Obligație de a face. Transcrierea dreptului de proprietate

Decizie 15/A din 23.01.2018


Obligaţia de a solicita transcrierea dreptului de proprietate revine noului proprietar, cumpărătorului, în conformitate cu dispoziţiile art 11 alin 4 şi alin 10 din OUG 195/2002, iar această obligaţie trebuia executată de către pârâtul intimat în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate. Obligaţia de transcriere a autovehiculului este stabilită în sarcina noului proprietar şi prin dispoziţiile art 8 din Ordin 150/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor.

Având în vedere că intimatul în calitate de proprietar al autovehiculului nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de dispoziţiile legale anterior menţionate, acesta va fi obligat să efectueze operaţiunea de transcriere a autovehiculului. Apelantul în calitate de vânzător al autovehiculului are dreptul la aducerea la îndeplinire a obligaţiei de transcriere, obligaţie stabilită de dispoziţiile legale în sarcina intimatului cumpărător. Implicit se va realiza, la cerere şi radierea autovehiculului de pe numele său din evidenţele

Prin sentinţa civilă nr. 5347/26.06.2017, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 614/182/2017 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I M C, excepţie invocată de acest pârât şi s-a respins cererea reclamantului B C V în contradictoriu cu I M C şi I P J M.

Pentru a pronunța acestă soluție prima instanţă a reţinut, potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 07.09.2015, reclamantul, în calitate de vânzător, a transmis pârâtului, în calitate de cumpărător, autoturismul cu nr. de înmatriculare MM 31 DAC în schimbul preţului de 8500 Euro.

Obligaţia de radiere a autoturismului MM 31 DAC nu aparţine cumpătătorului, raportat la prevederile art. 24 alin. 2 lit. d) din O.M.A.I. nr. 1501/2006, ci proprietarului, adică celui pe al cărui nume este înregistrat vehiculul.

Totodată, Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş nu poate fi obligată la radierea unui autoturism din evidenţele sale, cât timp nu sunt respectate dispoziţiile art. 25 din actul normativ mai sus indicat, articol în care sunt enumerate obligaţiile ce trebuie îndeplinite de proprietar odată cu depunerea cererii de radiere a vehiculului.

Dovada depunerii vreunei cereri de radiere a autoturismului în speţă, de către reclamant nu a fost făcută şi nici a vreunui refuz al Instituţiei Prefectului Judeţului Maramureş la vreo cerere a reclamantului.

Calitatea procesuală pasivă a pârâtului din perspectiva invocată de acesta nu se justifică, actul înstrăinării de către acesta a vehiculului în favoarea altei persoane nu îl lipseşte de calitatea de titular al obligaţiei de transcriere a autoturismului cât timp reclamantul a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu pârâtul.

Împotriva sentinţei civile nr. 5347/26.06.2017, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 614/182/2017, în termenul prevăzut de art. 468 Cod procedură civilă, a formulat apel apelantul-reclamant BCV solicitând în temeiul art. 480 alin. (2) Cod procedură civilă, admiterea apelului formulat şi pe cale de consecinţă, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul obligării pârâtului IMC la radierea (transcrierea) autoturismului marca Mazda, tipul CX7, având numărul de identificare JMZER893680115845 şi numărul de înmatriculare MM-31-DAC din evidenţele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, iar în caz de neconformare obligarea Instituţiei Prefectului Maramureş - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare la radierea (transcrierea) autoturismului în baza hotărârii judecătoreşti ce va servi la îndeplinirea formalităţilor de radiere, obligării pârâtului IMC la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat.

În motivarea apelului, apelantul a arătat că la data de 07.09.2015, în calitate de vânzător a încheiat cu pârâtul de rang I în calitate de cumpărător contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect transferul dreptului de proprietate al autoturismul marca Mazda, tipul CX7, cu numărul de identificare JMZER893680115845 şi numărul de înmatriculare MM-31-DAC. La data încheierii contractului de vânzare - cumpărare, apelantul-vânzător a predat pârâtului - cumpărător autoturismul împreună cu cheile, fişa de înmatriculare şi cartea de identitate a vehiculului, iar acesta la rândul său şi-a îndeplinit obligaţia corelativă de achitare a preţului vânzării, în cuantum de 8.500 euro.

Astfel, încă din momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare, apelantul nu mai deţinea calitatea de proprietar, aceasta fiind transferată în condiţiile art. 1674 Cod civil care prevede: "Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă".

