Apel. Procedura insolvenței. Contestație tabel preliminar. Denunţarea şi rezilierea contractelor de leasing. Efectele denunţării şi efectele rezilierii contractelor

Contestație tabel preliminar. Denunţarea şi rezilierea contractelor de leasing. Efectele denunţării şi efectele rezilierii contractelor 

Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 140 din 29.05.2018

- art. 105 alineatele 3, 4 şi 5, art. 123 alin. 11 şi 12, art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014

Prin Sentinţa nr. (...), Tribunalul (...) a admis contestația formulată de creditoarea contestatoare (...)  SA - SEDIUL ALES LA CAB. AV. (...), cu sediul în (...) , față de tabelul preliminar al creanţelor debitoarei (...)  SRL, cu sediul ales la cabinet de avocat (...), (...), întocmit de administratorul judiciar (...)  SPRL cu sediul în (...) și în consecință:

A dispus înscrierea creditoarei (...)  SA în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei (...)  SRL și cu creanța în cuantum de 44.199,10 lei,  reprezentând valoare capital nefacturat și dobanda calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței, conform contractelor de leasing nr. (...).

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că între (...)  S.A. (fosta (...)  S.A.), în calitate de proprietar/finanţator/locator şi (...)  S.R.L în calitate de utilizator au fost încheiate contractele de leasing nr. (...) , având ca obiect dreptul de folosinţă asupra următoarelor bunuri: un (...).

Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 față de debitoarea (...)  S.R.L, creditoarea contestatoare  (...)  S.A. (fosta (...)  S.A.) a depus la dosarul cauzei o declarație de creanță pentru suma de 51.450.97 lei, care a fost admisă dosar parțial de administratorul judiciar, suma de 44.199,10 lei fiind înlăturată de către administratorul judiciar de la înscrierea în tabelul preliminar de creanţe, pe considerentul că este nedatorată la data deschiderii procedurii insolvenţei.

Contrar susținerilor administratorului judiciar, rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplății ratelor scadente a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10.4 coroborat cu art. 10.12  și  art. 18.1 raportat la art. 19 pct 19.1 lit. a) din contractele de leasing.

Dispoziţiile art. 123 din Legea nr. 85/2014, invocate de administratorul judiciar, nu sunt aplicabile în speță având în vedere că, după cum s-a reținut mai sus, rezilierea contractelor de leasing a avut loc de drept, înainte de data deschiderii procedurii insolventei, în temeiul pactului comisoriu de ultim grad stipulat de părți în convențiile încheiate, ca urmare a neplății ratelor din prețul contractual.

Doar în situația „contractelor în derulare” devin incidente dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014, în ceea ce privește opțiunea administratorului judiciar de a menține sau de a denunța astfel de contracte.

Fiind vorba despre contracte (de leasing) reziliate în baza pactului comisoriu anterior datei deschiderii procedurii insolvenței, administratorul judiciar nu mai avea opțiunea de a menține sau de a denunța aceste contracte, în speță devenind incidente dispozițiile art.  105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 care prevede: „Creanţele provenind din contractele de leasing, reziliate înainte de data deschiderii procedurii insolvenţei, vor fi înregistrate astfel:

b) daca bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferinţă, doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe și valoarea de piaţă a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent."

Astfel, creditoarea contestatoare este îndreptățită la înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei cu suma totală de 51.450,97 compusă din 7.251,87 lei reprezentând facturi emise și neachitate și 44.199,10 reprezentând rate de capital rămase de facturat și dobânda aferentă ratelor de leasing rămase de achitat, conform clauzei penale stipulate de părți în contractele de leasing pentru situația rezilierii acestora din culpa utilizatorului.

Pentru motivele de fapt și de drept mai sus arătate, a fost admisă contestația formulată de creditoarea contestatoare (...)  SA față de tabelul preliminar al creanţelor debitoarei (...)  SRL, întocmit de administratorul judiciar (...)  SPRL și în consecință se va dispune înscrierea creditoarei (...)  SA în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei (...)  SRL și cu creanţa în cuantum de 44.199,10 lei,  reprezentând valoare capital nefacturat și dobânda calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței, conform contractelor de leasing nr. (...).

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat apel apelanta (...)  SPRL în calitate de administrator judiciar al debitoarei (...)  SRL, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate și pe cale de consecinţă, respingerea contestaţiei formulate de către creditoarea (...)  SA împotriva tabelului preliminar al creanţelor debitoarei (...)  SRL ca nefondată.

În motivarea apelului, apelanta a arătat că creditoarea (...)  SA a formulat cerere de admitere a creanţei pentru suma totală de 50.280,55 lei, compusă din 6.081,45 lei, reprezentând facturi emise și neachitate, conform contractelor de leasing nr. (...) , respectiv (...) ; 44.199,10 lei, ce reprezintă echivalentul în lei al sumei de 7.399,92 euro +TVA însemnând valoare capital nefacturat, 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing, 635,59 euro + TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat - la cursul BNR din data deschiderii procedurii, 18.07.2017 - 4,5595 lei.

