Apel. Procedura insolvenţei. Aplicabilitatea, în procedura insolvenţei, a prevederilor art. 154 alineat 4 Cod de procedură civilă, atunci când comunicarea actelor de procedură, în speţă a notificării de deschidere a procedurii, se face prin poştă.

Aplicabilitatea, în procedura insolvenţei, a prevederilor art. 154 alineat 4 Cod de procedură civilă, atunci când comunicarea actelor de procedură, în speţă a notificării de deschidere a procedurii, se face prin poştă.

Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 80 din 10.04.2018

- art. 42 alin. 3 C, art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014

- art.  154 alin. 4 din Codul de procedură civilă

Prin sentinţa nr.(...), Tribunalul (...), în temeiul art. 113 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, a admis în parte contestaţia formulată de creditoarea contestatoare BANCA (...), J(...), CUI (...), cu sediul procedural ales la SCA (...) din (...), (...) în contradictoriu cu lichidatorul judiciar al debitoarei SC (...) SRL, J(...), CUI (...), (...) SPRL, cu sediul în (...), (...) (...) în sensul că, s-a constatat că, potrivit art. 42 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 cererea formulată de către contestatoare de admitere a creanţei la masa credală a debitoarei SC (...) SRL a fost depusă în termen legal.

S-a pus în vedere practicianului în insolvenţă să procedeze la verificarea creanţei potrivit art. 105 din Legea nr. 85/2014 sub aspectul caracterului cert, lichid şi exigibil al acesteia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, analizând contestaţia creditoarei BANCA (...), actele şi lucrările dosarului, judecătorul sindic a constatat următoarele:

Prin Încheierea civilă nr. (...) pronunţată de judecătorul sindic în dosar nr. (...), s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea SC „(...)” SRL, termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a declaraţiilor de creanţă fiind stabilit la data de 06.03.2015.

Tabelul definitiv consolidat al creanţelor debitoarei SC „(...)” SRL nr. (...) a fost publicat în BPI nr. (...).

Societatea creditoare a expediat Tribunalului (...) o cerere de admitere a creanţelor împotriva averii debitoarei prin care a solicitat înscrierea la masa credală a creanţei Banca (...) în cuantum de 907.868,08 lei, la data de 07.12.2016 în cuprinsul căreia s-a formulat şi o cerere de repunere în termen prin care s-a arătat că debitoarea, prin administrator judiciar nu a notificat creditoarea în mod legal asupra deschiderii procedurii insolvenţei, conform dispoziţiilor legale ale art. 42 alin. 3 ale Legii nr. 85/2014 coroborate cu art. 154 alin. 4 Cod proc. civ.

Prin adresa nr. (...) emisă de practicianul în insolvenţă desemnat se aduce la cunoştinţa creditoarei faptul că cererea de admiterea a creanţei la masa credală a debitoarei SC „(...)” SRL a fost respinsă motivat de faptul că, raportat la termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă stabilit prin Sentinţa civilă nr. (...) pentru data de 16.03.2015 această cerere a fost formulată tardiv, fiind incidente prevederile art. 114 din Legea nr. 85/2014.

Împotriva măsurii practicianului în insolvenţă de respingere a cererii creditoarei de înscriere la masa credală a debitoarei SC „(...)” SRL, respectiv împotriva măsurii de înscriere a acesteia în tabelul definitiv de creanţe declarate împotriva acesteia, creditoarea a înţeles să formuleze la data de 27.10.2017 contestaţia reglementată de dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 85/2014, în termenul legal de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a situaţiei ce a determinat promovarea contestaţiei respectiv de la recepţionarea adresei nr. (...) a practicianului în insolvenţă.

Potrivit art. 42 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, „(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii se vor realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Creditorii care nu au fost notificaţi potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt consideraţi de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credală şi vor prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii lor la masa credală”, iar potrivit art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă, „În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163.”

Din înscrisurile depuse în probaţiune de către practicianul în insolvenţă, rezultă că acesta şi-a îndeplinit obligaţia de notificare a creditorului contestator cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC (...) SRL, obligaţie prevăzută de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 prin emiterea şi comunicarea notificării nr. (...)/09.02.2015, însă această notificare, conform dovezilor de la filele nr. 67, 68 din dosar a fost realizată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire fără însă ca această recomandată să aibă şi conţinut declarat.

