Răspundere solidară administrator şi debitor

Sentinţă civilă 611 din 15.05.2018


Cuprins Legea 554/2004

Indexc alfabetic angajare răspundere solidară

Tribunalul Galaţi sentinţa 611/15.05.2018

La data de .... pe rolul Tribunalului Galaţi secţia CAF  a fost înregistrată sub nr .....cererea formulată de SC S SRL şi M  în contradictoriu cu pârâta ANAF –DGRFP Galaţi prin care au solicitat anularea deciziei nr 38 , a deciziilor de angajare a răspunderii solidare nr 2 şi nr 3 din data de  şi exonerarea de la plata obligaţiilor fiscale stabilite.

Cf art 15 din Legea nr 554/2004 s-a solicitat suspendarea executării deciziei 38 până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii.

Motivele cererii referitoare la netemeinica şi nelegala angajare a răspunderii solidare a numitei Macovei Fani în calitate de administrator al SC Si 2011 SRL au avut în vedere următoarele aspecte: administratorul a ţinut contabilitatea cf legii, înregistrând şi declarând în termenele legale veniturile realizate , a depus declaraţiile referitoare la obligaţiile de plată datorate bugetului de stat, a solicitat deschiderea procedurii de faliment a SC S SRL  respinsă de sindic , lipsa relei-credinţe, nemotivarea deciziei contestată  .

Administratorul SC S 2011 a menţionat faptul că , având în vedere scăderea semnificativă a  volumului  de activitate pe anul 2005 , a solicitat suspendarea activităţii societăţii pe 3 ani , acest aspect fiind confirmat de certificatul emis de ORC Galaţi cf căruia SC S 2011 SRL şi-a suspendat activitatea în perioada .2015-.2018.

În calitate de administrator atât al SC S 2011 SRL cât şi al SC S SRL, reclamanta M a detaşat salariaţii din cadrul societăţii a cărei activitate era suspendată la SC S SRL deoarece această societate avea în derulare un contract încheiat cu Rompetrol , fiind necesară utilizarea forţei de muncă suplimentară în cadrul SC S.

Cu privire la motivele cererii referitoare la nelegala şi netemeinica angajare a răspunderii solidare a SC Si SRL, aceasta a menţionat nemotivarea deciziei de angajare a răspunderii societăţii, lipsa relei-credinţe.

Atât administratorul, cât şi debitoarea au precizat că li s-a comunicat o singură decizie de angajare a răspunderii solidare , decizia nr 2 , motiv pentru care au contestat pe cale administrativă împreună respectiva decizie.

În termen legal, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare precum şi respingerea contestaţiei.

Cu privire la cererea de suspendare , pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile referitoare la existenţa cazului bine justificat şi al pagubei iminente.

Referitor la contestaţia deciziilor de angajare a răspunderii solidare şi a deciziei de soluţionare pe cale administrativă a contestaţiei, pârâta a menţionat că cererile sunt neîntemeiate

În motivarea întâmpinării s-a arătat că organul fiscal a avut îndoieli serioase în legătură cu intenţia administratorului de continuare a activităţii SC S 2011 în condiţiile în care a luat efectiv fonduri din societatea debitoare şi le-a transferat pe societatea reclamantă , fiind vorba de suma de 58.397 lei la data de 31.12.2015 în condiţiile în care societatea avea deja un debit la bugetul de stat de 181.191 lei.

Mai mult s-a menţionat că salariaţii SC Si 2011 SRL au fost detaşaţi la SC S SRL fiind întrunite şi condiţiile incidenţei alineatului 3 lit c din art 25 Cprfisc pentru atragerea răspunderii solidare.

Pârâta a susţinut de asemenea că reclamanta a mai deţinut funcţia de administrator şi asociat la mai multe societăţi comerciale , toate radiate cu debite foarte mari către bugetul de stat, aspect ce ridică serioase îndoieli privind capacitatea managerială a administratorului. Aceste societăţi au fost:

 SC G SRL – 106.266 lei

P SRL -205.167 lei

M SRL 14.234 lei

C 2006 srl -440.774 lei

Si 141.453 lei.

Pârâta a mai susţinut că administratorul a continuat activitatea societăţii după ce aceasta a depăşit pragul de 40.000 de lei prev de lege , folosind în interesul unei alte persoane creditul şi salariaţii debitoarei , deşi în mod evident acest fapt mărea datoriile societăţii.

Cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei, pârâta a menţionat că lşa cererea sa această procedură a fost deschisă în dosar nr ....

Temeiurile angajării celor două răspunderi au fost art 25 alin 2 lit c pentru administrator şi art 25 alin 3 lit c pentru debitoare a SC S .

În prezenta cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Cu privire la cererea de suspendare , aceasta a fost respinsă în primă instanţă prin încheierea din data de 12.07.2017 şi admisă în recursul declarat de SC S SRL de Curtea de Apel Galaţi prin decizia ....

A mai fost formulată şi cerere de suspendare a judecăţii prezentei cauze cf art 413 alin 1 pct 1 Cpc respinsă la data de ....

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine că cererea formulată este întemeiată numai în parte , adică numai cu privire la anularea deciziei .......... de soluţionare a contestaţiei administrative şi a deciziei nr 2 de antrenare a răspunderii solidare a administratorului M pentru cele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, ca situaţie de fapt reţinută de instanţă, tribunalul are în vedere că prin decizia nr 2  fila 17 dosar s-a angajat răspunderea solidară a numitei M în calitate de administrator al SC S 2011 SRL . Temeiul de drept l_a reprezentat art 25 alin 2 lit c şi d din Legea nr 207/2015 .

Cf lit c răspunderea solidară a administratorilor este angajată atunci când aceştia cu rea-credinţă nu au cerut deschiderea procedurii insolvenţei pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei , iar cf lit d aceeaşi răspundere se antrenează atunci când aceleaşi persoane, cu rea-credinţă nu şi- au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale şi nu au depus la termen declaraţiile fiscale .

Prin decizia nr 3/ s-a dispus angajarea răspunderii solidare a debitoarei SC S  SRL în temeiul alineatului 3 lit c a aceluiaşi art 25 din Legea nr 207/2015 cf căruia persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent dacă direct ori indirect controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin condiţia de a avea sau de a fi avut raporturi de muncă  sau civile de prestări servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai debitorului.

Din conţinutul deciziei 38 fila 13 dosar rezultă că analizând contestaţia numitei M în calitate de administrator al SC S 2011 SRL, organul fiscal a considerat că cererea adresată de administrator Tribunalului Galaţi pentru deschiderea procedurii insolvenţei  SC S 2011 SRL , nu a prezentat în mod real situaţia societăţii motiv pentru care aceasta a şi fost respinsă. Din aceeaşi decizie rezultă că în opinia aceluiași organ fiscal reaua-credinţă a administratorului cu privire la reţinerea lit d a art 25 C.pr.fiscală rezidă în nedepunerea declaraţiilor fiscale începând cu data de 25.09.2015.

Cu privire la temeiurile de drept ale emiterii  deciziei 2/18.01.2017 , tribunalul reţine că în cauză nu a fost demonstrată reaua-credinţă, ca formă de vinovăţie, cu care a acţionat administratorul societăţii deoarece faptul că acesta nu a cerut deschiderea procedurii insolvenței în termen de 30 de zile de la momentul apariţiei stării de insolvenţă nu reprezintă în sine o acțiune realizată cu rea-credinţă. Reaua-credinţă este o formă a intenţiei care urmăreşte în mod necesar realizarea unui scop ilicit . Or în cauză pârâta recunoaşte că a existat o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă, dar pe care , apreciază pârâta că administratorul a formulat-o de o manieră în care a prezentat ca nereală situaţia societăţii, motiv pentru care aceasta a fost respinsă. Susţinerea pârâtei nu a fost însoţită şi de dovezi în acest sens, motiv pentru care tribunalul o va aprecia ca neîntemeiată. În acest caz, instanţa reţine că nu numai latura subiectivă sub aspectul relei-credinţe nu se poate reţine, dar nici măcar latura obiectivă a faptei de a nu fi cerut în termen deschiderea procedurii insolvenţei.

În ceea ce priveşte al doilea temei al răspunderii administratorului , tribunalul reţine că nu a fost demonstrată reaua-credinţă, limitându-se a se arăta că simpla nedepunere a declaraţiilor fiscale începând cu 25.09.2015 şi implicit neachitarea datoriilor fiscale reprezintă în sine rea-credinţă.  Din analiza relei-credinţe rezultă că această nedepunere şi implicit neachitare a datoriilor trebuia să fie  intenţionat realizată de administrator pentru ca SC S  să nu-şi mai poată achita datoriile către bugetul de stat . Or din nicio dovadă a dosarului nu rezultă acest fapt. Mai mult, instanţa consideră că acest fapt ar contraveni detașării salariaţilor de la SC S 2011  la SC Sifa Grup pentru ca activitatea acesteia din urmă să poată continua.

În ceea ce priveşte decizia nr 3 de angajare a răspunderii solidare a SC S , instanţa apreciază că aceasta este întemeiată. Ceea ce se impută societăţii SC  S este faptul că fiind sub control comun cu SC S 2011 SRL ,  a avut raporturi de muncă cu toţi salariaţii acesteia din urmă ,  deci cu mai mult de jumătate din aceştia.

Faţă de cele menţionate mai sus, cererea formulată va fi admisă numai cu privire la anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare nr 2 şi a deciziei 38 având în vedere că cele menţionate nu au fost susţinute de probele administrate. Cu privire la anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare nr 3 instanţa va respinge contestația formulată, menţinând-o.