Drept temei al creanţei, contestatoarea invocă contractele de leasing nr. (...) , respectiv (...)  încheiate între (...)  SA în calitate de proprietar/finanțator/locator și (...)  SRL, în calitate de utilizator, având ca obiect dreptul de folosinţă asupra următoarelor bunuri: (...).

Analizând cerere de admitere a creanţei și actele depuse în anexa acesteia, a acceptat spre a fi inscrisă în tabelul preliminar suma de 6.081,45 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise și neachitate, conform contractelor de leasing nr. (...) , respectiv (...).

Diferenţa de creanţă solicitată de creditoare în cuantum de 44.199,10 lei, reprezentând valoare capital rămas de facturat până la sfârşitul contractelor de leasing și dobânda aferentă, precum și cheltuielile aferente închiderii contractelor de leasing, a fost respinsă ca fiind suma nedatorată la data deschiderii procedurii insolvenţei.

Cu privire la neînscrierea creanţei în cuantum de 44.199,10 lei ce reprezintă echivalentul în lei al sumei de 7.399,92 euro + TVA, însemnând valoare capital nefacturat, 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing, 635,59 euro + TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat - la cursul BNR din data deschiderii procedurii, 18.07.2017 - 4,5595 lei, (...)  SA a formulat contestaţie la tabelul preliminar.

Prin sentinţa nr. (...)  din data de 21.02.2018 pronunţata în dosarul nr. (...)  de Tribunalul (...)  - (...), Secţia a Il-a Civilă, instanţa a admis contestaţia formulată de creditoarea (...)  SA și în consecinţă a dispus înscrierea creditoarei (...)  SA în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei (...)  SRL și cu creanţa în cuantum de 44.199.10 lei, reprezentând valoare capital nefacturat și dobânda calculată până la data deschiderii procedurii insolvenţei, conform contractelor de leasing nr. (...).

Această sumă în cuantum de 44.199,10 lei reprezintă daune-interese calculate de creditoare, potrivit art. 19.3 din contractele de leasing. Astfel, potrivit dispoziţiilor contractuale, în cazul în care contractul încetează datorită încălcării lui de către utilizator, atunci utilizatorul este obligat să plătească cu titlu de daune-interese valoarea finanţată rămasă nefacturată până la sfârşitul contractului, precum și toate cheltuielile (inclusiv dar nelimitativ, costurile judiciare și nejudiciare) împreună cu orice sumă cerută de către locator pentru reintrarea în posesia bunului, cheltuieli legate de recuperarea și/sau executarea silită a debitelor restante, orice sumă pe care locatorul a suportat-o ca o consecinţă directă sau indirectă a oricărui caz de încetare a contractului.

Instanţa de fond a dispus admiterea contestaţiei formulate de (...)  SA împotriva tabelului preliminar de creanţe pentru următoarele considerente reţinute în sentinţa apelată: rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplăţii ratelor scadente a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenţei față de debitoare, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 10.4 coroborat cu art. 10.12 și art. 18.1 raportat la art. 19 pct. 19.1 lit. a) din contractele de leasing; dispoziţiile art. 123 din Legea nr. 85/2014 invocate de administratorul judiciar nu sunt aplicabile în speță potrivit instanţei de fond, având în vedere că rezilierea contractelor de leasing a avut loc de drept, înainte de data deschiderii procedurii insolvenţei, în temeiul pactului comisoriu de ultim grad stipulat de părți în convenţiile încheiate, ca urmare a neplăţii ratelor din preţul contractual; fiind vorba despre contracte de leasing reziliate în baza pactului comisoriu anterior datei deschiderii procedurii insolvenţei, administratorul judiciar nu mai avea opţiunea de a menţine sau denunţa aceste contracte, devenind incidente dispoziţiile art. 105 alin. 1 lit b) din Legea nr. 85/2014.

Împotriva sentinţei nr. (...)  din data de 21.02.2018 a formulat apelul ce formează obiectul prezentei cauze, având în vedere faptul că instanţa de fond nu a analizat cauza dedusă judecăţii și nu a reţinut în mod corect situaţia de fapt.

Soluţionarea legală și temeinică a apelului impune o reanalizare a stării de fapt pentru o corectă stabilire a efectelor pe care le produce notificarea formulată de (...)  SA în vederea rezilierii contractelor de leasing încheiate cu debitoarea, prin raportare la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă și la dispoziţiile art. 123 din Legea nr. 85/2014.

În mod eronat, instanţa de fond a reţinut faptul că rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplăţii ratelor scadente a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenţei față de debitoare, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 10.4 coroborat cu art 10.2 și art 18.1 raportat la art. 19 pct. 19J lit. a) din contractele de leasing.

