Contestaţie la tabelul preliminar al creanţelor. Aplicarea art. 70 din Legea inbsolvenţei

 Conform art. 70 din Legea insolvenţei  „ O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va fi complet acoperită. Nici o reducere a sumei creanţei prevăzute în tabelul de creanţe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanţe ale debitorilor, până ce creditorul nu a fost deplin satisfăcut, în numerar sau în bunuri...”

Regimul creanţelor cu mai mulţi debitori solidari, astfel cum este precizat la art 70 din legea 85/2006 reia practic prevederile articolului 1043 din vechiul cod civil, conform căruia acţiunea intentată contra unuia dintre debitori nu popreşte pe creditor de a exercita asemenea acţiune si în contra celorlalţi debitori, fiind însă adaptate special pentru procedura specială de valorificare a creanţelor în procedura insolvenţei

Textul este aplicabil în speţă, iar în situaţia dată, deschiderea procedurii insolvenţei , atât faţă de împrumutat, cât şi faţă de garant, conduce la înscrierea creanţelor în toate tabelele .

Sentinţa nr. 922/F/04.07.2014 pronunţată în dosar nr. 70/1259/2014/a1

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:

Prin încheierea din data de  ...2014, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în forma simplificată, a debitoarei SC T AG SRL , a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu M  SPRL, cu  atribuţiile prevăzute de art.25 din lege, a dispus asupra termenelor prevăzute de art. 61 din lege.

A.  La data de ...2014, în termenul prevăzut de art. 73 din Legea nr. 85/2006, s-a formulat de către credirul P SA  contestaţie împotriva tabelului preliminar, în care s-a solicitat modificarea tabelului preliminar de creanţe în sensul  înregistrării integrale în categoria creanţelor garantate a creanţei în cuantum total de 25.414.302.61 lei.

În motivarea contestaţiei , s-a arătat că  prin declaraţia de creanţă formulată în cadrul dosarului nr. ...a solicitat înscrierea în tabelul preliminar de creanţe cu suma de 25.414.302,61 lei însă lichidatorul judiciar al debitoarei a înscris  contestatoarea în tabelul preliminar de creanţe al debitoarei cu 1.440.173,24 lei  creanţă garantată admisă conform prevederilor articolului 72 din legea B5/2006 actualizată, şi 23.974.129.37 lei creanţă admisă provizoriu, fiind considerată creanţă sub condiţie suspensivă , apreciind  că această creanţă este condiţionată de executarea în prealabil a debitorului principal A  SA, în temeiul art. 64 al 4 şi 5 din legea 85/2006 actualizată.

S-a precizat că prin cererea de creanţă a invocat ca temei al înscrierii în tabelul de creanţe mai multe contracte de credit ....

S-a susţinut că în cauză există solidaritate a datoriilor debitoarei, T AG SRL şi a debitoarei A S.A. din procedura de insolventă care face obiectul dosarului nr.  ...2012, ceea ce face aplicabile prevederile art. 70 din Legea insolvenţei , iar de altă parte , în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.64 alin.4 din Legea nr.85/2006,

B. La data de  ...2014, s-a înregistrat la instanţă contestaţia împotriva tabelului preliminar, formulată de creditorul SC S SA prin care s-a solicitat modificarea tabelului preliminar de creanţe în sensul  diminuării creanţei P SA la suma de 1.050.000 lei, înscrisă în categoria creanţelor sub condiţie , până la momentul clarificării titlurilor.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că în evidenţa contabilă a debitorului SC T AG SRL, creditorul  P SA figurează cu sume rezultate din mai multe contracte de credit acordate mai multor societăţi, din care exclusiv suma de 1.440.173,24 lei, aparţine debitorului.

S-a susţinut că în mod real, între SC T AG SRL şi  creditorul  P SA a existat un singur contract de credit, nr. X, celelalte două contracte de credit, , fiind încheiate de SC A SA, societate care în prezent este în procedura insolvenţei , toate sumele rezultate din respectivele contracte, fiind înscrise în tabelul preliminar al acelei proceduri.

Examinând probatoriul administrat în cauză, instanţa a reţinut existenţa contractelor de credit nr ....

La capitolul VI pct. 6.2 din contractele de credit menţionate – partea generală, se stabileşte că „ Garanţii se obligă în solidar şi indivizibil cu împrumutatul la plata tuturor sumelor datorate băncii  în baza Contractului  şi declară în mod expres , prin semnarea contractului, că renunţă la beneficiile discuţiunii şi diviziunii.

