Rezoluţiune contract

R O M Â N I A

 JUDECĂTORIA   Dosar nr.166/248/2017

ÎNTORSURA BUZĂULUI

SENTINŢA  CIVILĂ NR.163

Şedinţa publică  din  data de 20 iunie 2017

Instanţa  constituită din:

PREŞEDINTE : ...- judecător

GREFIER : ...

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul ...în contradictoriu cu pârâţii ...şi ..., având ca obiect „rezoluţiune contract”.

Procedură fără citare părţilor, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei  instanţei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, stadiul procesual.

Se constată că dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 13.06.2017, iar conform celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, în temeiul art.396 alin.1 Cod procedură civilă, din lipsă de timp a amânat pronunţarea pentru astăzi, 20.06.2017.

Judecătoria, în urma deliberării, a pronunţat hotărârea de mai jos.

JUDECĂTORIA,

Deliberând asupra cauzei de faţă,

Pe rolul instanţei, s-a înregistrat sub nr.575/248/2016 la data de 25.11.2016, cererea formulată de reclamantul ...în contradictoriu cu pârâţii ...şi  ..., prin care s-a solicitat ca instanţa prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună următoarele:

- rezoluţiunea contractului de întreţinere cu rezerva dreptului de uzufruct viager, a interdicţiei de înstrăinare şi grevare şi cu beneficiul întreţinerii, autentificat sub nr. 361/26.02.2016 la BNP ..., în subsidiar nulitatea absolută parţială privind înstrăinarea proprietăţilor extratabulare de 3200mp teren – la hotar, 5/8 din 6900 mp teren Zăbrătău, ¼ din 1400 mp teren în grădină, în subsidiar anularea contractului pentru leziune, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară;

- nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare cumpărare din 18.03.2016 privind tractorul marca Fiat cu nr. de înmatriculare CV- 076, nr. identificare 23993 pentru eroare obstacol - errore in corpore, în subsidiar pentru leziune,

- obligarea pârâţilor să restituie lemnele de foc (20 metri steri) şi oile (în număr de 5),

- cu cheltuieli de judecată.

În fapt, în conţinutul cererii, s-a arătat că între părţi a fost încheiat contractul de întreţinere cu rezerva dreptului de uzufruct viager, a interdicţiei de înstrăinare şi grevare şi cu beneficiul întreţinerii autentificat sub nr.361/26.02.2016, prin care reclamantul a transmis pârâţilor, în calitate de nepoţi ai săi, nuda proprietate asupra casei şi terenului situate în judeţul Covasna, ..., înscrise în CF nr.24461 Sita Buzăului, sub A1, nr. top 1563/1, curţi construcţii în suprafaţă de 3040 mp şi construcţiile A1.1 cad. C1 1563/1-C1 casa, A1.2 top 1563/1-C2 anexe gospodăreşti. Prin acelaşi contract s-a transmis şi nuda proprietate asupra terenurilor extratabulare, respectiv teren extravilan în punctul numit „la hotar” în suprafaţă de 3200 mp, cota de 5/8 parte din suprafaţa de teren fâneaţă extravilan în punctul numit „Zăbrătău”, cota de ¼ parte din suprafaţa de 1400mp situat în punctul „în grădină”.

Transmiterea nudei proprietăţi s-a făcut cu rezerva dreptului de uzufruct, interdicţiei de înstrăinare şi grevare, cu beneficiul întreţinerii în favoarea reclamantului, aspecte menţionate în cuprinsul contractului, astfel pârâţii s-au obligat să presteze întreţinere reclamantului tot restul vieţii, ce constă în: hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, încălzire, igiena corporală, îngrijire medicală, spitalizare la nevoie, iar după deces înmormântarea potrivit obiceiului.

A mai arătat reclamantul că după momentul încheierii contractului pârâţii şi-au schimbat atitudinea faţă de el, nu şi-au mai dat interesul în îngrijirea sa, treceau la 3-4 zile pe la domiciliul său şi îi aduceau câte o porţie de mâncare în cutii de conserve de metal, fără a fi încălzită, vorbeau urât şi pe un ton ridicat şi nu îl ajutau să se spele. De asemenea, a mai precizat reclamantul că pârâţii nu l-au ajutat deloc cu curăţenia în casă, cu procurarea lemnelor de foc şi cu aprinderea focului.

Reclamantul a susţinut că au fost situaţii în care a solicitat pârâtului să îl ducă la doctor întrucât nu se simţea bine, însă acesta refuza. În privinţa medicamentelor, acestea erau achiziţionate de către mama ori mătuşa pârâtului care locuiesc în aceeaşi curte cu el. Au mai existat situaţii în care starea sa de sănătate era precară, neputându-se ridica din pat, iar în acest timp nu a beneficiat de sprijinul pârâţilor.