În prezenţa acestei modalităţi de comunicare a notificării prevăzută de art. 99 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, judecătorul sindic constată neîndeplinită exigenţa instituită de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 coroborat cu art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă de a se dovedi şi conţinutul plicului prin care se transmit prin poştă actele de procedură de către participanţii la procedura insolvenţei şi prin urmare nelegalitatea procedurii de notificare a creditoarei.

Astfel fiind, judecătorul sindic constată că faţă de creditoarea BANCA (...) sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 42 alin. 3 teza a 2-a din Legea nr. 85/2014 anterior citat, în sensul că, întrucât acesta nu a fost notificat potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) acesta prin depunerea cererii de admitere la masa credală este considerat de drept în termenul de depunere a cererii de admitere a creanţelor.

În prezenţa unei dispoziţii legale de repunere de drept în termenul de depunere a cererii de admitere la masa credală, judecătorul sindic reţine ca fiind lipsită de interes şi de obiect cererea creditoarei adresată practicianului în insolvenţă de a se dispune repunerea acestuia în termenul de depunere a declaraţiei de creanţă.

Faţă de starea de fapt şi dispoziţiile legale de mai sus, în lipsa altor argumente de nelegalitate invocate de către părţi, judecătorul sindic constată că creditoarea – contestatoare BANCA (...) a depus declaraţia de creanţă în termenul legal, în mod nelegal fiind respinsă de către practicianul în insolvenţă ca fiind tardiv depusă.

În ce priveşte solicitarea creditoarei adresată judecătorului sindic de a se dispune înscrierea creanţei sale în cuantum de 907.868,08, lei în tabelul definitiv de creanţe al debitoarei SC (...) SRL şi de obligarea a practicianului în insolvenţă la întocmirea unui tabel definitiv consolidat actualizat, judecătorul sindic constată că această solicitare este prematură, întrucât creanţa contestatoarei, fiind respinsă ca tardivă, nu a fost supusă procedurii de verificare prevăzută de către art. 105 şi urm. din Legea nr. 85/2014 pentru a se stabili de către practicianul în insolvenţă legitimitatea, valoarea exactă şi eventual prioritatea acesteia, verificare care potrivit art. 106 din Legea nr. 85/2014 este în primul rând atributul acestuia.

Întrucât judecătorul sindic are competenţa de a verifica creanţele creditorilor sub aspectul legitimităţii acestora doar pe calea contestaţiilor prevăzute de art. 111 şi urm. din Legea nr. 85/2014, respectiv pe calea contestaţiei prevăzută de art. 59 alin. 5 din acelaşi act normativ, judecătorul sindic în temeiul art. 113 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 şi a dispoziţiilor legale anterior amintite, a admis în parte contestaţia creditoarei în sensul că a constatat că, potrivit art. 42 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 cererea de admitere a creanţei la masa credală a debitoarei SC (...) SRL fost depusă în termen legal şi a pus în vedere practicianului în insolvenţă intimat să procedeze la verificarea creanţei potrivit art. 105 din Legea nr. 85/2014.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel lichidatorul judiciar al debitoarei, solicitând  admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei şi respingerea contestaţiei formulată împotriva tabelului definitiv consolidat al creanţelor (...) SRL, ca nefondată.

În motivarea apelului se arată în esenţă că, prev. art.154 alin.1 şi 154 alin.4 Cod procedură civilă nu sunt incidente în prezentul raport juridic dedus judecăţii şi nici nu pot fi avute în vedere de către instanţa de judecată, întrucât în primul rând este vorba despre o ipoteză legală inaplicabilă, mai precis textul de lege face referire în mod expres la faptul că comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va face prin agenţii procedurali ai instanţei sau orice alt salariat al acesteia precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe. Prevederile art.154 alin.4 Cod procedură civilă sunt norme legale de trimitere care fac referire la comunicarea actelor de procedură de către instanţa de judecată.

Raportat la înscrisurile de la dosar, instanţa de fond a reţinut că  practicianul în insolvenţă şi-a îndeplinit obligaţia de notificare a creditorului contestator cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei (...) SRL. Astfel, practicianul în insolvenţă a procedat la publicarea notificării deschiderii procedurii insolvenţei în BPI nr.(...)/11.02.2015, respectiv într-un ziar de largă circulaţie. Totodată în temeiul art.99 din Legea 54/2014 a procedat la notificarea tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor, iar prin notificarea nr.(...)/9.02.2015 a notificat Banca (...) SA despre intrarea debitoarei în procedura insolvenţei, comunicându-i termenele stabilite de judecătorul sindic prin Încheierea  de deschidere a procedurii nr.(...), notificarea privind deschiderea procedurii fiind trimisă prin recomandată cu confirmare de primire la sediile instituţiei de credit, notificare care apare comunicată către destinatar la data de 13.02.2015 respectiv 16.02.2015, de vreme ce, pe acestea apare menţiunea şi semnătura destinatarului.

