Contestatie decizie de pensie.Obligarea intimatei să emită o decizie de pensie cu luarea în considerare a veniturilor obținute pentru activitatea desfășurată în acord global.

Sentinţă civilă 838 din 10.04.2018


Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA Nr...Asupra cauzei de față constată următoarele:La data de 03.05.2017 contestatorul  PI a  chemat în judecată pe intimata  CJP D. solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea deciziei nr... emisă de intimata şi obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii prin care să fie valorificate  sumele menționate în adeverința nr... eliberată de SC  P... SA C.In motivare, contestatorul a arătat că  prin cererea înregistrată sub numărul ..., a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă, iar prin decizia ... emisă de intimata,  sumele obținute cu titlu de acord global menționate în adeverința nr... eliberată de SC  P... SA C. nu i-au fost luate în considerare la calculul pensiei. Împotriva acestei decizii, contestatorul a susținut că a formulat contestație la CNP - CCC.În opinia contestatorului, intimata  nu a ținut seama că veniturile salariale menționate în adeverință, au fost acordate conform prevederilor art. 117 din Lg.57/1974. Mai mult,  fostul angajator a confirmat  faptul că în perioada 1978-1991, contestatorul a beneficiat  în mod permanent de plata unor  adaosuri( diferență de manoperă) evidențiate în anexa la adeverință, sume care au făcut parte din fondul de salarii realizat pentru care unitatea a plătit CAS.În drept, contestatorul a invocat prevederile art. 165 alin. 1 și 2 din Legea 263/2010, anexei 15 la HG 257/2011 şi Decizia nr. 19/2011 pronunțată în recursul în interesul legii de către ÎCCJ. În dovedirea contestației, a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar decizia ... emisă de intimata, adeverința nr... eliberată de SC  P... SA C.

La data de 18.05.2017, intimata a formulat întâmpinare, solicitat respingerea  contestației ca neîntemeiată.S-a motivat de către intimata că sumele cuprinse în adeverința prezentată de contestator nu au fost valorificate la calculul drepturilor de pensie deoarece acestea nu au făcut parte din baza de calcul a drepturilor de pensie conform legislației anterioare. În sprijinul acestui punct de vedere, intimata a mai susținut că, simpla invocare a Deciziei nr. 19/2011 a ICCJ nu constituie un argument suficient de puternic în sensul admiterii acțiunii, fiind necesară si examinarea statelor de plată. Mai mult, din cuprinsul adeverinței reiese că sumele respective au fost acordate cu titlul de  "diferențe de manoperă" şi nu de "acord global" pentru a fi incidentă, Decizia 19/2011 a ICCJ. Totodată, această decizie  pronunțată în recursul în interesul legii a vizat prevederi ale Lg 19/2000 în prezent abrogată. Mai mult prin Decizia nr 10/2015 a ICCJ  s-a motivat că "fiind o problemă de aplicare, şi nu de interpretare a legii, rămâne la aprecierea instanțelor de judecată ca, în condițiile abrogării normei pe care o interpretează, dar ale subzistenței în cuprinsul noii reglementări a soluției legislative anterioare, să aplice raționamentul juridic şi argumentele care au stat la baza acestuia şi care au dus la dezlegarea dată în Decizia nr. 19/2011, pentru identitate de rațiune, păstrându-și valabilitatea reperele de analiză fixate prin decizia anterioară, în ceea ce privește verificarea aspectelor cu privire la aceste venituri, în raport cu situația concretă a fiecărui angajat şi cu dovezile produse, fără a putea fi impusă, cu caracter obligatoriu, pe calea unui recurs în interesul legii, date fiind limitările obiectului de reglementare al acestuia, o astfel de soluție".În apărare , intimata a solicitat proba cu înscrisuri depunând la dosar, actele aflate în dosarul de pensie al contestatorului: decizii, buletine de calcul, adeverințe şi carnetul de muncă al contestatorului.În drept intimata a invocat dispozițiile art. 208-209 din Lg 263/2010.Instanța în baza art. 255-258 NCPC a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de părți, dispunând efectuarea unei adrese la CNP-CCC în vederea comunicării hotărârii prin care a fost soluționată contestația formulată de către contestatorul precum şi SC P... SA C. pentru a comunica state de plată aferente perioadei menționate în adeverința nr...La dosarul cauzei la data de 13.11.2017 a fost depusă Hotărârea nr... emisă de către CNP- CCC, prin care a fost respinsă contestația formulată de către contestator.