Potrivit încheierii civile nr. (...)  din data de 18 iulie 2017 pronunţată de către Tribunalul (...) , Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. (...) , la data de 18.07.2017 s-a deschis procedura insolvenţei împotriva debitoarei (...)  SRL.

Potrivit notificării nr. (...)  transmisă prin executor judecătoresc (...) , comunicată debitoarei (...)  SRL prin afişare la data de 08.08.2017 în temeiul art. 163 din Codul de procedură civilă, creditoarea (...)  SA a notificat debitoarea că figurează cu un debit în valoare de 5.938,72 lei, reprezentând rate de leasing restante conform contractelor de leasing nr. (...).

Potrivit notificării nr. (...) , termenul de achitare a debitului restant este de 10 zile de la data comunicării notificării. Notificarea a fost comunicată debitoarei prin afişare la data de 08.08.2017. În conformitate cu cele menţionate în notificarea nr. (...) , în cazul în care (...)  SRL nu va achita debitul restant conform termenului acordat de la comunicare), creditoarea (...)  SA va considera reziliate contractele de leasing nr. (...).

Potrivit dispoziţiilor art. 10.4 coroborate cu art. 10.12 și art. 18.1 raportat la art. 19 pct. 19.1 lit. a) din contractele de leasing, locatorul are dreptul să rezilieze contractele de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în intarziere, fără intervenţia instanţei judecătoreşti și fără nicio altă formalitate prealabilă în cazul neachitarii ratelor de leasing. Aşadar, părţile au convenit potrivit pactului comisoriu, dreptul locatorului de a rezilia de plin drept contractele de leasing. Această posibilitate acordată locatorului de a rezilia contractele de leasing în caz de neplată a ratelor de leasing trebuie privita în concordanță cu (I) notificarea nr. (...)  și (II) data deschiderii insolvenţei debitoarei (...)  SRL 18.07.2017. Astfel, potrivit notificării nr. (...) , creditoarea considera că rezilierea produce efecte la expirarea termenului acordat pentru plata debitului restant, respectiv la 18.08.2017.

În aceste condiţii, este evident că instanţa de fond se află în eroare cu privire la cursul desfăşurării evenimentelor în speţă, fiind evident că rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplăţii ratelor scadente nu a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenţei față de debitoare.

În mod eronat, instanţa de fond consideră că dispoziţiile art. 123 din Legea nr. 85/2014 invocate de administratorul judiciar nu sunt aplicabile, având în vedere că rezilierea contractelor de leasing a avut loc de drept, înainte de data deschiderii procedurii insolvenţei, în temeiul pactului comisoriu de ultim grad stipulat de părți în convenţiile încheiate, ca urmare a neplăţii ratelor din preţul contractual.

Deschiderea procedurii de insolvenţă fașă de un debitor atrage, de drept, incidenţa dispoziţiilor speciale ale actului normativ care reglementează insolvenţa, independent de orice notificare în cursul procedurii transmisă de creditoarea (...)  SA. Astfel, potrivit art. 123 din Legea nr. 85/2014, contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii, iar orice clauze de desfiinţare a contractelor în derulare sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule.

Instanţa de fond nu a avut în vedere intenţia legiuitorului expres reglementată în dispoziţiile legale anterior menţionate, conform căreia clauzele inserate în cuprinsul contractelor încheiate între părți referitoare la desfiinţarea acestora, urmare a deschiderii procedurii insolvenţei, sunt nule de drept, altfel spus, nu produc niciun fel de efecte.

Particularizând la cazul dedus judecaţii, după deschiderea procedurii de insolvenţă față de debitoare este exclusă aplicarea dispoziţiilor contractuale care au ca efect rezilierea contractelor de leasing pentru neplata ratelor și devin de drept incidente dispoziţiile art. 123 din Legea nr. 85/2014.

Mai mult decât atât, potrivit art. 123 din Legea nr. 85/2014, este îndreptăţit să denunţe orice contract, atâta timp cât acestea nu au fost executate în totalitate sau substanţial de către părţile implicate, contractantului revenindu-i obligaţia de la solicita în termen de 30 de zile denunţarea contractului, această denunţare fiind exprimată în mod valabil doar de către el, în calitate de reprezentant legal al debitoarei aflate în procedura insolvenţei.

Din întreaga economie a textului de lege reglementat de prevederile art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, rezultă faptul că toate contractele în derulare pe care debitoarea le-a încheiat cu persoane fizice sau juridice, sunt menţinute de drept și rămâne doar la latitudinea administratorului judiciar, ținând cont exclusiv de interesele debitoarei, să solicite denunţarea contractelor sau menţinerea acestora.