Aşadar, deşi notificarea practicianului în insolvenţă privind deschiderea procedurii insolvenţei şi termenele stabilite de judecătorul sindic prin încheierea de deschidere a procedurii a fost semnată de primire de către contestatoare, aceasta din propria culpă, a lăsat să se împlinească termenul stabilit pentru depunerea declaraţiilor de creanţă la data de 16.03.2015 şi nu a procedat la înscrierea creanţei sale la masa credală până la acest termen ci ulterior expirării termenului, respectiv la data de 07.12.2016.

Raportat la toate aspecte arătate, solicită admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei apelate cu consecinţa respingerii contestaţiei formulată împotriva tabelului definitiv consolidat al creanţelor debitoarei.

În drept au fost invocate prev. art.46 alin.1, art.99 din Legea 85/2014.

Prin întâmpinare, BANCA (...) SA, a solicitat respingerea  apelului formulat de lichidator ca nefondat cu consecinţa menţinerii în tot a sentinţei apelate, pentru următoarele motive:

În mod corect a reţinut prima instanţă că Banca (...)  nu a fost notificată în mod legal asupra deschiderii procedurii insolvenţei împotiva debitoarei (...) SRL în sensul disp. art.42 alin.3 din Legea 85/2014 coroborat cu prev. art.154 alin.4 din Codul de procedură civilă, faţă de înscrisurile aflate la dosar filele 67-68, rezultând că presupusa informare a Băncii (...) asupra deschiderii procedurii insolvenţei s-a realizat printr-o comunicare poştală, cu confirmare de primire, însă fără ca această recomandată să aibă şi conţinut declarat.

Procedând astfel, judecătorul sindic a constatat că nu este îndeplinită cerinţa potrivit căreia plicul prin care se transmite notificarea deschiderii procedurii de insolvenţă de către practicianul în insolvenţă către participanţii la procedură trebuie să cuprindă obligatoriu şi dovada conţinutului său, ori, atât timp cât lichidatorul judiciar nu poate face proba conţinutului plicului în care s-ar fi aflat notificarea de deschidere a procedurii insolvenţei adresată Băncii (...), apreciază că, prima instanţă a apreciat corect că nu este îndeplinită exigenţa prev. de art.99 alin.3 din Legea 85/2014.

O simplă confirmare de primire nu face dovada conţinutului plicului, întrucât aşa cum prevede art.154 Cod procedură civilă, notificarea se face prin poştă, cu conţinut declarat şi confirmare de primire.

Prima instanţă a constatat în mod corect, legal şi temeinic că Banca (...) este repusă de drept în termenul legal pentru formularea declaraţiei de creanţă, instituţia de credit nefiind notificată în mod legal asupra deschiderii procedurii insolvenţei împotriva debitoarei.

Examinând sentinţa apelată, raportat la motivele de apel invocate, instanţa a reţinut că apelul este nefondat.

Problema de drept care se pune în speţa de faţă este aceea a aplicabilităţii în procedura insolvenţei a prevederilor art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă, conform cărora, atunci când comunicarea actelor de procedură se realizează prin poştă, aceasta se face cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163.

Legea insolvenţei dispune la art. 42 alin. 3 că, prin excepţie de la prevederile alin. 1, care instituie regula citării părţilor şi a comunicării oricăror acte de procedură prin BPI, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii se vor realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. De asemenea, art. 99 alin. 3 conţine o prevedere similară, impunând realizarea notificării deschiderii procedurii potrivit prevederilor Cod procedură civilă şi, totodată, publicarea acesteia într-un ziar de largă circulaţie şi în BPI.

Art. 342 alin. 1 din Legea 85/2014 prevede că, dispoziţiile legii insolvenţei se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale Codului civil.

Raportat la prevederile legale anterior enunţate, se poate reţine că, în lipsa unor dispoziţii în legea specială a insolvenţei, prevederile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor legii insolveţei.