Contestatorul, la data de 13.11.2017 şi-a precizat contestația în sensul că solicită şi anularea Hotărârea nr...  emisă de către CNP- CCC, invocând aceleași argumente ca  în contestația depusă inițial.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța constată şi reține următoarele:Intimata CJP D., prin decizia ..., a admis cererea formulată de către contestatorul PI privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă (fila 5).  La emiterea acestei decizii, intimata  nu a avut în vedere şi " elementele din  adeverința  nr... eliberată de SC  P... SA C." cu  motivarea că  "sumele  aferente adaosurilor (diferențe de manoperă)nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor  conform dispozițiilor Legii nr 263/2010 si HG nr 257/2011 privind normele de aplicare a Lg 263/2010".Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestație conform art. 149 din Legea nr 263/2010 la data de 23.03.2017(fila 9) susținând că, în mod nejustificat CJP D., nu i-a luat în considerare la recalcularea pensiei  sumele  cuprinse  în adeverința nr... eliberată de SC  P... SA C., contrar  considerentelor Deciziei nr. 19/2011 a Înaltei Curții de Justiție şi Casație şi principiului contributivităţiii. Prin Hotărârea nr... a CNP -CSC (filele 80-83)a fost respinsă contestația formulată de către contestator,  întrucât sumele încasate  cu titlul de "adaus- diferență de manoperă" nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.În cuprinsul adeverinței, prezentate de către contestator, se atestă că în perioada 1978 - 1991  "în afară de drepturile salariale trecute în carnetul de muncă, contestatorul a beneficiat de adausuri( diferenţe de manoperă)" care au avut un caracter permanent şi s-au acordat "în funcție de manopera repartizată(suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator)".Se mai menționează în cuprinsul adeverinței că aceste adausuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii, în conformitate cu prevederile art. 117 din Lg 57/1974. De asemenea, conform adeverinței, pentru aceste sume, unitatea a calculat şi virat c.a.s. în timp ce salariatul a contribuit la plata pensiei suplimentare. Referitor la natura sumelor menționate în adeverința prezentată de către contestator, intimata, CJP D., a susținut că acestea nu reprezintă sume acordate cu titlu de acord global. Contestatorul, PI a fost angajat, în funcția de subinginer, la o unitate care avea ca obiect de activitate proiectarea diverselor obiective industriale. Legea 57/1974, care reglementa retribuirea muncii, a prevăzut în art. 20 formele de retribuire, printre acestea figurând şi acordul global. Deşi, sub aspect terminologic, emitentul adeverinței folosește termenul de "adaosuri-diferențe de manoperă", modalitatea de constituire a acestor sume- în funcție de manopera repartizată(suma globală) pe lucrare- confirmă faptul că, acestea au  fost acordate cu titlu de acord global. Relevant în acest sens, este textul art. 120 lit. a din Lg 57/1974 conform căruia: "în activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților de toate specialitățile se vor stabili, de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește, pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării, avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. Avansurile cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau lucrare". Mai mult conform art. 121 din Lg. 57/1974" "la predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".Prin urmare, sumele evidențiate în adeverința prezentată de către contestatorul PI,  corespund regimului de lucru în acord global şi în consecință, nu sunt exceptate de la valorificarea la calculul drepturilor de pensie. De altfel, în statele de plată depuse la dosarul cauzei, aferente perioadei menționate în adeverința nr... eliberată de SC  P... SA C., este cuprinsă şi rubrica "efectiv în acord"(coloana nr.5/11).Potrivit prevederilor art. 165 alin. 2 din legea 263/2010 „la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin 1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare”.Aceste dispoziții sunt întărite prin reglementările articolului 127 alin. 1 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 263/2010, ce statuează asupra categoriilor de sporuri cu caracter permanent ce pot fi valorificate la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, respectiv cele enumerate în Anexa 15.O situație aparte, o reprezintă ipoteza în care salariatul a fost salarizat în acord global, primind un adaos pentru munca prestată, care, cu toate  că nu se regăsește printre cele menționate în Anexa 15 trebuie luat în calcul la  stabilirea drepturilor de pensie pentru a se asigura respectarea principiului contributivităţii, principiu consacrat în cuprinsul articolului 2 lit. c din Legea 263/2010.Potrivit Deciziei  nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curții Constituționale, instanțelor judecătorești, în exercitarea  deplinei jurisdicții în fapt şi în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor  dacă, potrivit legislației anterioare  s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse  de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut  sau nu  parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislației speciale a pensiilor începând cu anul 2001.Acest raționament juridic a fost