Lichidatorul judiciar a reţinut în tabelul preliminar întreagă creanţa solicitată ( sub aspectul cuantumului şi al rangului de preferinţă –creanţă garantată ) şi  a apreciat că exclusiv pentru suma de  1.440.173,24 lei creditorul deţine o creanţă garantată necondiţionată, restul sumei fiind înscrisă ca şi creanţă garantată, sub condiţie, în condiţiile art. 64 alin.4 din legea insolvenţei.

Modalitatea în care creanţa acestui creditor a fost înscrisă în tabel face obiectul ambelor contestaţii, prima vizând  inaplicabilitatea art. 64 alin.4 din legea insolvenţei , în condiţiile în care creanţa este solidară şi sunt aplicabile prevederile art. 70 din legea insolvenţei, cea de-a doua vizând lipsa caracterului cert , lichid şi exigibil al datoriilor, inexistenţa solidarităţii între T AG SRL , în calitate de garant şi  A SA , în calitate de împrumutat.

S-a reţinut că în speţă, înscrisurile prezentate drept temei al cererii creditorului P SA, respectiv contractele de credit menţionate, constituie titlu executoriu, potrivit art. 56 din Legea nr.58/1998 modificată, şi respectiv art.17 Titlul VI din legea nr.99/1999, texte în vigoare la data încheierii contractelor de credit bancar şi aplicabile în condiţiile reglementate de art. 6 alin.2 din NCC - conform căruia „contractele de credit bancar precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării creditului, constituie titluri executorii”.

În ceea ce priveşte caracterul de creanţă garantată, instanţa reţine că potrivit contractelor s-a instituit garanţie reală mobiliară asupra soldurilor conturilor curente deschise de garant la bancă, astfel cum au fost individualizate .

Potrivit art.9 alin.1 şi 2 din Legea nr.99/1999, modificată şi completată prin Legea nr.161/2003, garanţia reală constituie un drept real şi acordă creditorului garantat dreptul de a-şi satisface creanţa cu bunul afectat garanţiei înaintea oricărui creditor negarantat şi înaintea altor creditori ale căror garanţii reale sau drepturi asupra bunului afectat garanţiei au un grad de prioritate inferior.

Contractele care, din punct de vedere al validităţii, întrunesc condiţiile prevăzute de art.14 şi urm. din Legea nr.99/1999  şi, conform art.17 din lege constituie titlu executoriu, au rang de prioritate stabilit conform titlului VI din actul normativ invocat.

Prin urmare, având în vedere că încetarea garanţiei reale are loc în cazurile expres reglementate de art.27 din Legea nr.99/1999, înscrierea creanţelor în tabelul preliminar al creanţelor privind pe debitorul principal nu  conduce la stingerea dreptului creditorului .

Din interpretarea literală a art.121 din legea nr.85/2006 rezultă că în categoria creditorilor garantaţi legiuitorul a înţeles să cuprindă  orice creditor care are înscris în favoarea sa „ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie.

Potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, atâta vreme cât contractele principale de credit sunt în fiinţă şi sumele datorate în temeiul acestora nu sunt rambursate în totalitate, nici garanţia reală asupra disponibilităţilor băneşti din cont nu-şi poate înceta efectele.

Garanţia reală mobiliară este constituită valabil prin contractul de credit menţionat mai sus, iar art 3 pct. 9 din legea 85/2006  stabileşte  următoarele: „creanţele garantate sunt creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale”.

În ceea ce priveşte afectarea creanţei de o condiţie suspensivă, instanţa reţine următoarele:

În toate cele trei contracte, astfel cum au fost modificate prin acte adiţionale, se menţionează în partea introductivă că împrumutatul şi garantul se obligă  „ în mod irevocabil si necondiţionat, împreună şi separat, să plătească toate sumele datorate de împrumutat faţă de bancă, în temeiul sau în legătură cu prezentul contract, dacă împrumutatul nu îşi execută obligaţiile la termen”

Tot astfel , se stabileşte , la art. VI pct. 6.2 din contracte– partea generală că  „ Garanţii se obligă în solidar şi indivizibil cu împrumutatul la plata tuturor sumelor datorate băncii  în baza Contractului  şi declară în mod expres , prin semnarea contractului, că renunţă la beneficiile discuţiunii şi diviziunii.

Codul civil anterior, aplicabil speţei,  în  art. 1017 stabileşte că dreptul afectat de o condiţie suspensivă se naşte doar de la momentul îndeplinirii evenimentului viitor şi incert prefigurat de către părţi.