A învederat că (...)  SA la aproximativ o lună dupa data deschiderii procedurii insolvenţei, respectiv la 08.08.2017, a comunicat debitoarei notificarea de reziliere a contractelor de leasing nr. (...) , ca urmare a neachitării ratelor de leasing datorate, procedura demarată de (...)  SA nefiind conformă prevederilor art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

Drept urmare, rezilierea contractelor de leasing nr. (...)  nu a operat și nu avea cum să opereze întrucât, pe de o parte (...)  SA nu a cerut administratorului judiciar al debitoarei denunţarea contractelor de leasing, iar pe de altă parte, întrucât această reziliere ar fi putut opera conform prevederilor art. 123 alin. 1 lit a sau b, după curgerea unui termen de 30 de zile, termen în care administratorul judiciar are obligaţia să comunice acceptul său privind denunţarea contractului, lipsa răspunsului presupunând denunţare tacită.

Nu a avut posibilitatea de a opta pentru menţinerea sau denunţarea contractelor de leasing nr. (...) , notificarea pe care contestatoarea i-a comunicat-o debitoarei la data de 08.08.2017 neîntrunind cerinţele prevăzute de art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

Instanţa de fond în mod greşit a admis contestaţia creditoarei cu privire la înscrierea sumei de 44.199,10 lei întrucât această sumă reprezintă daune-interese datorate în baza art. 19.3 din contractele de leasing în cazul încetării contractelor de leasing înainte de data deschiderii insolvenţei. Or, în speţă, rezilierea contractelor de leasing nu a intervenit înainte de data deschiderii procedurii insolvenţei împotriva (...) SRL.

În mod greşit, instanţa de fond a considerat că nu mai avea opţiunea de a menţine sau denunţa contractele de leasing, întrucât acestea au fost reziliate în baza pactului comisoriu anterior datei deschiderii procedurii insolvenţei.

Întreaga analiză și motivare a instanţei de fond porneşte de la premisa greşită potrivit căreia rezilierea contractelor de leasing a intervenit înainte de data deschiderii insolvenţei. Or, procedura insolvenţei a fost deschisă la data de 18.07.2017 iar notificarea de reziliere nr. (...)  a fost comunicată la data de 08.08.2017 aşadar după data deschiderii procedurii de insolvenţă împotriva (...)  SRL.

De altfel, instanţa de fond nu a ţinut cont nici de cadrul procesual fixat de către contestatoare prin contestaţia formulată prin care menţionează că după reposesia bunurilor înţelege să își rectifice creanţa în sensul înscrierii la masa credală a diferenţei rezultate dintre întreaga creanţă și valoarea bunurilor finanţate.

Instanţa de fond a omis să ia în considerare faptul că, urmare a executării silite demarate în dosarul de executare nr. (...)  al BEJ (...) , creditoarea și-a recuperat autovehiculul marca (...) . În aceste condiţii, sunt abuzive clauzele care permit la rezilierea contractului de leasing atât reposedarea bunului, cât și plata ratelor de leasing viitoare, iar despăgubirile percepute sunt excesive și reprezintă o îmbogățire fără justă cauză pentru finanţator.

Dispoziţiile art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 invocate de instanţa de fond nu sunt incidente în cauză. Astfel, art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 prevede: „Creanţele provenind din contractele de leasing, reziliate înainte de data deschiderii procedurii insolvenţei vor fi înregistrate astfel: b) dacă bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferinţă, doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe și valoarea de piaţă a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent ".

Or, în cauză, atât contractul de leasing nr. (...)  având ca obiect autovehiculul (...) , cât și contractele de leasing nr. (...)  nu au fost reziliate înainte de 18.07.2017 - data deschiderii procedurii de insolvenţă împotriva debitoarei (...)  SRL, astfel încât nu se aplică prevederile art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 pentru a îndreptăți creditoarea la înscrierea în tabel a diferenţei dintre valoarea întregii creanţe și valoarea de piaţă a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing, astfel cum a fost stabilită de evaluatorul numit de către creditoare.

Având în vedere situaţia prezentată, clauzele penale inserate la art. 19.3 din contractele de leasing referitoare la evaluarea daunelor-interese în caz de reziliere a contractelor de leasing din culpa debitoarei nu au operat, aceste contracte fiind menţinute prin efectul legii până la momentul parcurgerii procedurii de notificare instituită de art. 123 din Legea nr. 85/2014, procedură care nu a fost urmată în cazul de față. De aceea pretenţiile creditoarei privind înscrierea sumei de 44.199,10 lei, cu titlu de daune-interese, reprezentând capital nefacturat și dobândă, în temeiul clauzei penale inserate la art. 19.3 din contracte sunt nefondate, această sumă neîndeplinind cerinţele unei creanţe certe, lichide și exigibile, în sensul art. 663 Cod procedură civilă.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 466 și urm. din Cod procedură civilă, art. 123 din Legea 85/2014.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata creditoare (...)  SA a solicitat respingerea apelului şi menţinerea sentinţei atacate ca legală și temeinică, și rectificarea Tabelului de creanţe al debitoarei ca urmare a valorificării bunului marca (...) , serie saşiu (...) , ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. (...) , recuperat pe calea executării silite, în sensul înscrierii creanţei sale în valoare de 8.182.24 lei reprezentând debitul actual datorat de către societatea debitoare (...)  S.R.L.

În apărare, a arătat că au fost încheiat contractele de leasing nr. (...)  (...)  între (...)  S.A. (fosta (...)  S.A.), în calitate de proprietar/finanţator/locator şi (...)  S.R.L în calitate de utilizator, având ca obiect dreptul de folosinţă asupra următoarelor bunuri: (...) (...)  (...) .

Fiind îndeplinite condiţiile imperative prevăzute de legea specială privind procedura insolvenţei, în data de 25.08.2017 a formulat cerere de înregistrare a creanţei sale certe, lichide și exigibile în valoare de 51.450.97 lei reprezentând facturi emise și neachitate la contractul de leasing precum și valoare capital rămas de facturat până la sfârşitul contractelor și dobânda aferentă, împotriva debitoarei (...)  S.R.L. în dosarul nr. (...) , aflat pe rolul Tribunalului (...).

La data de 04.10.2017 administratorul judiciar (...)  SPRL i-a transmis o notificare prin care ne aducea la cunoştinţă faptul că, creanţa sa a fost înscrisă parţial la masa credală, suma de 44.199,10 lei fiind înlaturată de la înscrierea în tabelul preliminar de creanţe pe considerentul că este nedatorată la data deschiderii procedurii insolvenţei.

Ulterior, a contestat tabelul preliminar de creanţe.

Contractele de leasing nr. (...)  (...)  sunt denunţate în temeiul dispoziţiilor art. 123 alin. 1 lit. 11 pct. B și alin. 12 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei și de insolvenţă.

Debitoarea nu a respectat termenele scadente pentru plata ratelor de leasing, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 10.4 coroborat cu art 10.12, motiv pentru care, în temeiul art. 18.1 raportat la art. 19 pct. 19.1 lit a) a intervenit rezilierea contractelor de leasing menţionate mai sus.

A învederat că suma pentru care a solicitat înscrierea la masa credală totalizează 51.450,97 suma compusă din 7.251,87 lei reprezentând facturi emise și neachitate și 44.199,10 lei reprezentând rate de capital rămase de facturat și dobânda aferentă ratelor de leasing  rămase de facturat (echivalentul în lei a 7.399,92 euro + TVA reprezentând valoare capital nefacturat, 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing, 635,59 euro + TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat- la cursul BNR din data deschiderii procedurii, 18.07.2017 - 4.5595 lei), conform declaraţiei de creanţă existentă la dosarul cauzei.

Prin declaraţia de creanţă, şi-a exprimat intenţia clară de a-şi recupera bunul și de a fi înscriși la masa credală în temeiul art. 105 alin 3 lit.b) din Legea 85/2014 potrivit cărora „dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută la art. 161 pct 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferinţă, doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe și valoarea de piaţă a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent."

De altfel, administratorul judiciar nu i-a comunicat un răspuns la adresa sa în ceea ce priveşte menţinerea contractului de leasing, iar față de acest aspect, învederează instanţei de judecată dispoziţiile clar stabilite de legiuitor în art. 123 alin. (2) Dacă solicită executarea contractului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar precizează trimestrial, în cadrul rapoartelor de activitate, dacă debitorul dispune de fondurile băneşti necesare achitării contravalorii bunurilor sau prestaţiilor furnizate de cocontractant respectiv art. 123 alin. (3) Debitorul decade din beneficiul termenului dacă, în primele 3 luni de la data deschiderii procedurii, cocontractantul notifică administratorului judiciar intenţia privind denunţarea contractului sau declararea anticipată a exigibilităţii. Ulterior menţinerii contractului, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului.

A arătat că debitoarea nu a efectuat plăţi pentru facturile curente, iar denunţarea contractelor a intervenit ca urmare a nerespectarii obligaţiilor prevăzute la art.10.4 coroborat cu art. 10.12, motiv pentru care, în temeiul art. 18.1 raportat la art. 19 pct 19.1 lit. a) a considerat intervenită rezilierea contractelor de leasing menţionate mai sus.

În consecinţă, faptul că debitoarea (...)  S.R.L. se afla în procedura generală de insolvenţă și prin urmare se afla sub protecţia Legii 85/2014, legiuitorul nu prevede exonerarea acestuia de la plata obligaţiilor contractate curente, și nici prezumţia de menţinere a contractului nu subzistă în condiţiile în care debitoarea aflată în insolvenţă nu face plata facturilor conform scadențelor acestora.

Totodată, de la început, intenţia sa clară a fost de a-şi recupera bunurile și de a fi înscrisă la masa credală în temeiul art. 105 alin 3 lit.b) din Legea 85/2014 potrivit cărora „dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută la art. 161 pct. 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferinţă, doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe și valoarea de piaţă a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent".

Astfel, prin contestaţia formulată la Tabelul preliminar al creanţelor debitoarei (...)  S.R.L. a precizat faptul că după reposesia bunurilor înţelege să rectifice creanţa în sensul înscrierii la masa credală cu diferenţa rezultată dintre întreaga creanţă și valoarea bunurilor finanţate, drept urmare a procedat la rectificarea creanţei sale prin Adresa Nr. 607 comunicată în data de 25.04.2018, prin intermediul e-mail-ului administratorului judiciar (...)  S.P.R.L. prin care i-a adus la cunoştinţă debitul actual datorat de către societatea debitoare (...)  SRL, subscrisei (...)  S.A., respectiv 8.182.24 lei, pentru care a solicitat a fi înscrisă în Tabelul preliminar al creanţelor, ca urmare a recuperării bunului marca (...), serie saşiu (...) ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. (...) , și a valorificării acestuia la preţul de 10.600,00 euro.

Aşadar, în urma executării silite demarate în dosarul execuțional nr. (...)  înregistrat pe rolul B.E.J. (...) , a recuperat în data de 04.12.2017 autovehiculul marca (...) , serie saşiu (...) și a întreprins demersurile necesare evaluării bunului, drept urmare prin Adresa nr. (...) i-a propus administratorului judiciar să numească în vederea întocmirii raportului de evaluare a autovehiculului, proprietatea sa, pe societatea (...) S.R.L.. membru ANEVAR legitimat cu legitimaţia nr. (...), urmând ca după evaluare acesta să fie valorificat.

Întrucât nu i-a fost comunicat un răspuns de către administratorul judiciar cu privire la Adresa nr. (...) trimisă, în data de 29.01.2018 a fost întocmit Raportul de evaluare a bunului mobil de către societatea (...) S.R.L raport pe care l-a comunicat în data de 08.02.2018 administratorului judiciar (...)  S.P.R.L. rugându-l să îi comunice un punct de vedere.

Până în prezent nu a primit niciun răspuns din partea (...)  S.P.R.L., între timp bunul marca (...), (...) ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. (...), a fost valorificat la preţul de 10.600.00 EUR.

În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Cod procedură civilă, art. 59, Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, O.G 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

Examinând sentinţa apelată, raportat la motivele de apel invocate, Curtea a reţinut că apelul este fondat.

În urma deschiderii procedurii generale de insolvenţă împotriva debitoarei S.C. (...)  S.R.L., în baza încheierii nr. (...), creditoarea S.C. (...)  S.A. a formulat cerere de admitere a creanţei pentru următoarele sume: 7.251,87 lei reprezentând facturi emise şi neachitate rezultate din contractele de leasing financiar nr. (...) şi nr. (...) /(...); 44.199,10 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 7.399,92 euro+TVA cu titlu de valoare capital nefacturat; 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing; 635,59 euro+TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat.

Sumele solicitate de creditoare derivă din contractele de leasing financiar încheiate cu debitoarea, având nr. (...) şi nr. (...) /(...), vizând dreptul de folosinţă asupra următoarelor bunuri: (...)(...)  (...).

Administratorul judiciar a înscris creditoarea în tabelul preliminar al creanţelor doar cu suma de 6.081,45 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise şi neachitate, respingând restul creanţei solicitate, ca nefiind datorată la data deschiderii procedurii insolvenţei.

În acest context, creditoarea (...)  S.A.  a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar al creanţelor, prin care a solicitat înscrierea sa în tabel şi cu celelalte sume solicitate, respectiv valoarea capitalului nefacturat, cu dobânda aferentă şi cheltuielile de închidere a contractelor de leasing.

Prin sentinţa nr. (...) , judecătorul-sindic a admis contestaţia formulată şi a dispus înscrierea creditoarei în tabelul de creanţe şi cu suma de 44.190 lei, reprezentând valoarea capitalului nefacturat, cu dobânda legală aferentă, calculată până la data deschiderii procedurii insolvenţei. În considerentele sentinţei, s-a reţinut, în esenţă, că, toate cele trei contracte de leasing au fost reziliate anterior deschiderii procedurii insolvenţei, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părţi în contracte, astfel că, în temeiul prevederilor art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea 85/2014, creditoarea este îndreptăţită şi la plata valorii capitalului nefacturat şi a dobânzii legale, conform clauzei penale din contractele de leasing.

Prin apelul declarat de administratorul judiciar al debitoarei, acesta a criticat sentinţa pronunţată de judecătorul-sindic în primul rând sub aspectul concluziilor că, rezilierea contractelor de leasing s-ar fi produs anterior deschiderii procedurii insolvenţei.

Curtea a reţinut, într-adevăr, că, aspectul rezilierii/nerezilierii contractelor de leasing anterior deschiderii procedurii insolvenţei, reprezintă chestiunea hotărâtoare care trebuie dezlegată în prezenta cauză, aceasta având o influenţă directă asupra posibilităţii înscrierii în tabelul de creanţe a întregii creanţe solicitate de creditoare.

Regimul juridic al contractului de leasing, al creanţelor care au ca izvor acest contract, dar și soarta bunului, obiect al contractului, a fost desluşită în noua reglementare, lămurindu-se o serie de aspecte dezlegate diferit în jurisprudenţă în lumina vechii legi. Astfel, art. 105 alin. 3 și 4 reglementează modul de înscriere în tabel a creanţelor provenite din contractele de leasing, iar art. 123 alin. 11 și 12 tratează modalităţile de denunţare a unui contract de leasing financiar în derulare, dar şi efectele rezilierii unui atare contract.

Astfel, art. 105 alin. 3 din Legea insolvenţei se referă la modul de înscriere în tabelul de creanţe a creanţelor derivând din contractele de leasing reziliate anterior deschiderii procedurii insolvenţei.

În speţă, însă, nu se poate reţine o asemenea circumstanţă, pentru următoarele considerente. Într-adevăr, fiecare din cele trei contracte de leasing financiar conţine în condiţiile generale care sunt parte integrantă din contracte, o clauză de reziliere de drept a contractelor. La art. 18.1 se prevede că, în situaţia intervenirii unuia sau a mai multora dintre cazurile de culpă prevăzute la art. 19.1 „locatorul are dreptul să rezilieze contractul, de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere, fără intervenţia instanţei judecătoreşti şi fără nici o altă formalitate prealabilă. Utilizatorul este considerat de drept pus în întârziere la momentul împlinirii termenului stipulat în contract pentru executarea obligaţiei.

Din interpretarea acestor prevederi contractuale, reiese că, pentru a opera rezilierea în temeiul acestei clauze, este necesară opţiunea locatorului în acest sens, contractele stipulând că acesta are iniţiativa să rezilieze contractul. În lipsa unei asemenea opţiuni, care trebuie să îmbrace formă scrisă şi trebuie să fie comunicată utilizatorului, contractele de reziliere nu pot fi considerate reziliate de drept, chiar dacă utilizatorul a omis să îşi execute obligaţiile asumate la termenele agreate de părţi.

Or, la dosarul cauzei nu s-a depus nici o dovadă în acest sens, din care să se poată deduce că rezilierea contractelor de leasing ar fi avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenţei. Din contră, din cuprinsul notificării nr. (...) , expediate de locator utilizatorului ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, aflată la fila 40 din dosarul asociat, rezultă că locatorul nu a considerat a fi reziliate contractele de leasing anterior deschiderii procedurii insolvenţei, în condiţiile în care a acordat utilizatorului un termen de 10 zile pentru efectuarea plăţilor restante şi doar în ipoteza nerespectării acestui termen se arată că va considera contractele de leasing reziliate.

Dat fiind că, nu se poate reţine rezilierea contractelor de leasing anterior deschiderii procedurii insolvenţei, soarta acestor contracte este reglementată de prevederile art. 123 alin. 1 şi 12 din Legea insolvenţei.

Dacă în materia oricăror altor contracte în derulare la data deschiderii procedurii, alin. 1 instituie regula că, acestea sunt considerate menţinute la data deschiderii procedurii, în materia contractului de leasing financiar se derogă de la această regulă, alin. 12 stipulând că, prin excepţie de la prevederile alin. (1) teza I, în cazul contractului de leasing financiar, dacă finanţatorul nu îşi exprimă, în termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii, acordul expres pentru menţinerea contractului, acesta se consideră denunţat la data expirării acestui termen. În cazul care, în acelaşi termen, finanţatorul transmite administratorului judiciar o notificare prin care i se cere să denunţe contractul, acesta se consideră denunţat la expirarea unui termen de 30 de zile de la data recepţionării notificării de către administratorul judiciar. În vederea maximizării averii debitorului, lichidatorul judiciar poate să denunţe orice contract de leasing financiar, contractul considerându-se denunţat la data notificării denunţării de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.

Rezultă din interpretarea acestor prevederi că, în cazul leasing-ului financiar sunt posibile următoarele variante de continuare/desființare:

1. menţinerea contractului de leasing – doar în măsura în care se obţine acordul expres al finanţatorului în acest sens în termen de 3 luni de la deschiderea procedurii;

2. denunţarea de drept la expirarea unui termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii – dacă nu s-a obţinut un acord expres de la finanţator;

3. denunţarea la iniţiativa finanţatorului înainte de expirarea termenului de 3 luni – finanţatorul transmite administratorului judiciar o notificare prin care îi cere să denunţe contractul, acesta se consideră denunţat la expirarea unui termen de 30 de zile de la data recepţionării notificării;

4. denunţarea de către administratorul judiciar/lichidator a contractului în temeiul prerogativei de denunţare a oricărui contract în derulare.