Datorită acestor neajunsuri şi stării în care se afla, reclamantul a arătat că a discutat cu sora sa care este stareţă la Mănăstirea Ţigăneşti, ulterior aceasta a apelat la o nepoată mai îndepărtată pentru a se deplasa la domiciliul său şi a-l îngriji, astfel aceasta din urmă venind la domiciliul său doua zi şi hotărând să îl ia la locuinţa sa pentru a-l îngriji, la momentul respectiv pârâtul făcând scandal, având chiar un comportament violent, luându-l de mâni şi trântindu-l pe pat, acţiune în urma căreia, datorită sănătăţii precare s-a dezechilibrat căzând, iar în urma acestui incident a suferit mai multe vânătăi pe corp.

Mai arată reclamantul că din 16 iunie 2016 a hotărât să plece de la domiciliu, la locuinţa numitei ..., la momentul părăsirii domiciliului, pârâtul a făcut scandal, opunându-se plecării sale, iar de atunci pârâţii nu s-au interesat deloc de el, vorbind doar de câteva ori la telefon.

În continuare, reclamantul a precizat că, cu toate că în contract s-a trecut un preţ, acesta nu a primit nicio sumă de bani. 

În drept s-au invocat dispoziţiile art.194 şi urm. art.453 Cod procedură civilă, art.2263 Cod civil, art.1221, art.1222, art.1223, art.1236 Cod civil, art.1204, art.1250 Cod civil.

Alăturat cererii şi pe parcursul judecăţii s-au anexat următoarele înscrisuri: contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.361/26.02.2016, contract de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit, notificare în vederea soluţionării amiabile, extras din ghidul privind valorile proprietăţilor imobiliare 2016, practică judiciară, extras CF (f.7-10, 82-94, 96).

Cererea de chemare in judecata având ca temei rezoluţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.29 lit. c din OUG nr.80/2013, pentru temeiurile invocate în subsidiar s-a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 1095 lei, potrivit art.3 alin. 2 lit. a OUG nr.80/2013 (f.11).

Situându-se pe o poziţie procesual contradictorie, pârâţii au depus întâmpinare (f.12-15) prin care au invocat pe cale de excepţie lipsa motivării în fapt şi în drept a cererii de chemare în judecată şi insuficientei timbrări, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea excepţiei lipsei motivării în fapt şi în drept a cererii de chemare în judecată s-a arătat că aceasta nu respectă dispoziţiile art.194 Cod procedură civilă, astfel că nu este evidenţiată o descriere detaliată a unei situaţii de fapt concrete, aspectele invocate în cuprinsul cererii introductive sunt insuficiente în raport cu cerinţele motivării unei acţiuni adresate instanţei de judecată.

Referitor la excepţia insuficientei timbrări se arată că taxa de timbru nu a fost achitată la valoarea actuală de circulaţie a imobilelor ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare.

Pe fond s-a arătat, sub un prim aspect că în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare nu este inserată nicio clauză privind interdicţia de înstrăinare.

S-a mai reţinut că contractul a cărui rezoluţiune se solicită a fost încheiat având la bază împrejurarea că pârâtul este nepotul reclamantului şi s-a ocupat, alături de mama şi de tatăl său (fiul reclamantului) de întreţinerea acestuia, precum şi a bunicii paterne, care a decedat la data de 09.12.2015. Din anul 1966, după căsătoria părinţilor săi, aceştia au trăit şi convieţuit alături de reclamant în imobilul situat în ..., judeţul Covasna, obiect al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.361/26.02.2016, în cele mai bune condiţii, fără a exista probleme. Mai mult, părinţii săi şi-au edificat în curte cu reclamantul o casă, mama sa locuind în continuare în curte cu reclamantul, preocupându-se de îngrijirea şi întreţinerea gospodăriei.

În continuare s-a arătat că după decesul bunicii paterne, pârâţii au convenit împreună cu reclamantul, mama şi fraţii săi, ca ei să se ocupe de întreţinerea şi îngrijirea reclamantului, fapt pentru care la 26.02.2016, concomitent cu actele de dezbatere succesorală după bunica paternă s-a încheiat şi contractul de vânzare cumpărare invocat în cauză.

Cu privire la obligaţiile stabilite prin contractul de vânzare cumpărare, pârâţii au arătat că i-a oferit reclamantului îngrijirile medicale corespunzătoare, i-a asigurat hrana necesară, iar după plecarea acestuia i-a depozitat în congelator spre conservare carne, brânză şi diverse alimente, au achitat facturile de utilităţi, a îngrijit casa şi gospodăria reclamantului, precum şi animalele.

Cu toate acestea, în luna iulie 2016 reclamantul a părăsit domiciliul, refuzând orice contact şi ajutor din partea lor, deşi a fost rugat să se întoarcă acasă; apelându-se şi la reprezentanţii primăriei Sita Buzăului prin care s-a solicitat efectuarea unei anchete sociale.

Referitor la nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare cumpărare în ceea ce priveşte proprietăţile extratabulare au solicitat respingerea  petitului ca inadmisibil. În acest sens invocă dispoziţiile art.20 alin. 2 din Legea nr.17/2014 potrivit cărora este permisă vânzarea terenurilor în extravilan şi neintabulate între rude până la gradul III, aspecte enunţate şi în cuprinsul contractului încheiat. Pe de altă parte, se arată că potrivit prevederilor art.56 din Legea nr.71/2011, dispoziţiile art.557 alin. 4, art.565, art.885 alin.1 şi art.886 Cod civil, se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective potrivit dispoziţiilor Legii nr.7/1996.

În privinţa solicitării privind anularea contractului de vânzare cumpărare pentru leziune, s-a arătat că preţul a fost stabilit de comun acord cu reclamantul, raportat la faptul că o parte din imobil aparţine părinţilor săi, contractul fiind încheiat în considerarea relaţiilor de familie armonioase existente între părţi.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.146 alin.6, art.194, art.205 şi urm. Cod procedură civilă, OUG nr.80/2013, art.20 alin. 2 din Legea nr.17/2014, art.1251, art.1247, art.2236 şi urm Cod civil.

Alăturat întâmpinării şi pe parcursul judecăţii s-au anexat următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, certificat de moştenitor nr.19/26.02.2016, certificat de moştenitor nr.18/26.02.2016, acte de lichidare a regimului comunităţii legale autentificate sub nr.359/26.02.2016 şi nr. 360/26.02.2016, adeverinţa nr.7583/29.12.2016 emisă de primăria Sita Buzăului, cerere către primăria Sita Buzăului din 18.07.2016, anchetă socială, acte medicale (f.16-22, 50-64, 97-100).

Asupra excepţiei insuficienţei timbrări a cererii invocată de pârâţi prin întâmpinare, instanţa s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din 07.03.2017, argumentele fiind expuse în conţinutul acesteia, iar excepţia lipsei motivări în fapt şi în drept invocată de pârâţi prin întâmpinare a fost unită cu fondul.

La termenul de judecată din data de 21.03.2017 instanţa a dispus disjungerea petitului privind rezoluţiunea contractului de întreţinere cu rezerva dreptului de uzufruct viager, fiind format prezentul dosar cu nr.166/248/2017.

În temeiul art.258 Cod procedură civilă s-a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâţilor şi proba testimonială privind audierea martorilor ..., ...şi ..., iar pentru pârâţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, ancheta socială la domiciliul reclamantului şi proba testimonială cu martorii ..., ...şi ..., fiind respinsă proba cu cercetarea la faţa locului şi proba cu expertiza de evaluare bunuri imobile.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între reclamantul ...şi pârâţii ...şi ... s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare din data de 26.02.2016, autentificat sub nr.361 de către BNP .... Prin acest contract, ...le-a transmis lui ...şi ... nuda proprietate asupra imobilului înscris în CF nr.24461 a localităţii Sita Buzăului de sub A1, nr. top 1563/1 curţi construcţii în suprafaţă de 3040 mp şi construcţiile A1.1 cad C1 top 1563/1-C1 casă, A1.2 top1563/1-C2 anexe gospodăreşti, situate în ..., judeţul Covasna, precum şi asupra proprietăţii extratabulare privind suprafaţa de 3200 mp teren fâneaţă extravilan situat în punctul numit „La Hotar”, cota de 5/8 parte din suprafaţa de 6900 mp teren fâneaţă extravilan în punctul numit „Zăbrătău” şi cota de ¼ parte din suprafaţa de 2400 mp teren agricol, din care 100 mp arabil intravilan şi 400 mp fâneaţă extravilan, situat în punctul numit „În Grădină” şi a păstrat dreptul de uzufruct viager.

Prin acelaşi contract, părţile au stabilit că dobânditorii vor presta pe toată durata vieţii cele necesare traiului, constând în: asigurarea hranei, îmbrăcăminţii, medicamente, în caz de boală tratament medical, iar în caz de deces înmormântarea cu ritualurile creştineşti potrivit obiceiului locului (f 7-8).

Pentru determinarea legii aplicabile, instanţa aminteşte prevederile art.2 Cod civil din 2011, respectiv art.3 din Legea nr.72/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora, actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. Astfel, având în vedere că părţile au încheiat contractul la data de 26.02.2016, instanţa constată că în cauză se aplică Codul civil din 2011.

În raport de aceste dispoziţii, instanţa reţine  că  în soluţionarea prezentei acţiuni  va avea în vedere, cu privire la natura contractului, mai sus menţionat că s-a prevăzut calitatea de întreţinut a vânzătorului, s-au identificat elementele de stabilire a obligaţiei de întreţinere, respectiv hrană, îmbrăcăminte, medicamente, etc. şi s-a prevăzut momentul de la care îşi produce efecte obligaţia pârâţilor de întreţinere a acestuia, inserându-se o clauză din care rezultă că  pârâţii, de la momentul intrării în posesie de drept, care se face la data încheierii contractului, vor suporta toate sarcinile publice pe viitor, inclusiv a clauzei de întreţinere.

Instanţa mai reţine că în literatura de specialitate şi în practica judiciară s-a statuat că în ceea ce priveşte natura juridică a acestui contract trebuie să se stabilească obligaţia principală,  scopul principal urmărit de părţi la încheierea contractului, astfel încât „dacă obligaţia principală a dobânditorului este prestarea întreţinerii, contractul va fi de întreţinere, chiar dacă în contract s-a stipulat preţul imobilului înstrăinat, această împrejurare fiind irelevantă şi nu poate modifica natura juridică a contractului”.

În consecinţă, instanţa va reţine că între părţi s-a perfectat un contract de întreţinere, încheiat sub imperiul Codului Civil din 2011, fiind un contract numit căruia îi vor fi aplicabile dispoziţiile prevăzute la art.2254 şi urm. din Codul civil.

Stabilind natura contractului, instanţa va analiza cu prioritate excepţia lipsei motivării în fapt şi în drept a cererii de chemare în judecată invocată de către pârâţi prin apărător.

În deliberare, asupra acestei excepţii, instanţa are în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 194 lit. d Cod procedură civilă, prin motive de fapt şi de drept urmează a fi înţelese toate acele împrejurări, circumstanţe, dar şi principii, instituţii, categorii, reguli juridice, a căror cunoaştere este necesară pentru explicarea şi lămurirea obiectului procesului.

Cum reclamantul ...– deşi a beneficiat de asistenţă juridică calificată – la primul termen de judecată, instanţa a procedat din oficiu la punerea în discuţia părţilor a temeiului juridic al petitelor formulate în principal şi în subsidiar, restabilind calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii.

Pentru motivele expuse excepţia urmează a se respinge ca neîntemeiată.

Asupra fondului cauzei, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art.1270 alin. 1 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar potrivit art.1516 alin. 1 Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

De asemenea, instanţa reţine şi dispoziţiile art.2254 alin.1 Cod civil, potrivit cărora prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată, precum şi pe cele ale art.2257 Cod civil conform cărora debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului; debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare; întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală.

Temeiul juridic al rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor ce le revin părţilor contractante, conform art.1549 Cod civil, care statuează în sensul că dacă nu se cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluţiunea contractului.

Pentru a se putea dispune rezoluţiunea contractului este necesar a fi îndeplinite două condiţii, respectiv una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile ce-i revin, iar debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere, potrivit prevederilor legale.

În ceea ce priveşte condiţia punerii în întârziere, instanţa aminteşte prevederile art.1523 alin.2 lit. a Cod civil, care statuează în sensul că debitorul este de drept în întârziere când obligaţia nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit termen, pe care debitorul l-a lăsat să treacă. Astfel, caracterul alimentar al obligaţiei de întreţinere, face ca rezoluţiunea să nu fie condiţionată de punerea în întârziere a părţilor.

În ceea ce priveşte a doua condiţie, instanţa reţine că, în prezenta cauză, reclamantul a solicitat rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat sub nr.361 din data de 26.02.2016  motivat de faptul că pârâţii nu şi-au îndeplinit, în mod culpabil, obligaţia de întreţinere asumată prin contract (în sensul că nu s-au interesat de starea reclamantului, s-au purtat necuviincios şi agresiv cu acesta, nu au prestat niciun fel de întreţinere).

Potrivit art.2263 alin. 2 Cod civil, atunci când comportamentul celeilalte părţi face imposibilă executarea contractului în condiţii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluţiunea. Alin.3 al aceluiaşi articol prevede că în cazul prevăzut la alin.2, precum şi atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligaţiei de întreţinere, rezoluţiunea nu poate fi pronunţată decât de instanţă, dispoziţiile art.1552 nefiind aplicabile. Orice clauză contrară este considerată nescrisă.

Instanţa mai reţine că debitorii şi-au asumat o obligaţie de a face succesivă, implicând îndatorirea acestora de a săvârşi toate acţiunile ce sunt necesare pentru a asigura întreţinerea creditorului său (să îi procure hrana, să îi asigure îmbrăcămintea, menajul, să se îngrijească de sănătatea acestuia). În consecinţă, întreţinerea trebuie asigurată în mod complet, în funcţie de criteriul obiectiv al nivelului obişnuit de trai al întreţinutului, avut la momentul încheierii contractului. În absenţa unei clauze contractuale exprese, nu prezintă nicio relevanţă împrejurarea că beneficiarul întreţinerii are suficiente mijloace materiale sau că este încă în putere; aceasta, deoarece obligaţia convenţională de întreţinere nu se confundă cu obligaţia legală, când obligaţia de întreţinere depinde de starea de nevoie a celui îndreptăţit să o primească.

La interogatoriu reclamantul a declarat că la iniţiativa pârâtului a mers la notar unde a încheiat contractul. Cu toate că reclamantul a susţinut că pârâţii nu îl vizitau, acesta a afirmat că pârâtul era agresiv şi îi vorbea urât, iar mâncare îi aducea o dată la 2-3 zile. A mai arătat reclamantul că nu a fost ajutat niciodată să se spele, se ocupa singur de curăţenia locuinţei, el căra lemenele şi îşi făcea focul, îşi făcea singur de mâncare şi plătea facturile de utilităţi din banii lui. Medicamentele i le aducea mama pârâtului şi tot ea se ocupa de administrarea acestora. La medic era însoţit de pârât, însă plata medicamentelor şi deplasărilor era efectuată de el.

Analizând punctual afirmaţiile reclamantului, instanţa reţine următoarele:

Cu privire la iniţiativa încheierii contractului de întreţinere, potrivit răspunsului la întrebarea nr.6 din interogatoriul luat pârâtului, respectiv întrebarea nr.5 din interogatoriul pârâtei, încheierea contractului de întreţinere s-a făcut la solicitarea reclamantului întrucât pârâtul era singurul nepot care locuia în zonă, reclamantul fiind văduv şi în vârstă a hotărât ca acesta să îl îngrijească până la deces, aşa cum s-a întâmplat şi cu soţia reclamantului.

Aceste aspecte sunt susţinute de declaraţiile martorei ..., care a precizat că anterior încheierii contractului a discutat cu reclamantul când a fost la domiciliul acestuia, înştiinţându-i că doreşte să încheie un contract prin care să cedeze bunurile nepoţilor în schimbul întreţinerii, totodată solicitându-i să fie şi ea prezentă ca martor. (f.71). De asemenea, potrivit declaraţiei martorei ..., cu o seară înainte de a merge la notar, reclamantul a venit la domiciliul martorei pentru a-i mărturisi intenţia sa şi a se sfătui cu aceasta în această privinţă (f.70).

În ceea ce priveşte respectarea clauzei de întreţinere, pârâţii au declarat la interogatorii că au prestat întreţinere reclamantului atât înainte de încheierea contractului, cât şi ulterior, fiind ajutaţi de mama pârâtului care locuia în aceeaşi curte cu reclamantul.

Astfel, reclamantul era vizitat în fiecare zi, atât de pârâţi cât şi de copii acestora, potrivit răspunsului la întrebarea nr.2 din interogatoriul pârâtului. Pârâta, la răspunsul la întrebarea nr.6 din interogatoriu, a arătat că îl vizita zilnic, dimineaţa trecea pe la el când pleca la serviciu, anterior îl suna să îl întrebe ce doreşte să îi aducă.

Răspunsurile pârâţilor se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. Martora ...... a afirmat că pe perioada în care se afla la domiciliul reclamantului a observat că acesta avea o relaţie apropiată cu pârâţii, deseori acolo se afla şi mama pârâtului care se ocupa de aprinderea focului. (f.72), martora ...a declarat că pârâţii vorbeau frumos cu reclamantul (f.79), iar martorul ..., care a stat în chirie la reclamant, locuind în aceeaşi cameră cu acesta pe perioada februarie - august 2016, a susţinut că pârâţii se comportau frumos cu reclamantul, pârâta fiind chiar afectuoasă cu acesta (f.73). De asemenea, din declaraţiile martorei propusă de reclamant ..., reiese că aceasta are cunoştinţă de la reclamant că pârâţii se comportau şi îi vorbeau frumos. (f.71).

În respectarea obligaţiei de a-i asigura hrana, la întrebarea nr.5 din interogatoriul pârâtului, respectiv întrebarea nr.4 din interogatoriul pârâtei, reiese că aceştia se ocupau de pregătirea hranei, reclamantul neputând să îşi pregătească hrana de zi cu zi, acesta mai făcea o mămăligă, însă ciorbe şi alte mâncăruri gătite erau aduse de pârâţi, care erau încălzite pe sobă ori erau aduse calde. Mai mult, la întrebarea nr.7 din interogatoriu, pârâta a arătat că după-amiaza, când venea de la serviciu nu apuca să mănânce, mai întâi îi ducea cele necesare hranei reclamantului.

În faţa instanţei martorul ... a declarat că pe perioada în care a stat în chirie la reclamant l-a observat pe pârât care îi aducea mâncare în fiecare seară, însă şi peste zi pârâţii îi aduceau de mâncare, întâmplându-se să îi vadă de la locul unde muncea (f.73). În acelaşi sens, martora ...... a relatat că după efectuarea unui tratament medical, îl mai vizita pe reclamant o dată la lună, la un moment dat găsindu-l la masă mânca, acesta afirmând ce mâncare bună îi face pârâta, iar într-un alt moment a fost depăşită pe stradă de pârât cu maşina, acesta ducându-i de mâncare reclamantului. (f.72), precum şi ..., care a arătat că aflându-se la locuinţa reclamantului a observat cum acestuia i s-a adus mâncare de post, iar de mai multe ori o vedea pe pârâtă care îi aducea de mâncare. (f.79).

De asemenea, potrivit declaraţiei martorei ..., propusă de reclamant, într-un episod în care era la locuinţa reclamantului pentru a-i face frecţie la picior, era şi pârâtul care intrând în cămară l-a întrebat de ce nu a mâncat merindele aduse cu o zi anterioară. Mai mult, martora a arătat că de câte ori se ducea la reclamant acesta îi relata că pârâţii îi duceau de mâncare şi aveau grijă de el (f.71).

În acelaşi sens, din declaraţia martorei ..., vecină cu reclamantul, reiese că la un moment dat  când a mers la locuinţa reclamantului i-au fost aduse alimente, respectiv ciorbă şi salată beuf. (f.70).

În ceea ce priveşte menajul locuinţei, prin răspunsurile la întrebarea nr.4 din interogatoriul pârâtei, respectiv întrebarea nr.8 din interogatoriul pârâtului, de curăţenia locuinţei se ocupa zilnic pârâta, pârâtul a precizat că reclamantul îi spunea să nu mai facă, că ieri s-a făcut curat, însă considerau că acest lucru era necesar, întrucât acolo a locuit o perioadă de timp un chiriaş.

Coroborând întregul material probator administrat în cauză instanţa reţine că din declaraţiile martorului ... rezultă că pe perioada în care a locuit în chirie la reclamant, de curăţenie se ocupa pârâta (f.73), iar din declaraţia martorei ..., reiese că la solicitarea pârâtului, de aproximativ un an a fost de mai multe ori la locuinţa reclamantului pentru a face curăţenie, respectiv o dată a zugrăvit, iar în rest a făcut curăţenie generală în camera şi baia unde locuieşte reclamantul, scuturat covoare, spălat vase, etc. (f.79). Totodată, potrivit declaraţiilor martorilor propuşi de reclamant, ...a afirmat că atunci când mergea în vizită la reclamant, în locuinţa acestuia era ordine, aceasta având cunoştinţă că mama pârâtului se ocupa de curăţenie (f.70), ... a declarat că îl vizita în fiecare duminică pe reclamant, iar în locuinţă şi baie era ordine şi curăţenie (f.71), iar ... a arătat că l-a vizitat de vreo două ori pe reclamant, aceasta afirmând că în locuinţă era curăţenie (f.39).

Referitor la igiena personală a reclamantului, pârâţii au arătat prin răspunsurile la interogatorii că, uneori reclamantul se spăla singur, însă pârâtul îl ajuta să se spele şi să se bărbierească de 2-3 ori pe lună.

În acelaşi sens, martorul ... a arătat că pârâtul îl ajuta să se bărbierească, iar pârâta îl tundea (f.73), iar martora ...a afirmat că reclamantul era îmbrăcat curat, îngrijit, acesta îi spunea că pârâţii îl ajutau să se spele şi să se îmbrace (f.79).

Faptul că reclamantul era îngrijit şi îmbrăcat curat reiese şi din declaraţiile martorilor propuşi de acesta, ..., ... şi ... (f.70,71).

Condiţiile de locuit existente după încheierea contractului de întreţinere corespund celor anterioare, reclamantul continuând să locuiască în imobilul care a făcut obiectul contractului de întreţinere.

Prin referatul de anchetă socială întocmit în cauză de primăria Sita Buzăului (f. 30,41), s-a reţinut că reclamantul a locuit într-o casă formată din 2 camere, bucătărie şi baie, având condiţii bune de locuit.

Încălzirea locuinţei reclamantului se făcea cu sobă cu lemne, iar potrivit răspunsurilor la interogatoriile pârâţilor, achiziţionarea lemnelor se făcea din banii pârâţilor, transportul lemnelor o făcea mama pârâţilor ori pârâtul, de aprinderea focului se ocupa mama pârâţilor, iar reclamantul punea lemne pe foc; de regulă pe parcursul zilei focul nu se stingea. De asemenea, de curăţarea sobei se ocupa pârâtul.

Împrejurările evidenţiate prin interogatoriile pârâţilor sunt susţinute în special, prin declaraţia martorului ... potrivit căreia coşul de lemne era adus de către pârât care îi făcea şi focul, însă uneori mai făcea şi el focul ori chiar reclamantul (f.73), precum şi a martorei ......, care a afirmat că în locuinţă era cald şi curăţenie (f.72).

De procurarea medicamentelor, potrivit răspunsului la întrebarea nr.18 din interogatoriul adresat pârâtei, se făcea de către pârât din banii pârâţilor, iar potrivit răspunsului la întrebarea nr. 1 din interogatoriul pârâtului, reclamantul se ocupa singur de administrarea medicamentelor, acest susţinând că ştie el cum să le ia.

După încheierea contractului de întreţinere, potrivit răspunsurilor la interogatorii, la întrebările nr.9, pârâtul a arătat că reclamantul a fost operat la ochi de cataractă la Spitalul Mârzescu din Braşov de medic ..., a fost transportat de mai multe ori la cabinetul medicului de familie ori fiind adus medicul de familie la domiciliul reclamantului, iar la un moment dat, urmare a unei căzături, a fost apelat serviciul de urgenţă 112 şi transportat cu salvarea la Spitalul din Sfântu Gheorghe. Relevant în speţă este şi răspunsul la interogatoriul pârâtei, întrebarea nr.2, unde aceasta a afirmat că atunci când reclamantul a fost bolnav a avut grijă de acesta ca de copilul său. Tot din interogatoriul pârâtei, la întrebarea nr.14, se reţine că aceasta a arătat că cheltuielile privind deplasările la medic şi pentru administrarea  medicamentelor  se  făceau  din  banii pârâţilor.

Aceste aspecte sunt susţinute, pe de o parte prin declaraţiile martorului ..., care a afirmat că are cunoştinţă că de două ori a fost chemat medicul la domiciliu şi de mai multe ori a fost dus la medic de către pârât, iar medicamentele îi erau aduse de către pârât (f.73), a martorei ......, care la solicitarea pârâţilor din primăvara anului 2016 s-a deplasat la domiciliul reclamantului timp de 10 zile pentru a-i face injecţii întrucât acesta era într-o stare gravă, la pat (f.72), precum şi a martorei ..., care a afirmat că reclamantul i-a spus că medicamentele i le achiziţiona pârâtul (f.79), pe de altă parte potrivit înscrisurilor medicale depuse la filele 52-63, prin care se atestă că reclamantul a fost internat în perioada 28.10.2014-31.10.2014, 23.09.2014-26.09.2014, consultat în data de 23.01.2016, 25.01.2016 şi a efectuat analize în data de 07.07.2016.

În privinţa obligaţiei de a locui împreună cu reclamantul, pârâtul, la întrebarea nr.3 din interogatoriu, a arătat că anterior încheierii contractului de întreţinere nu au existat discuţii de acest gen, însă s-a întâmplat să mai doarmă cu reclamantul, cu excepţia unei perioade de 5-6 luni când reclamantul a avut un chiriaş care a locuit în aceeaşi cameră cu el, în paturi diferite. De asemenea, pârâta la întrebarea nr.8 din interogatoriu, a arătat că reclamantul a precizat expres că poate dormi liniştit singur.

Instanţa reţine că potrivit contractului încheiat între părţi nu a fost prevăzută o astfel de obligaţie, iar avându-se în vedere starea de sănătate a reclamantului, în îndeplinirea obligaţiei de întreţinere nu se impunea ca pârâţii să locuiască împreună cu acesta.

În ceea ce priveşte susţinerile martorei ...privind agresiunea exercitată de pârât asupra reclamantului (f.70), instanţa reţine că acestea nu se coroborează cu celeritate probe administrate în cauză, iar martora însăşi nu a luat cunoştinţă în mod direct de cele afirmate. De asemenea, instanţa în aprecierea depoziţiei luate martorei ... va ţine seama că aceasta  este nepoata la care reclamantul locuieşte în prezent, iar referitor la cunoaşterea situaţiei reclamantului anterior părăsirii domiciliului aceasta a declarat că a fost în vizită la reclamant de vreo două ori, mărturia acesteia, în mare parte, bazându-se pe aspecte relatate de reclamant (f.69).

Instanţa reţine că, astfel cum reiese din declaraţia martorei ... (f.69), reclamantul a promis că pleacă pentru două zile, ulterior refuzând să se mai întoarcă, iar în perioada ulterioară, pârâţii au efectuat demersuri în vederea reîntoarcerii acestuia la domiciliu, fiind apelat telefonic de mai multe ori şi solicitându-se a se efectua o anchetă socială de primăria Sita Buzăului.

Din susţinerile pârâţilor exprimate prin interogatoriile luate, coroborate cu declaraţiile  martorilor audiaţi în cauză, instanţa reţine că pârâţii şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de reclamant, astfel cum acestea au fost menţionate în cuprinsul clauzei de întreţinere din contractul încheiat la data de 26.02.2016.

Reclamantul nu a probat starea de fapt arătată în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi anume că pârâţii îl vizitau la 3-4 zile şi îi aduceau câte o porţie de mâncare în cutii de conserve de metal, fără a fi încălzită, vorbeau urât, nu îl ajutau să se spele, nu se ocupau de curăţenia şi încălzirea locuinţei şi refuzau să îl ducă la medic.

Rezoluţiunea contractului de întreţinere se poate dispune numai în condiţiile reţinerii  unei culpe a debitorilor.

Instanţa reţine că reclamantul, dat fiind vârsta acestuia, este o persoană influenţabilă, nehotărâtă. De altfel, în referatul de anchetă socială nr. 4408/20.07.2016 întocmit de primăria Sita Buzăului, în urma sesizării pârâtului, s-a reţinut că potrivit discuţiei purtate cu reclamantul acesta a arătat că este mulţumit că pârâţii îl duceau la doctor, îi cumpărau medicamente, îi duceau mâncare, îi făceau curăţenie şi aveau grijă să aibă căldură, nemulţumirea sa era legată de singurătate. (f. 50)

Această motivaţie reiese şi din declaraţiile martorilor propuşi de reclamant, respectiv martora ... a declarat că reclamantul ar fi afirmat că după decesul soţiei sale nu va rămâne acolo, se va muta la nepoţii săi la care locuieşte şi în prezent (f.71), martora ...a arătat că reclamantul se plângea că locuieşte singur şi îi este urât (f.70), iar martora ..., în declaraţia sa a precizat că reclamantul i-a spus că nu doreşte să se întoarcă la domiciliu întrucât nu stă nimeni cu el (f.69).

Având în vedere că din probatoriul administrat reiese că pârâţii şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, instanţa va respinge acţiunea civilă formulată reclamantul ...în contradictoriu cu pârâţii ...şi ... ca neîntemeiată.

În subsidiar reclamantul a invocat nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare cumpărare privind înstrăinarea proprietăţilor extratabulare de 3200mp teren – la hotar, 5/8 din 6900 mp teren Zăbrătău, ¼ din 1400 mp teren în grădină, în temeiul dispoziţiilor art.885, 887 Cod civil şi ale Legii nr.7/1996.

Conform dispoziţiilor art.885 alin. 1 Cod civil, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea, iar potrivit art.887 alin.1 Cod civil, drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moştenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Potrivit acestui principiu, drepturile reale imobiliare iau naştere din momentul înscrierii lor în cartea funciară; încheierea solo consensu a unui act juridic civil nu este suficientă pentru dobândirea dreptului asupra unui imobil, fiind necesară şi înscrierea dreptului în cartea funciară.

Trebuie însă precizat că, conform art.56 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, dispoziţiile art.557 alin. 4, art.565, art.885 alin. 1 si art. 886 din Codul civil privitoare la efectul constitutiv al înscrierii în cartea funciară se aplica numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 82/13.08.2014, la art.1 alin.1 se prevede că actele notariale prin care se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar, se încheie numai dacă bunurile imobile sunt înscrise în cartea funciară, cu excepţia drepturilor reale provenite din moştenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum şi alte asemenea drepturi cu privire la care legea prevede în mod expres că se dobândesc fără înscriere în cartea funciară, în condiţiile şi cu respectarea art. 887 din Codul civil.

Având în vedere dispoziţiile anterior citate, precum şi faptul că în cuprinsul contractului s-a reţinut că proprietatea extratabulară prevăzută la punctul 2 sunt bunuri proprii ale vânzătorului deţinute cu drept de proprietate cu titlu de zestre şi moştenire, conform certificatului de moştenitor nr. 19 din data de 26.02.2016 eliberat de Societatea profesională notarială ... şi ..., solicitarea reclamantului privind nulitatea absolută parţială a contractului încheiat cu pârâţii este neîntemeiată.

De asemenea, în subsidiar reclamantul a solicitat anularea contractului pentru leziune cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară.

Potrivit dispoziţiilor art.2254 alin.1 Cod civil, prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată.

Analiza noţiunii contractului de întreţinere permite următoarele aprecieri cu privire la caracterele juridice ale acestui contract: contract unilateral şi cu titlu gratuit ori contract bilateral şi cu titlu oneros, distincţia fiind făcută de obligaţia de întreţinere asumată cu titlu gratuit ori oneros; contract cu executare succesivă şi aleatoriu.

Potrivit dispoziţiilor art.1224 Cod civil, nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzacţia, precum şi alte contracte anume prevăzute de lege. Astfel, contractele aleatorii sunt incompatibile cu mecanismul leziunii datorită acceptării riscului pe care îl presupune elementul alea, cu consecinţa imposibilităţii invocării unui dezechilibru valoric al prestaţiilor.

Prin urmare, având în vedere natura juridică a contractului încheiat între părţi, invocarea leziunii drept cauză de nulitate relativă este neîntemeiată. 

Faţă de modul de soluţionare al cererii introductive, ţinând cont de complexitatea şi durata soluţionării cauzei, reţinând culpa procesuală a reclamantului, în baza art.451 alin. 2, art. 453 alin.1 Cod procedură civilă instanţa va dispune obligarea acestuia să plătească pârâţilor suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat parţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia insuficientei timbrări, invocată de pârâţi prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei motivării în fapt şi în drept a cererii de chemare în judecată, invocată de pârâţi prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Respinge, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul …, CNP …, cu domiciliul în ..., judeţul Covasna, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat … în …, judeţul Braşov, în contradictoriu cu pârâţii …, CNP …, ..., CNP …, ambii cu domiciliul în  …, judeţul Covasna.

Obligă reclamantul să plătească pârâţilor suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat parţial.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 20 iunie 2017.

PRESEDINTE GREFIER

 ... …

Redactat.Jud….

Tehnored…..

04.07.2017/5ex.

Domenii speta

Spete similare