expus şi în Deciziile nr. 19/17.10.2011 şi 19/10.12.2012 pronunțate de Înalta Curte de Casație şi Justiție prin care interpretându-se dispozițiile art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 alin .1, 2  şi 3 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale  art. 1 şi 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat s-a stabilit că „ formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii”. „Sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de  unități, conform legislației în vigoare şi pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale".Aceste drepturi trebuie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor şi pentru faptul că, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, intră în categoria sporurilor, indemnizațiilor şi majorărilor de retribuții tarifare şi acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată şi pentru care s-a datorat şi s-a virat contribuția de asigurări sociale.Prin urmare, aplicarea principiului contributivităţii impune luarea în calcul a sporurilor şi veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, şi  s-a plătit contribuția de asigurări sociale.Dar, argumentele cuprinse în cele două decizii pronunțate în recursul în interesul legii, sunt pe deplin aplicabile şi după abrogarea Lg 19/2000, deoarece reglementarea din Lg.263/2010 este similară celei anterioare, care a făcut obiectul interpretării de către instanța supremă. Faptul, că argumentele respective îşi păstrează actualitatea şi în raport de noua reglementare cuprinsă în Lg. 263/2010 reiese şi din considerentele Deciziei nr.10/2015 a ÎCCJ privind incidența Deciziei nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație şi Justiție pronunțate în cauzele care au ca obiect contestații împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluționează cererile de recalculare a drepturilor de pensie, în care se motivează că " rămâne la aprecierea instanțelor de judecată ca, în condițiile abrogării normei pe care o interpretează, dar ale subzistenței în cuprinsul noii reglementări a soluției legislative anterioare, să aplice raționamentul juridic şi argumentele care au stat la baza acestuia şi care au dus la dezlegarea dată în Decizia nr. 19/2011, pentru identitate de rațiune, păstrându-și valabilitatea reperele de analiză fixate prin decizia anterioară, în ceea ce privește verificarea aspectelor cu privire la aceste venituri, în raport cu situația concretă a fiecărui angajat şi cu dovezile produse, fără a putea fi impusă, cu caracter obligatoriu, pe calea unui recurs în interesul legii, date fiind limitările obiectului de reglementare al acestuia, o astfel de soluție".În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație şi Justiție şi prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994. Dar, verificând punctual, corespondența dintre sumele cuprinse în  statele de plată atașate la dosarul cauzei, instanța a constatat că sumele înscrise în adeverință  nu se regăsesc în totalitate în statele de plată depuse la dosar(filele 116-149). Comparând sumele din adeverință cu cele menționate în statele de plată, instanța reține că aceste sume nu corespund. Astfel,  fie sumele din adeverință nu sunt menționate în statul de plată fie au un alt cuantum. În acest sens, în adeverință se menționează că în luna februarie 1978, contestatorul a încasat 331 de lei, în timp ce în statul de plată din luna februarie 1978, este menționată suma de 531 lei, în luna iulie 1981 în adeverință este menționată suma de 1264 lei în timp ce în statul de plată la rubrica "spor acord" nu este menționată nicio sumă; în luna mai 1984 în adeverință este menționată suma de 475 lei, sumă care nu se regăsește în statul de plată aferent acelei luni(filele 118,121,126). Singurele mențiuni din adeverința prezentată de către contestator care au corespondent în statele de plată, sunt cele referitoare la sumele încasate cu titlu de acord global în lunile iulie şi august 1978(file 135-137).Prin urmare, intimata CJP D. trebuia să valorifice parțial  adeverința nr... eliberată de SC  P... SA C., doar pentru sumele încasate în lunile iulie şi august 1978 în condițiile în care fostul angajator, a confirmat faptul că a plătit lunar cotele de contribuție de asigurări sociale şi contribuția la pensia suplimentară. În acest mod, prin respectarea si aplicarea principiului contributivităţii, CJP D. urmează să includă în calculul drepturilor la pensie cuvenite contestatorului aceste venituri pentru care, în condițiile legii s-a făcut dovada plătii contribuțiilor de asigurări sociale.Pentru aceste considerente , instanța va admite în parte contestația precizată,  va anula în parte decizia de pensie nr... emisă de intimata CJP D. şi Hotărârea nr...  emisă de către intimata CNP - CSC. Obligă pe intimata CTP D. să emită o decizie de pensie cu luarea în considerare a mențiunilor din adeverința ... emisă de SC P... SA, aferente lunilor iulie şi august 1978, privind veniturile obținute pentru activitatea desfășurată în acord global.În baza art. 453 alin. 2 NCpc, instanța va admite în parte, cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată şi va obliga pe intimate la câte 50 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, către contestator.Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele acesteia.