunţat deloc.

În primul rând, referitor la primul capăt din acţiune, apelanta arată că instanţa greşit a acordat plata pensiei de întreţinere pentru minoră începând cu data de 31.08.2017, acordând doar o zi de plată din luna august.  Solicită a se observa că acordarea plaţii din acesta zi este netemeinică şi nelegală, şi practic nejustificată, neconcordantă cu situaţia de fapt, pârâtul realizând venituri pentru întreaga lună, instanţa de fond acordând pentru minoră doar pentru 1 zi, drept pentru care solicită admiterea acţiunii începând cu luna august 2017 şi până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la darea altor dispoziţii.

În al doilea rând, solicită  să se constate că prima instanţă nu a analizat sub nicio formă precizarea de acţiune depusă şi nu a ţinut cont de răspunsurile la întrebările puse în cursul judecaţii dosarului, respectiv dacă l-a notificat pe pârât cu privire la plata sumei de 1/4 din venitul din salariu. Instanţa nu s-a pronunţat pe capătul de cerere subsidiar: „ obligarea pârâtului la plata cotei de 1/4 din salariul minim pe economie când acesta nu realizează venituri de natură salarială”. Menţionează că, această cerere este justificată în sensul că, întrucât în timpul căsniciei acesta nu a muncit deloc, iar ca urmare a angajării pârâtului cu forme legale, există şi această posibilitate ca acesta să nu mai lucreze cu forme legale, fiind astfel nevoită iar să introducă o acţiune în instanţă în acest sens. Pentru evitarea acestor inconveniente, precizează că, a solicitat ca în subsidiar să fie obligat pârâtul la plata cotei de 1/4 din salariul minim pe economie, când acesta nu realizează venituri de natură salarială.

Referitor la capătul 2 din acţiune, apelanta arată că, prima instanţă greşit a reţinut faptul că, pretenţia nu se încadrează în categoria excepţiei reglementată de art. 532 alin.2 Cod civil, întrucât nu a făcut dovada notificării pârâtului de a achita pensia copilului în raport cu venitul net realizat de acesta din salariu, considerând că interesul copilului nu este vădit afectat neexistânt o diferenţă considerabilă de plată.

Raportat la starea de fapt, arată faptul că, nu a avut niciun temei legal să îl notifice pe pârât să achite pensia de întreţinere la 1/4 din venitul din salariu. Nu a avut o hotărâre irevocabilă în acest sens.

Precizează, însă că l-a notificat tot timpul cu privire la plata pensiei de întreţinere la 1/4 din venitul minim pe economie, întrucât acesta nu a achitat niciodată suma exactă la nivelul salariului pe economie.

Ca o garanţie a caracterului echidistant al procedurii judiciare şi a respectării dreptului la apărare al părţilor, hotărârea trebuia să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei precum şi cele pentru care s-au înlăturat susţinerile părţilor, pentru fiecare capăt de cerere.

Raportat la situaţia prezentată mai sus şi susţinută cu înscrisuri existente la dosar, apelanta apreciază că hotărârea pronunţată de instanţa de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ci doar o prezentare ipotetică, iar pentru a pronunţa această hotărâre nu s-a ţinut cont de situaţia de fapt concretă şi anume că pârâtul nu se interesează deloc de propriul copil, de nevoile acesteia care cresc în continuu, precizând că personal nu poate comunica cu pârâtul deloc, întrucât acesta nu răspunde la telefon şi nici la scrisorile poştale trimise la adresa de domiciliu.

Astfel că, nu poate fi nicio legătură de cauzalitate între existenţa unei notificări a pârâtului şi îndeplinire condiţiilor de plată reglementată de art. 532, alin. 2, Cod civil, instanţa de fond greşit interpretând dispoziţiile legale în materie.

Apelanta mai arată că, în realizarea interesului superior al copilului, ca mamă a optat pentru exercitarea în comun a autorităţii părinteşti, dar nu a crezut în niciun moment faptul că, tatăl copilului să nu îşi îndeplinească această sarcină, măcar moral şi etic.

Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină şi jurisprudenţă. Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilităţile părintelui de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul faţă de minor şi al minorului faţă de părinte, precum şi grija manifestată de părinţi în timpul convieţuirii şi după despărţirea lor.

Precizează că, ambii părinţi, indiferent că sunt sau nu împreună, trebuie să-şi asume obligaţiile părinteşti, să înţeleagă că orice copil are nevoie să fie crescut de ambii părinţi şi să nu abandoneze exerciţiul drepturilor şi obligaţiilor părinteşti şi să contribuie chiar dacă nu egal la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a minorei, pentru o corectă educare, maturizare şi dezvoltare intelectuală a acesteia, dar şi una de ordin material, aspecte conferite pe larg de dispoziţiile Legii nr. 272/2004, modificată şi actualizată.

În drept invocă dispoziţiile:  art. 470 şi următoarele Cod procedură civilă, art. 525-533 Codul civil şi celelalte acte normative invocate.

 Prin întâmpinare intimatul … a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii primei instanţe.

În motivare arată că apelanta solicită în mod nefondat schimbarea modalităţii de plată a pensiei de întreţinere în favoarea minorei, atât din punct de vedere al cotei-cuantumului cât şi a datei.

Apelul a fost apreciat ca fiind fondat, fiind  admis în baza art.480 alin.2 Cod procedură civilă, pentru considerentele urmatoare.

Prima instanţă a apreciat în mod eronat că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art.532 alin.2 Cod civil, deoarece nu s-a evidenţiat culpa debitorului în întârzierea introducerii cererii de chemare în judecată.

În realitate, instanţele anterioare au stabilit o pensie de întreţinere raportată la venitul minim  pe economia naţională având în vedere că la acea dată pârâtul nu realiza venituri din muncă.

Având în vedere plafonarea la acel nivel a cuantumului obligaţiei de întreţinere şi implicit posibilitatea ca pensia de întreţinere să fie ab iniţio în neconcordanţă cu nevoia reală a minorului, instanţa apreciază că de la momentul începerii obţinerii de venituri din muncă, potrivit art.531 Cod civil, creditorul obligaţiei era îndreptăţit a solicita reanalizarea pe cale judiciară a cuantumului întreţinerii, însă în fapt nu a fost în măsură să formuleze o atare solicitare deoarece debitorul nu i-a adus la cunoştinţă schimbarea intervenită în posibilităţile sale de plată.

În conformitate cu prevederile art.37 lit.c) din Legea nr.272/2004 dreptului copilului de a fi crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială îi corespunde obligaţia părintelui de a-l informa pe copil despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta, în speţă însă pârâtul nu l-a informat pe copil despre împrejurarea angajării sale în muncă, relevantă sub aspectul posibilităţilor de acordare a întreţinerii.

S-a  impus în consecinţă schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul că:

- pentru perioada 1 iunie 2015 – 30 august 2017 va obliga pârâtul să plătească reclamantei diferenţa de pensie de întreţinere rezultată din calcularea acesteia în raport cu venitul net lunar realizat din muncă;

- pentru situaţia în care pârâtul nu realizează venituri din muncă, va obliga pe acesta la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul minim pe economie;

- în toate situaţiile, virarea pensiei de întreţinere se va realiza în contul nr.RO xxx deschis la ….

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare