Hotarare

INSTANŢA

Prin Rechizitoriul din 15.11.2016 pronunţat în dosarul cu nr. 42xx30/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea au fost trimişi în judecată inculpaţii:

-AApentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C pen şi ultraj prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C pen cu aplicarea art 38 C Pen ;

-AG pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C pen şi ultraj prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C pen cu aplicarea art 38 C Pen şi art 41 C Pen;

-AC pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C pen şi ultraj prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C pen cu aplicarea art 38 C Pen  şi art 113 C Pen;

-AB pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C pen şi ultraj prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C pen cu aplicarea art 38 C Pen .

Se arată în actul de sesizare a instanţei că cei patru inculpaţi au agresat fizic un agent de poliţie, că AAl-a tras violent pe poliţist în curtea casei sale şi l-a lovit, că AG , împreună cu fraţii săi, a trântit la pământ pe poliţist şi că l-a ameninţat pe acesta spunându-i că îl omoară  după ce îi fusese sustras poliţistului pistolul, că AC a sărit pe agentul de poliţie , l-a trântit la pământ şi i-a indicat lui Bobocel să sustragă pistolul şi că AB este cel care a sustras pistolul de serviciu al agentului de poliţie exercitând acte de violenţă asupra acestuia prin lovirea mâinii.

Pe rolul Judecătoriei Tulcea s-a format dosarul cu nr. 8344/2016.

La data de 26.09.2016, cei patru inculpaţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

La 27.09.2016 AAşi AG au fost arestaţi preventiv, măsură ce a durat până la 15.02.2017 când a fost înlocuită cu măsura preventivă a arestului la domiciliu ce a durat până la 23.06.2017 când a fost înlocuită cu controlul judiciar.

La 20.10.2016 s-a dispus arestul la domiciliu a lui AB şi AC , măsură ce a încetat de drept la 18.11.2016.

Prin Încheierea din 16.01.2017 s-a constatat legala sesizare a instanţei, legala administrare a probelor şi a actelor de urmărire penală.

Persoana vătămată BPs-a constituit parte civilă cu suma de 50 000 lei cu titlu de daune morale.

În vederea soluționării cauzei au fost audiați: partea civilă, inculpații, martorii Amet Calea, Amet Tarica Tarcan, Amet Zaza, GS, Amet H, Memet Duşca, Amet Aisica, Budi  Ghiocel Patron  şi martorii cu identitate protejată Andone Gheorghe şi Ilie Valentin.

Din examinarea înscrisurilor din dosarele de urmărire penală şi din faza de judecată, din cuprinsul declarațiilor consemnate , instanța a constatat că există numeroase inadvertențe între declarațiile date de suspecți/inculpați și martori , atât între propriile declarații,  între declarațiile date în cursul urmăririi penale şi cele din faza judecății cât şi în raport de cele relatate de  persoanele audiate.

Se remarcă în special declarațiile inculpaților între care există evidente inadvertențe şi declarațiile martorilor audiați, martori care au şi calitatea de rude cu inculpații.

În esență, se reține de instanță că un echipaj de poliţie s-a deplasat în oraş Tulcea la o locaţie unde muzica era dată la volum mare şi că a existat un incident între parte dintre persoanele de la locație şi unul dintre polițiști.

Inadvertențele între cele declarate de inculpaţi şi de  martorii rude ale inculpaţilor încep încă de la relatarea despre momentul anterior incidentului şi continuă până la cel post incident.

Astfel,  persoana vătămată polițist şi martorul coleg  polițist au afirmat că au observat pe stradă o femeie mai în vârstă ( identificată ulterior ca fiind Amet H – mama inculpaților) însă inculpații AC, AB şi AG infirmă acest lucru arătând că mama lor, H era în curte.

Inculpatul AAarată însă că: „ a apărut în acel loc ( stradă ) şi mama”. ( fila 47 dosar instanţă).

Martorul Amet Cxxxa arată că :„ nici H nu a fost la petrecere” iar Amet Txxx precizează că :„ a venit din curtea alăturată H ” ( fila 92 dosar u.p.) .

Şi martorul Amet Y.M afirmă în faţa instanţei :„ În acea zi H nu mai fusese la noi la petrecere venind pentru prima dată atunci când au apărut poliţiştii ” ( fila 77 verso dosar instanţă).

Dar martorul Memet D. declară că: „ soacra mea se afla în curte la momentul la care eu şi cumnatele puneam masa”.

A fost audiată şi persoana despre care s-a făcut vorbire, Amet H.

Aceasta declară în cursul urmăririi penale: „ am intrat şi eu  în curte ” ( fila 110 dosar u.p. )  pentru ca în faţa instanţei să declare:„ am ajutat la făcutul mâncării. Când au venit ( poliţiştii ) eu eram în curte ” ( fila 81 dosar instanţă ).

Un alt exemplu  este cel al relatării despre faptul generator al incidentului.

Persoana vătămată  BPşi martorul GS au menţionat că ceea ce a generat incidentul a fost faptul că unul dintre inculpaţi , Amet Ag., a lovit cu pumnul pe mama lor, H şi că ei au intervenit pentru a opri agresiunea care ar fi continuat.

Amet H declară la urmărirea penală că a fost lovită de Gaia pentru ca în faţa instanţei să nege vreo agresiune din partea vreunui copil al său.

Un alt tip de inadvertenţe este cel între propriile declaraţii .

Deşi în cursul urmăririi penale martorul Amet Y.M preciza , a doua zi de la incident,  25.09.2016,  că : „ eu am fugit în casă şi nu cunosc ce s-a întâmplat” ( fila 117- 119 ) ,  în instanţă , la 26.04.2017 cunoaşte ce s-a întâmplat şi relatează cu amănunte despre incidentul petrecut la domiciliul ei.

În privinţa modului de acţiune a poliţistului , inculpatul AAdeclară ( fila  46  dosar  up  vol  II )  că poliţistul: „  avea pistolul într-o mână şi cătuşele în cealaltă ” şi relatează acest aspect despre care arată că a avut loc în stradă pentru ca, în faza judecăţii, se declare că:  „ a intrat în curte şi a scos pistolul ”.

În legătură cu acest aspect sunt relevante cele declarate de AG care, în cuprinsul aceleași declarații menționează: „ polițistul avea pistolul într-o mână şi în cealaltă cătușe ”.  Apoi:„ Polițistul avea pistolul într-o mână şi în cealaltă un spray pe care l-a folosit puţin ” pentru ca , la final să arate că :„ poliţistul ţinea pistolul cu ambele mâini ” ( fila 65 verso şi fila 66 dosar u.p. vol II ).

Tot AG menţionează că poliţistul  „ţinea pistolul spre Cocoş ” pentru ca în instanţă să arate că poliţistul „ ţinea pistolul spre Anghel ”( fila 53 ). Tot el este cel care a observat că gestul poliţistului de a încărca pistolul a avut loc înainte de a intra în curte când toţi ceilalţi martori susţin că încărcarea pistolului  s-a făcut în curte.

Cele mai sus prezentate sunt parte dintre inadvertenţele între declaraţii şi apar a fi dintre cele care prezintă o eidenţă şi o relevanţă mai mare.

Există neconcordanţe cu privire la : poziţia în care poarta de la curte se afla când poliţistul era în curte ( închisă/deschisă/ ; blocată închis /blocată deschis); cine anume ţinea poarta închisă; neconcordanţe privind posibilitatea de a observa din curte ce se întâmpla în stradă; prezenţa sau nu a unor persoane; contact fizic între poliţist şi inculpaţi; luarea din mâna poliţistului a pistolului sau căderea din mâna poliţistului; intervenţia poliţistului din stradă; persoana care a luat pistolul şi l-a aruncat, etc.

Având în vedere cele mai sus precizate, având în vedere declaraţia martorului BAn S ( fila 95 dosar u.p.), dar şi  declaraţia martorului Amet C şi a lui Amet TTcan care vorbesc despre presiuni exercitate de rude ale inculpaţilor făcute asupra lor pentru schimbarea conţinutului celor declarate, având în vedere consemnarea instanţei că a observat că martorul Amet TTcan avea un ochi vânăt la momentul depunerii mărturiei ( fila 76 dosar instanţă) , percepţia personală a instanţei la momentul  audierii martorului Amet A., care nu a relatat despre prezenţa celui de-al doilea poliţist decât după ce instanţa i-a amintit acest lucru prin adresarea de  întrebări, împrejurarea că Amet H este mama inculpaţilor, instanţa urmează a cenzura conţinutul declaraţiilor martorilor şi reţine, ca stare de fapt:

La data de 24.09.2016, în jurul orelor 19:50, un echipaj al poliţiei – ordine publică-  format din doi agenţi - s-a deplasat în Tulcea, strada Dimitrie Sturza pentru a constata dacă cele reclamate telefonic, în sensul că liniştea publică este tulburată prin volum mare al muzicii de la o petrecere, sunt reale şi pentru restabilirea ordinii.

Poliţiştii s-au deplasat cu maşina din dotare, au parcat în apropierea porţii imobilului de unde muzica se auzea tare , la câţiva metri, şi au pornit semnalele luminoase şi acustice pentru a atrage atenţia asupra prezenţei lor în acel loc.

Din interiorul curţii a venit la stradă un tânăr, îmbrăcat într-o cămaşă albă, care se afla într-o evidentă stare de ebrietate. Întrebat despre proprietarul imobilului, tânărul – identificat ca fiind AC – a relatat că este proprietar al imobilului un frate al său, frate care este în străinătate. La insistențele poliţiştilor de a sta de vorbă cu proprietarul sau cu o altă persoană responsabilă, AC a indicat pe soţia fratelui ca fiind persoana responsabilă.

În timp ce se purtau aceste discuţii şi AC era încunoștiințat că se poate aplica o amendă contravențională pentru zgomotul  produs de muzica la volum mare , s-a apropiat de ei un alt tânăr ce părea a nu fi în stare de ebrietate.  AC observând acest lucru a început să reproșeze polițiștilor că sunt discriminați faţă de români, că ei au bani şi avocați şi că nu îi interesează amenda.

Cel de-al doilea tânăr – identificat ca fiind AA- s-a apropiat mai mult şi a început şi el să-l susțină verbal pe AC menționând că pot asculta muzică la volum mare întrucât nu este ora 23:00.

În timp ce se purtau discuții între polițiști şi cei doi tineri, a venit în acel loc,  pe stradă , de la un alt imobil,  o femeie ce apărea a fi mai în vârstă. Aceasta a discutat inițial cu AC şi l-a determinat pe acesta să intre în curte.

Femeia – Amet H – a încercat să îl determine să intre în curte şi pe AA însă a fost lovită cu pumnul în figură de către acesta ceea ce a produs precipitarea sa la sol, lângă maşina lui Anghel ce era parcată chiar în fața porții.

Pentru că AA se apropiase de Amet H  manifestându-se ca şi cum ar fi vrut să o lovească în continuare, polițistul BPa intervenit şi l-a apucat de mână pentru a-l împiedica să lovească. AA s-a zbătut  şi se manifesta agresiv ceea ce a determinat pe BPsă încerce să îl conducă la mașina de serviciu şi să îi aplice cătușe la mâini. Acest lucru nu i-a reuşit având în vedere diferenţa de gabarit şi putere între el şi AA astfel că a cerut sprijin colegului GS. Acesta din urmă tocmai se deplasa către mașină pentru a lăsa din mâini agenda şi stația RF din dotare.

Cum polițistul BP insista în conducerea la mașină şi aplicarea cătușelor, a determinat pe AAsă îl apuce pe polițist de haine, de revere,  şi să îl tragă pe acesta în curte ( „ căptuşeala hainei, din interior, din partea de la nivelul reverului era ruptă pe aproximativ 20 -25 cm ” – fila 35 verso dosar u.p. ).

 Accesul în curte se făcea prin intermediul porţii , cu menţiunea că exista poarta „ mare ”, pentru maşini şi, alăturat acesteia şi în continuarea celei pentru maşini, poarta „ mică”, pentru persoane.

Intraţi în curte, pe poarta mică,  AA l-a împins pe BP în partea opusă porţii mici ( în aceeaşi linie dar în spatele porţii pentru maşini ) el rămânând mai în urmă pentru a ţine închisă poarta pe care intraseră şi pentru a nu permite celuilalt poliţist să intervină („ Cocoş l-a prins de haine şi se îmbrânceau. Anghel ţinea poarta ” – declaraţie fila 88 dosar u.p. )

Pentru că la poartă mai veniseră şi AG şi AB, Anghel a lăsat poarta în seama unuia dintre  ei  şi  el a luat de pe jos  o scândură de circa 1, 5 metri cu care s-a îndreptat către polițistul BPfăcând gestul de a-l lovi de mai multe ori.

Celălalt polițist, GS, încerca să intre în curte fără însă a reuşi, poarta mică fiind ținută închisă de unul dintre inculpaţi. De aceea GS a anunțat prin stație că sunt într-o situație deosebită şi a cerut ajutor imediat .

De partea cealaltă a porții, BP s-a speriat atunci când a observat că este înconjurat de persoane agresive, că AA ridicase scândura de mai multe ori deasupra capului şi simula lovirea, că nu mai avea posibilitatea de a se retrage pentru că poarta mică era ţinută închisă de unul dintre inculpaţi,  astfel că a scos pistolul din teacă, l-a armat şi a somat să nu se apropie nimeni de el. A încercat să execute „ foc” în plan vertical însă nu a reușit acest lucru. Şi-a dat seama că arma s-a blocat când manșonul a rămas în poziția inițială. Ca să nu ofere acest indiciu persoanelor agresive , a îndreptat pistolul către cel care avea scândura , Amet Ag, şi i-a strigat că îl împușcă.

Polițistul GS nu putea vedea ce se întâmplă în curte întrucât vederea îi era obturată, poarta avea plăci de policarbonat. Auzind somația făcută de colegul lui s-a speriat pentru viața acestuia, s-a împins cu putere în poarta mică  învingând opoziția celui ce ținea poarta şi a reuşit să intre în curte circa jumătate de metru . A observat că BPera în colțul curții, în partea dreaptă , opusă porţii pentru persoane ce era în stânga, că în faţa lui Bică se afla AA cu scândura în mână, Amet C  lângă Anghel şi că în spatele celor doi se mai aflau câţiva bărbaţi. În încercarea de a scăpa pe coleg a scos spray-ul din dotare şi a pulverizat gaz iritant lacrimogen către agresori.

Intervenția sa a fost însă de scurtă durată pentru că cel care ținuse poarta a reușit să se redreseze, să împingă din nou poarta şi să îl scoată pe GS afară din curte.

Deşi acesta a încercat din nou să intre în curte nu a mai reușit să deschidă poarta decât pentru câțiva centimetri, cât să întindă brațul să mai pulverizeze gaz către agresori.

Observând că polițistul din curte întârzie să tragă cu pistolul, AAa înțeles că pistolul  nu funcționa motiv pentru care s-a apropiat de BP, l-a îmbrâncit pe acesta de poartă şi a încercat să-i  i-a pistolul din mână.

A solicitat ajutor şi lui AC care s-a conformat şi a început şi el să tragă de hainele polițistului şi de mâini în încercarea de a-i lua pistolul. Tot AC este cel care a sărit spre polițist şi a reușit să-l dărâme la pământ şi, odată cu poliţistul,  şi pe Amet Ag, acesta din urmă cazând peste polițist.

GS, în încercarea de a ajuta pe colegul BP, s-a urcat pe plafonul mașinii parcată chiar lângă poartă şi pulveriza gaz lacrimogen spre cei din interiorul curții.

Activitatea lui nu a avut rezultat pentru că era împiedicat de AG.  Acesta din urmă se înarmase cu o bucată de fier beton cu care încerca să lovească peste mâini pe GS , Giurea  ținându-se cu mâna de partea de sus a porții pentru mașini. Când GS s-a retras apărându-se , AG a lăsat bucata de fier beton care avea numai 70 cm lungime ( fila 27 foto 18 dosar u.p. )  şi s-a înarmat cu scândura pe care o folosise anterior AA, care avea o lungime de circa 150 cm. De aceea când GS a încercat din nou să pulverizeze gaz direct pe agresori  , fiind urcat pe plafonul mașinii, nu a reușit, AG lovind cu scândura spre acesta.

Dacă GS nu a avut succes , a avut efect activitatea lui AG care prin lovirea cu scândura a determinat pe GS să coboare de pe mașină şi să revină la poarta pentru persoane. În sprijinul lui AG au venit şi celelalte persoane din curte care au aruncat spre polițistul de pe plafonul mașinii cu pietre ( „ .... din curtea respectivă erau aruncate pietre , bâte şi alte obiecte contondente spre acesta ”  fila 103 dosar u.p. ;  „ am văzut că asupra polițistului se aruncau pietre şi bucăți de lemn ” – fila 131 dosar instanță).

În acest timp, BP era la pământ şi se  opunea să îi fie luat din mână pistolul . Anghel trăgea de mâna poliţistului şi de pistol şi îndemna pe Cocoş să facă acelaşi lucru, să i-a pistolul. Pentru că era întins la pământ şi un agresor deasupra sa, BP se opunea luării pistolului de către AC şi Amet Ag, ţinând pistolul pe lângă corp în timp ce era lovit de inculpaţi. S-au apropiat de agresori şi AG şi AB exercitând şi aceștia acțiuni de lovire a polițistului aflat la pământ ,în dorința de a-l dezarma ( „... l-au încolțit şi frații ceilalți ” – declarație fila 92 din dosar u.p. );  ( „.... unul dintre bărbaţi era peste el, unul era în picioare la capul colegului meu şi ceilalţi erau în jurul lor ” – declarație fila 66 verso dosar u.p.)

Cu această ocazie  a fost lovit polițistul în umăr, peste mâini  şi a fost rănit în palma în care ținea pistolul ( Gaia , Cocoş  şi  Bobocel l-au înconjurat şi au început să-l bruscheze, să-l tragă de haine şi de braţe ” – declaraţie fila 89 dosar u.p.).

AB este cel care a reușit să tragă de țeava pistolului până ce polițistul i-a dat drumul, fiind rănit în palmă de pistolul smuls din strânsoare. Imediat după ce AB a luat pistolul s-a îndepărtat câțiva metri şi l-a aruncat peste gard, într-o curte părăsită .

Această concluzie rezultă din declaraţia martorului audiat coroborat cu cele declarate de persoana vătămată ( AB este cel care l-a dezarmat pe polițist şi a aruncat pistolul peste gard  - fila 93 dosar u.p. ). BP precizează că după ce i-a fost smuls pistolul din mână a văzut o persoană cum fugea , persoană „... tot în haine de culoare închisă ”.

Raportat la acest aspect , din cuprinsul declaraţiilor se reţine că AAşi AC erau îmbrăcați unul cu tricou şi unul cu cămaşă albe la culoare ( GS spune că :„ menționez că aceștia doi erau singurii ce purtau haine deschise la culoare ” fila 85 verso  dosar instanță; BP declară : „... am văzut că era cineva în curte, un tânăr de aproximativ 20 de ani, îmbrăcat cu o cămaşă albă ” fila 33 dosar u.p. vol I ; „ fac precizarea că AC era îmbrăcat cu o cămaşă cu mânecă lungă, albă cu picățele ...” fila 92 dosar u.p. vol I – Amet TTcan).

Coroborând aceste declaraţii, culoarea închisă a hainelor dar şi declaraţia unuia dintre martori se concluzionează că AB a luat arma poliţistului.

Chiar în momentele în care BP fusese dezarmat şi s-a anunțat acest lucru, AG, AC s-au îndepărtat de polițist, precum şi AA care s-a ridicat de la pământ, de pe BP.

Ei au încetat să mai exercite acțiuni fizice violente asupra polițistului dar aceasta nu pentru că îl dezarmaseră ci  pentru că deja se auzeau sirenele mașinilor ce veneau la intervenție. Erau cei care fuseseră solicitaţi în ajutor,  prin staţie , de către GS.  Acesta este şi motivul pentru care inculpații Amet Ag, AC şi AB au părăsit imobilul pe cealaltă intrare, cea de pe strada M .Viteazu fiind convinși că „ vin mascaţii ” şi „ ne rup cu bătaia ”.

De la pământ s-a ridicat şi polițistul BP care a început să alerge după inculpați în încercarea de a recupera pistolul. Nu a reușit să parcurgă decât 4 - 5  metri fiind oprit de AG care ridicase deasupra capului bucata de fier beton şi amenința pe poliţist că dacă nu iese din curte îl omoară. Deîndată ce polițistul a ieșit din curte, pe poarta pentru persoane, a fugit şi AG, după frații săi.

Pistolul a fost găsit imediat după sosirea echipelor de intervenție, aruncat  în curtea vecină,  ceea ce demonstrează într-adevăr că inculpații au dorit dezarmarea polițistului şi au realizat acest lucru.

Aşa cum se preciza mai sus, starea de fapt expusă rezultă din coroborarea celor declarate de persoana vătămată, de inculpați şi de martori, avându-se în vedere inclusiv neconcordanțele evidente din cuprinsul declarațiilor.

Sunt avute în vedere pe lângă cele de mai sus şi consemnările din procesele verbale întocmite, consemnările din Raportul de expertiză medico legală, planșele fotografice .

Din starea de fapt reținută de instanță rezultă că a existat un incident care a avut o desfășurare în timp şi care a presupus mai multe acte materiale executate de aceeași persoană sau de către alte persoane.

Tragerea polițistului în curte, prinderea de revere, de mâini, doborârea la pământ, smulgerea unui obiect ținut strâns în mână, rezultatele inerente imobilizării forțate a unei persoane la pământ deși nu pot fi catalogate „ lovire” se circumscriu noțiunii de „ alte violențe ”.

Din cele prezentate se constată că fiecare dintre inculpați a săvârșit astfel de acte materiale, o dată sau de mai multe ori, că acțiunea unuia dintre ei s-a grefat pe acțiunea colectivă şi concomitentă a celorlalți ceea ce face ca aceștia să aibă calitatea de coautori.

În cauza de față, această calitate se circumscrie infracțiunii de lovire sau alte violențe şi nu infracțiunii de tâlhărie.

Tâlhăria, fiind o infracțiune complexă, presupune două acțiuni conjugate: acțiunea de furt şi acțiunea de constrângere. Acțiunea de furt este scopul infracțiunii şi prin urmare trebuie îndeplinite toate cerințele legale pentru subzistența furtului.

Ori, furtul este luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altui, fără drept, în scopul însușirii pe nedrept.  Însușirea presupune intenția făptuitorului de a deveni stăpân pe acel bun , intenția de a şi-l apropia, de a deveni al său, de a-şi mări patrimoniul cu obiectul însușit.

Din cele prezentate se constată că o astfel de intenție nu a existat din partea inculpaților. Nici unul dintre ei, Amet Ag, AC , AB , AG nu au intenționat să se facă stăpâni ai pistolului luat de la polițist. Nici unul nu a intenționat ca după luarea pistolului să îl folosească ca şi cum ar fi al lor. Ei nu au făcut decât să dezarmeze pe opozantul lor, să înlăture dintre ei şi opozant un bun care conferea protecție opozantului.

Prin urmare, scopul însușirii bunului lipsește şi de aceea lipsește şi infracțiunea de furt.

Neexistând infracțiunea de furt nu poate subzista nici infracțiunea de tâlhărie.

Luarea pistolului din mâna poliţistului nu reprezintă decât un alt act material din întregul ansamblu de acte materiale.

A rezultat însă , cu certitudine, că au existat acțiuni de amenințare a polițistului, acțiuni ce s-au manifestat atât verbal cât şi fizic.

Cum activitatea inculpaților nu s-a mărginit doar la acest aspect al amenințării şi s-au exercitat alte violențe, fizice,  amenințarea a fost absorbită de activitatea de lovire sau alte violențe.

În privința acestei ultime infracțiuni se are în vedere că prin acțiunea de smulgere a pistolului din mâna polițistului au fost produse leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 3-4 zile de îngrijiri medicale astfel că suntem în prezența infracțiunii prevăzută de art 193 alin 2 C Pen şi cum toţi inculpații sunt coautori această împrejurare se răsfrânge asupra  fiecăruia dintre inculpați.

Smulgerea pistolului din mâna polițistului nu ar fi putut avea loc fără contribuția celorlalți inculpați care fie îl țineau pe polițist imobilizat la pământ, fie îl loveau peste mână şi umăr, fie îl țineau de mâini ori haine.

În acest context, instanța constată că activitatea fiecăruia dintre inculpaţi întrunește elementele unei singure infracțiuni, cea prevăzută de art 257 alin 1 C Pen , anume ultrajul produs prin lovire sau alte violențe. Cum persoana violentată era un polițist şi acesta se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu devin aplicabile dispozițiile alin 4 al art 257 C Pen.

Acestea sunt motivele pentru care instanța va dispune pentru fiecare inculpat în parte schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen şi din infracțiunea prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C Pen  cu  aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C Pen cu aplicarea art 38 C Pen într-o unică infracțiune de ultraj sub forma  prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C pen.

Cum fapta a fost săvârșită de 4 persoane împreună devin incidente şi dispozițiile art 77  lit a C Pen pentru fiecare inculpat în parte.

Întrucât AC era minor la data săvârșirii faptei sunt incidente pentru ceilalţi 3 inculpaţi dispoziţiile art 77 lit d C pen. iar pentru Amet Cocoș dispoziţiile art 113 şi urm C Pen.

Din cuprinsul fişei de cazier judiciar a inculpaților se contată că AG a fost condamnat în trecut la pedeapsa închisorii de 1 an, a cărei executare a fost suspendată condiționat, pedeapsă aplicată prin sentința penală cu nr. 2074/2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea. Hotărârea de condamnare a rămas definitivă la 23.12.2014 şi prevedea un termen de încercare de 3 ani.

Raportat la dispoziţiile art 41 C pen se constată că lui AG îi sunt aplicabile dispoziţiile art 44 C Pen.

În concluzie, instanța urmează a califica juridic faptele inculpaţilor AAşi AB ca fiind infracțiunea de ultraj sub forma prevăzută de art  257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C pen şi cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen.

Pentru AG se reţine săvârșirea la 24.09.2016 a infracțiunii de ultraj sub forma prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen şi cu aplicarea art 44 C Pen.

Pentru AC se reţine săvârșirea infracțiunii de ultraj sub forma prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen, cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi cu aplicarea art 113 C Pen.

Instanța constată că inculpații au săvârșit infracțiunea de ultraj,  motiv pentru care va aplica fiecăruia câte o sancțiune.

Pentru inculpații majori se vor avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, de împrejurările în care fapta a avut loc, rezultatul produs cât mai ales cel care s-ar fi putut produce ( descărcarea accidentală a armei sau utilizarea ei de către inculpați ).  Având în vedere ca , potrivit art 257 alin 4 C Pen pedeapsa este cea  prevăzută de lege pentru infracțiunea mijloc prin care se săvârșește ultrajul ale cărei limite se majorează cu o jumătate rezultă că limitele de pedeapsă sunt - în cazul lovirii sau alte violenţe  - de la 9 luni la 7 ani şi jumătate.

Pentru aceste considerente instanța urmează să stabilească pedeapsa de 3 ani închisoare în sarcina fiecăruia dintre  inculpații majori Amet Ag, AG şi AB  sub aspectul săvârșirii la data de 24.09.2016 a infracțiunii de ultraj.

La individualizarea acestor sancțiuni instanța are în vedere obiectul juridic special al infracțiunii de ultraj , anume relațiile sociale privitoare la respectul datorat autorității de stat ceea ce presupune stimă şi respect faţă de funcționarul public.

Curtea Constituțională arăta că protecția penală asigurată autorităților reprezintă garanția exercitării atribuțiilor ce îi revin  şi nicidecum un privilegiu, iar legitimitatea sa derivă din însăşi legitimitatea existenței autorității.

Alăturat obiectului juridic specific infracțiunii de ultraj se află şi cel al infracțiunii de lovire anume cel ce se referă la ocrotirea integrității corporale sau a sănătății unei persoane fizice.

Având în vedere infracțiunea complexă care este ultrajul, persoana vătămată şi calitatea acesteia, împrejurările în care a avut loc dar şi funcția exemplificativă a pedepsei instanța urmează a dispune executarea efectivă a pedepsei de 3 ani închisoare , în detenție.

Pentru inculpatul minor AC instanța urmează a lua o măsură educativă, privativă de libertate. Ținând seama de aceleași criterii mai sus enumerate urmează ca, în temeiul art 125 C Pen raportat la art 129 C pen să se ia faţă de inculpatul minor AC măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

Aşa cum se preciza mai sus, AG a mai fost condamnat anterior, executarea pedepsei fiind suspendată condiționat prin sentința penală cu nr. 2074/2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea.

Raportat la dispozițiile art 15 din Legea nr. 187/2012 care precizează că regimul suspendării condiționate , inclusiv sub aspectul revocării este cel prevăzut în C Pen 1969, urmează a se dispune revocarea măsurii suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare anterior aplicată şi adiționarea la acea pedeapsă a pedepsei de 3 ani închisoare ce se va aplica prin prezenta hotărâre.

Prin urmare, pentru AG pedeapsa rezultantă de executat este cea de 4 ani închisoare.

Faţă de natura şi gravitatea infracțiunii săvârșite instanța urmează a aplica inculpaților majori şi o pedeapsă complementară respectiv cea prevăzută de art 66 alin 1 lit a şi b C Pen apreciind că între fapta săvârșită şi exercitarea dreptului de a fi ales  şi dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat există incompatibilitate.

Durata pedepsei complementare va fi de 2 ani pentru AAşi AB şi de 3 ani pentru AG, pedeapsa urmând a fi executată după executarea pedepsei închisorii.

Faţă de dispoziţiile art  65 C pen , pe durata executării pedepsei închisorii se vor interzice exercitarea drepturilor a căror exercitare ava fi interzisă ca pedeapsă complementară.

Cum fiecare dintre cei patru inculpaţi a fost reţinut 24 de ore şi au fost arestaţi preventiv, iar pentru AAşi AG şi arestaţi la domiciliu , din sancţiunea de executat se va scade perioada reţinerii din 26.09.2016, perioada arestului preventiv de la  27.09.2016 până la 15.02.2017 şi perioada arestului la domiciliu de la 16.02.2017 până la 23.06.2017 pentru AAşi AG, iar pentru AB şi AC se va scade perioada reţinerii de 24 de ore din 26.09.2016 şi arestul preventiv  de la 20.10.2016 şi până la 18.11.2016 inclusiv.

Partea vătămată BPs-a constituit parte civila în cauză cu suma de 50000 lei reprezentând daune morale.

Este fără de tăgadă că, prin acțiunea concentrată a inculpaților, partea civilă a suferit un prejudiciu de ordin moral atât ca urmare a actelor violente exercitate asupra sa cât şi a posturii în care a fost pus în calitatea sa de poliţist. Prin acțiunea inculpaților asupra polițistului şi în legătură cu activitatea acestuia s-a adus atingere atât persoanei fizice dar si autorității de stat, care presupune stima si respect față de un funcționar ce exercita o funcție ce implica autoritatea de stat. Sunt avute în vedere nu numai numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea rănilor produse cât mai cu seamă spaima trăită de partea civilă , poliţist, care s-a văzut înconjurat de mai multe persoane agresive, unele care îl violentau fizic , altele care îl amenințau cu moartea şi care simulau acțiuni de lovire în condițiile în care nu se putea refugia nicăieri.

Cu atât mai mult spaima produsă după smulgerea pistolului, pistol care putea fi utilizat chiar împotriva sa.

Multitudinea agresorilor, modalitatea în care lucrurile s-au petrecut, au relevat părții civile doar aspectele negative  ale profesiei sale şi au produs cu siguranţă părţii civile o traumă psihică care a avut repercusiuni şi după săvârşirea faptei.

În acest context, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Bică Petrică, în parte.

În temeiul art 397 C Pr Pen raportat la art 1357 şi art 1382 C Civ, conform căruia cel ce cauzează altuia un prejudiciu este obligat să îl repare, şi conform căruia cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat,  vor fi obligaţi inculpaţii, în solidar la plata sumei de 30.000 lei către partea civilă,  cu titlu de daune morale, suma apreciată de către instanță suficientă a repara prejudiciul produs.

Pentru că la săvârșirea infracțiunii s-a folosit şi o bucată de fier beton în temeiul art 112 alin 1 lit b C Pen instanța urmează a  dispune luarea măsurii confiscării speciale , bunul fiind  ridicat prin procesul verbal de cercetare la faţa locului din 24.09.2016 , aflat în Camera de Corpuri Delicte a IPJ Tulcea. 

Având în vedere soluția ce urmează a se lua precum şi dispozițiile art 274 alin 2 C Pr Pen instanța urmează a obliga inculpații Amet Ag,  AG, AB şi AC la plata a câte 1200 lei fiecare către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Onorariile apărătorilor din oficiu, câte 470 lei fiecare , se vor vira din fondurile MJ către BA Tulcea pentru avocat Dore Maria şi avocat Popescu Alexandru şi câte 165 lei fiecare pentru avocat Maria Dore şi avocat Parfene Constantin (cameră preliminară).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art 386 C Pr Pen

I. Schimbă încadrarea juridică a faptelor privind pe inculpatul AA din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen şi din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C Pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C Pen cu aplicarea art 38 C Pen în infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C pen şi cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen.

II.Schimbă încadrarea juridică a faptelor privind pe inculpatul AG din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen şi din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C Pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C Pen cu aplicarea art 38 C Pen în infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C pen cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen. şi cu aplicarea art 44 C Pen.

III.Schimbă încadrarea juridică a faptelor privind pe inculpatul AB din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen şi din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C Pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C Pen cu aplicarea art 38 C Pen în infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C pen şi cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen.

IV.Schimbă încadrarea juridică a faptelor privind pe inculpatul AC din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen şi din infracţiunea prevăzută de art 257 alin 2 şi 4 C Pen cu aplicarea art 233-234 alin 1 lit d C Pen cu aplicarea art 38 C Pen în infracţiunea prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen, cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi cu aplicarea art 113 C Pen.

I.În temeiul art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen şi cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen

Condamnă inculpatul AMET Ag, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art 67  C Pen

Interzice inculpatului Amet Anghel, pe o durată de 2 ani,  exerciţiul drepturilor prevăzute de art 66 alin 1 lit a si lit b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile  publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ce se va executa în condițiile art 68 alin 1 lit c C Pen .

În temeiul art 65 C Pen

Aplică inculpatului Amet Anghel, pe durata executării, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art 66 alin 1 lit a si lit b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile  publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Deduce din pedeapsa de executat , de 3 ani închisoare, perioada reţinerii de 24 de ore din 26.09.2016, a arestului preventiv de la 27.09.2016 până la 15.02.2017 şi perioada arestului la domiciliu de la 16.02.2017 până la 23.06.2017.

II.În temeiul art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen şi cu aplicarea art 44 C Pen

Condamnă inculpatul AG la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art 67  C Pen

Interzice inculpatului AG, pe o durată de 3 ani,  exerciţiul drepturilor prevăzute de art 66 alin 1 lit a si lit b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile  publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ce se va executa în condițiile art 68 alin 1 lit c C Pen .

În temeiul art 65 C Pen

Aplică inculpatului AG, pe durata executării, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art 66 alin 1 lit a si lit b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile  publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art 15 din Legea nr. 187/2012

Revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală cu nr. 2074/2014 pronunţată de Judecătoria Tulcea, pedeapsă ce se va adiţiona celei de 3 ani aplicată prin prezenta hotărâre rezultând pedeapsa de 4 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa de executat , de 4 ani închisoare, perioada reţinerii de 24 de ore din 26.09.2016, a arestului preventiv de la 27.09.2016 până la 15.02.2017 şi perioada arestului la domiciliu de la 16.02.2017 până la 23.06.2017.

III.În temeiul art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen şi cu aplicarea art 77 alin 1 lit a şi d C Pen

Condamnă inculpatul AB, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art 67  C Pen

Interzice inculpatului AB, pe o durată de 2 ani,  exerciţiul drepturilor prevăzute de art 66 alin 1 lit a si lit b, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile  publice sau în orice alte funcții publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exercițiul autorității de stat ce se va executa în condițiile art 68 alin 1 lit c C Pen .

În temeiul art 65 C Pen

Aplică inculpatului AB, pe durata executării, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art 66 alin 1 lit a si lit b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile  publice sau în orice alte funcții publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorității de stat.

Deduce din pedeapsa de executat, de 3 ani închisoare, perioada reţinerii de 24 de ore din 26.09.2016 şi a  arestului la domiciliu de la 20.10.2016  până la 18.11.2016 inclusiv.

IV. În temeiul art 125 C Pen raportat la art 129 C pen

 Ia faţă de inculpatul minor AC, măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj sub forma prevăzută de art 257 alin 1 şi 4 C Pen cu referire la art 193 alin 2 C Pen şi cu aplicarea art 77 alin 1 lit a C Pen.

Deduce din durata măsurii educative privativă de libertate , de 2 ani, perioada reţinerii de 24 de ore din 26.09.2016 şi a  arestului la domiciliu de la 20.10.2016  până la 18.11.2016 inclusiv.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Bică Petrică, în parte.

În temeiul art 397 C Pr Pen raportat la art 1357 C Civ şi art 1382 C Civ

Obligă, în solidar,  pe inculpaţii Amet Anghel, AG, AB şi AC la plata sumei de 30.000 lei către partea civilă BP, cu titlu de daune morale.

În temeiul art 112 alin 1 lit b C Pen

Dispune luarea măsurii confiscării speciale a unei bucăţi din fier beton ridicată prin procesul verbal de cercetare la faţa locului din 24.09.2016 , bun aflat în Camera de Corpuri Delicte a IPJ Txxx.

În temeiul art 274 alin 2 C Pr Pen

Obligă fiecare dintre inculpaţii Amet Ag,  AG, AB şi AC la plata a câte 1200 lei fiecare către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Onorariile apărătorilor din oficiu se vor vira din fondurile MJ către BA Tulcea, câte 470 lei fiecare , pentru avocat DM şi avocat PA şi câte 165 lei fiecare pentru avocat MD şi avocat P.Ctin.

Cu drept de apel, în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 18.04.2018.

Preşedinte, Grefier,

În temeiul art. 406 C.proc.pen.,

pentru grefier aflat în CM,

 semnează grefierul şef.

Domenii speta

Spete similare