Prin urmare, în ipoteza în care, un contract de leasing financiar nu era reziliat la data deschiderii procedurii insolvenţei, acesta nu mai poate fi reziliat ulterior de către finanţator pentru motivul neplăţii ratelor anterioare deschiderii procedurii insolvenţei, ci poate fi doar denunţat într-una din modalităţile anterior arătate. Rezilierea poate fi solicitată judecătorului-sindic doar în ipoteza menţinerii contractului şi neexecutării de către utilizator a obligaţiilor ulterioare deschiderii procedurii, generate de continuarea contractului, astfel cum prevede expres art. 123 alin. 3 teza a II-a. În acest caz, art. 123 alin. 11 stipulează opţiunile pe care le are finanţatorul în privinţa bunurilor ce au făcut obiectul contractului de leasing şi a creanţelor izvorâte din acesta.

În speţă, însă, nu se poate reţine nici rezilierea contractelor de leasing ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, deoarece finanţatorul nu a invocat neexecutarea obligaţiilor ulterioare deschiderii procedurii, ci a celor anterioare.

Notificarea expediată de finanţator, prin care se acordă utilizatorului intrat în insolvenţă un termen de plată pentru executarea obligaţiilor restante, în caz contrar contractele considerându-se reziliate, nu poate fi interpretată altfel decât o denunţare a contractelor de leasing financiar. Chiar dacă această notificare nu respectă întrutotul maniera impusă de lege în care trebuie formulată, ceea ce este cert din cuprinsul acesteia este faptul că finanţatorul nu intenţionează să continue contractele de leasing. Astfel, deşi prin această notificare nu se solicită în mod concret administratorului judiciar să denunţe contractele de leasing, aşa cum prevede expres art. 123 alin. 12 teza a II-a, manifestarea sa de voinţă este în mod evident aceea de a nu mai continua contractele de leasing, motiv pentru care, contractele trebuie considerate denunţate oricum în temeiul art. 123 alin. 12 teza I, întrucât acordul expres al finanţatorului pentru continuarea contractelor nu a fost dat. De altfel, şi prin răspunsul la întâmpinare formulat de contestatoarea creditoare în dosarul asociat, aceasta a arătat că, prin notificarea expediată debitoarei, a înţeles să denunţe contractele de leasing.

Prin urmare, Curtea a reţinut că, toate cele trei contracte de leasing au fost denunţate de drept, în temeiul art. 123 alin. 12 din Legea 85/2014. În privinţa efectelor denunţării, instanţa de apel a remarcat că, pe cât de amănunţită este reglementarea efectelor în cazul rezilierii contractului de leasing financiar, pe atât de lacunară este în ceea ce priveşte situaţia denunţării acestuia.

Contestatoarea creditoare apreciază, însă, în mod greşit, că efectele denunţării în ceea ce priveşte valorificarea creanţei sale reprezentând capital nefacturat, cu dobânda legală şi cheltuieli de închidere a contractelor, sunt cele reglementate de art. 105 alin. 5 şi art. 123 alin. 11, deoarece aceste dispoziţii se referă şi pot fi aplicate doar în situaţia în care contractele de leasing ar fi fost reziliate, ceea ce nu este cazul în speţă.

Ci, efectele în caz de denunţare sunt cele menţionate la alin. 4 al art. 123, care dau dreptul la o acţiune în despăgubire ce poate fi introdusă de către cocontractant împotriva debitorului şi care va fi soluţionată de către judecătorul-sindic. Alin. 4 stabileşte, de asemenea, că drepturile stabilite în favoarea cocontractantului în urma exercitării acţiunii în despăgubiri se vor plăti acestuia potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, pe baza hotărârii în temeiul căreia i-au fost recunoscute, rămasă definitivă.

Raportat la aceste dispoziţii legale, rezultă că, în ipoteza denunţării contractelor de leasing financiar, finanţatorul nu îşi poate valorifica dreptul de creanţă ce rezultă din denunţarea contractelor pe calea contestaţiei la tabelul preliminar al creanţelor, ci pe calea unei acţiuni în despăgubiri adresată direct judecătorului-sindic, urmând ca drepturile stabilite în favoarea sa să se plătească potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, pe baza hotărârii în temeiul căreia i-au fost recunoscute, rămasă definitivă.

Raportat la considerentele arătate, s-a impus admiterea apelului în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă şi schimbarea în totalitate a sentinţei, în sensul respingerii contestaţiei formulate de contestatoarea (...)  S.A. împotriva tabelului preliminar al creanţelor. 

Domenii speta

Spete similare