În speţă, câtă vreme art. 42 alin. 3 şi 7 din Legea insolvenţei prevăd că, notificarea deschiderii procedurii se realizează de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, în mod corect a reţinut judecătorul-sindic că sunt incidente prevederile art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă. 

Art. 154 Cod procedură civilă reglementează modalităţile de comunicare a actelor de procedură emise în legătură cu un proces, legea stabilind prioritatea comunicării realizate prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat. În măsura în care nu se poate realiza astfel comunicarea, aceasta se face prin poştă, în modalitatea arătată la art. 154 alin. 4, iar în anumite situaţii, prin executorii judecătoreşti, prin serviciul de curierat rapid ori prin telefax, poştă electronică sau alte mijloace care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. 

Desigur că, în cadrul procedurii insolvenţei, nu se poate recurge la toate aceste modalităţi de comunicare a actelor de procedură, fiind imposibilă de realizat, spre exemplu, comunicarea actelor de procedură prin agenţii proceduri ai instanţei, în condiţiile în care, potrivit art. 42 alin. 7 din Legea insolvenţei, notificarea deschiderii procedurii este în sarcina administratorului judiciar.

Faptul că, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă, comunicarea prin poştă este subsecventă comunicării actelor de procedură prin agenţii procedurali ai instanţei sau orice alt salariat al acesteia, nu schimbă cu nimic lucrurile şi nu face inaplicabile prevederile privind modalitatea în care se realizează comunicarea prin poştă a actelor de procedură, căci, în măsura în care, administratorul judiciar recurge la comunicarea notificării prin poştă, trebuie respectate prevederile exprese ale articolului 154 alin. 4 Cod procedură civilă, acesta fiind singurul text de lege care reglementează modalitatea în care trebuie realizată comunicarea actelor de procedură prin poştă.

Prin urmare, din coroborarea textelor de lege arătate, rezultă că notificarea deschiderii procedurii este supusă rigorii prevăzute de Cod procedură civilă, în sensul că, notificarea va fi expediată prin intermediul unei comunicări poştale, în plic închis, cu conţinut declarat şi confirmare de primire.

Or, astfel cum a reţinut şi judecătorul-sindic, în speţă nu au fost respectate prevederile art. 154 alin. 4, notificarea fiind expediată prin scrisoare recomandată, însă fără conţinut declarat. Raportat la acest fapt, în condiţiile în care creditorul bancar a invocat împrejurarea că nu i s-a comunicat şi nu a primit efectiv notificarea, dovada că aceasta a fost expediată nu se putea face de lichidatorul judiciar decât prin prezentarea probei conţinutului plicului. Or, simpla confirmare de primire nu face dovada în acest sens.

Conform procedurii Poştei Române, nota de inventar aferentă trimiterilor poştale cu confirmare de primire şi conţinut declarat prezintă unele particularităţi: trimiterea poştală se prezintă deschisă la oficiul poştal, astfel încât agentul poştal să verifice identitatea dintre conţinutul efectiv al plicului şi menţiunea de pe nota de inventar, iar nota de inventar are o rubrică expresă în care lucrătorul poştal confirmă identitatea dintre conţinutul efectiv al plicului şi menţiunile acesteia. Certificarea dată de agentul poştal are o valoare probatorie deosebită, în lipsa acesteia neputându-se reţine realizarea comunicării prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat.

Având în vedere considerentele arătate, în condiţiile în care sarcina probei revine lichidatorului judiciar, iar acesta nu a putut face dovada conţinutului plicului comunicat creditorului bancar, notificarea deschiderii procedurii nu poate fi considerată ca fiind făcută în conformitate cu prevederile legale, consecinţa fiind aceea că Banca (...) este considerată de drept în termenul de depunere a cererii de admitere a creanţei.

În consecinţă, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins apelul ca nefondat şi menţinută ca legală şi temeinică sentinţa apelată.

A fost respinsă cererea intimatei Banca (...) de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în prima instanţă, deoarece aceste cheltuieli trebuiau solicitate în faţa instanţei de fond, neputând fi cerute pentru prima oară în apelul părţii adverse. Din considerentele sentinţei apelate, reiese că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată din partea creditorului, astfel că, în condiţiile în care acesta nu a formulat apel împotriva sentinţei, nu poate solicita din poziţia de intimat aceste cheltuieli de judecată în faza procesuală a apelului declarat de partea adversă.

S-a luat act, totodată, de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Domenii speta

Spete similare