Rezultă că o condiţie suspensivă este eminamente o clauză contractuală sau, în mod excepţional, o prevedere a unui act juridic unilateral, fiind astfel o manifestare de voinţă intrinsecă izvorului de obligaţii din care derivă. A doua consecinţă priveşte însuşi efectul condiţiei suspensive, respectiv naşterea dreptului subiectiv civil, care în procedura insolvenţei este însăşi creanţa solicitată a fi înscrisă în tabelul de creanţe.

Astfel fiind, creanţele a căror valorificare este condiţionată de executarea în. prealabil a debitorului principal la care se refera art. 64 aln. 5  din legea insolvenţei , sunt cele care potrivit legii, sau convenţiei părţilor ar avea prevăzută această conditionalitate.

Din conţinutul contractelor, astfel cum au fost analizate, rezultă că obligaţiile sunt solidare, între împrumutat şi garant, astfel că dispoziţiile art. 70 din Legea insolvenţei sunt aplicabile. 

Conform art. 70 din Legea insolvenţei  „ O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va fi complet acoperită. Nici o reducere a sumei creanţei prevăzute în tabelul de creanţe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanţe ale debitorilor, până ce creditorul nu a fost deplin satisfăcut, în numerar sau în bunuri...”

Regimul creanţelor cu mai mulţi debitori solidari, astfel cum este precizat la art 70 din legea 85/2006 reia practic prevederile articolului 1043 din vechiul cod civil, conform căruia acţiunea intentată contra unuia dintre debitori nu popreşte pe creditor de a exercita asemenea acţiune si în contra celorlalţi debitori, fiind însă adaptate special pentru procedura specială de valorificare a creanţelor în procedura insolvenţei

Textul este aplicabil în speţă, iar în situaţia dată, deschiderea procedurii insolvenţei , atât faţă de împrumutat, cât şi faţă de garant, conduce la înscrierea creanţelor în toate tabelele .

Cu privire la cuantumul creanţelor, instanţa va avea în vedere rapoartele de expertiză extrajudiciară,  depuse la dosarul cauzei efectuate  în dosarele  .... prin care  experţii judiciari desemnaţi în cauzele de insolvenţă privind pe debitorii SC A SA şi SC  C SRL , au analizat aceleaşi contracte, şi au stabilit asupra unor creanţe certe, lichide şi exigibile ale creditorului P SA , până la data deschiderii procedurii fiecăruia dintre debitorii menţionaţi.

Cele două rapoarte au concluzionat că între cele trei societăţi - SC A SA , SC  C SRL şi SC T AG SRL există o strânsă interdependenţă, întrucât  cele trei societăţi sunt atât debitoare în relaţia cu banca, cât şi garante una pentru alta , în contractele de credit încheiate cu banca, astfel cum au fost analizate.

Diferenţele rezultate din cererea de creanţă depusă în prezenta cauză , faţă de sumele rezultate din rapoartele de expertiză vizează accesoriile aferente perioadei ulterioare, până la deschiderea procedurii faţă de debitoarea SC T AG  SRL ,  care au fost supuse verificării administratorului judiciar în condiţiile art. 66 din legea insolvenţei, şi admise.

De reţinut , cu privire la aceste accesorii , este faptul că certitudinea creanţei, decurgând din aplicarea clauzei privind aplicarea accesoriilor (dobânzi, comisioane, etc)  este dat tocmai de stipularea acestora în contracte.

Art. 379 alin.3 Cod de procedură civilă , aplicabil speţei, defineşte creanţa certă ca fiind aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul  de creanţă sau  din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. Potrivit aliniatului următor, creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată sau determinabilă, cu ajutorul actelor de creanţă sau a altor acte.

În speţă, înscrisurile  prezentate drept temei al cererii de înscriere a creanţei creditorului Piraeus Bank Romania SA , cuprind date cu privire la aplicarea accesoriilor, iar potrivit art. 969 Cod civil, convenţiile legal făcute, au putere de lege între părţile contractante ; semnătura face deplină credinţă , până la proba contrară , despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat, cu privire la conţinutul actului.

Pentru considerentele mai sus arătate, instanţa va dispune administratorului judiciar înscrierea în tabelul de creanţe  a creditorului Piraeus Bank Romania SA cu suma acceptată , de 25.414.302,61 lei, în categoria creanţelor garantate, fără reţinerea condiţiei suspensive . 

În temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006 s-a admis contestaţia , s-a dispus lichidatorului judiciar înscrierea în tabelul de creanţe  a creditorului P SA cu suma acceptată , de 25.414.302,61 lei, în categoria creanţelor garantate, fără reţinerea condiţiei suspensive.

Domenii speta

Spete similare