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile P, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestuia.

În opinia apelantului instanţa în primul ciclu procesual, în mod greşit a considerat că obligaţia radierii nu aparţine cumpărătorului şi nici Instituţiei Prefectului Maramureş -Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor în condiţiile în care nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 24 alin. 2 lit. d) şi art. 25 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1501/2006

În ceea ce priveşte soluţia dată de instanţa de fond, apelantul consideră că este netemeinică şi are la bază o eroare a noţiunii de „radiere", termen ce poate avea două sensuri, un sens larg prin care se înţelege transcrierea dreptului de proprietate a unui vehicul, precum şi un sens restrâns prin care se înţelege radierea vehicului din circulaţie în mod definit.

Astfel, prin acţiunea introductivă apelantul-reclamant a solicitat radierea vehiculului în sens larg, respectiv transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, operaţiune ce presupune atât înscrierea datelor noului proprietar, cât şi menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar.

Apelantul învederează faptul că în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 operaţiunea de menţionare a încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar (cunoscută în limbaj uzual drept radierea vehiculului de pe numele fostului proprietar) nu se poate disocia de operaţiunea de înscriere a datelor noului proprietar (cunoscută în limbaj uzual drept înmatricularea pe numele noului proprietar), sub forma realizării celei dintâi ca operaţiune de sine stătătoare, necondiţionat de realizarea celei de a doua operaţiune, deci, independent una de cealaltă.

Cele două operaţiuni au loc concomitent, condiţionat una de cealaltă, deoarece numai în acest fel se poate asigura şi respecta principiul înmatriculării continue a vehiculelor, astfel cum statuează art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002.

De asemenea, din aceleaşi motive, nu pot fi primite nici considerentele hotărârii referitoare la lipsa dovezii formulării de către apelant a unei cereri de radiere sau a vreunui refuz al pârâtului Instituţiei Prefectului Maramureş - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor la o astfel de cerere.

Apelantul consideră că a depus toate diligentele pentru a radia autoturismul de pe numele său din evidenţa autorităţilor sens în care s-a prezentat la Direcţia de venituri din cadrul municipiului Baia Mare şi în baza contractului de vânzare - cumpărare, a reuşit radierea din evidenţele fiscale, astfel cum rezultă din adeverinţa nr. 425/09.03.2015. Nu aceeaşi a fost situaţia în cazul radierii din circulaţie deoarece funcţionarii din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculări a Vehiculelor Maramureş i-au comunicat în cele două rânduri când s-a prezentat la sediul instituţiei că din cauză că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia de transcriere a vehiculului, singura soluţie pentru radierea autoturismului din circulaţie este de a apela la instanţele de judecată.

Întrucât în evidenţele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculări a Vehiculelor Maramureş, apelantul figurează în continuare ca proprietar al autoturismului este obligat în continuare să suporte eventualele amenzi contravenţionale, dar şi alte consecinţe juridice ce incumbă proprietarului scriptic al autovehiculului, deşi, în realitate, starea de fapt şi de drept este alta, proprietatea fiind strămutată.

Apelantul afirmă că, cu bună - credinţă şi în conformitate cu prevederile art. 1.685 - art. 1.686 Cod civil, şi-a îndeplinit toate obligaţiile ce cad în sarcina vânzătorului, predând bunul împreună cu accesoriile şi documentele acestuia noului proprietar, dar din cauză că obiectul vânzării îl constituie un autoturism ce este supus înmatriculării, finalizarea operaţiunii de vânzare-cumpărare nu poate fi realizată doar de cumpărător, actele necesare realizării radierii fiind în posesia acestuia.

Apelantul consideră că radierea; autoturismului din evidenţele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor Maramureş nu s-a putut realiza din culpa exclusivă a pârâtului IMC care, în calitatea sa de cumpărător al autoturismului în cauză este singurul care avea şi are în continuare obligaţia şi posibilitatea legală de a solicita radierea/transcrierea acestuia de pe numele apelantului pe numele său.

Intimatul I M C a depus la data de 20.09.2017 întâmpinare solicitând respingerea cererii de apel.

Prin întâmpinare intimatul I M C  a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia. În motivare s-a susţinut faptul că intimatul nu mai este în posesia autoturismului în litigiu  din data de 23.10.2015 astfel că, în opinia intimatului, o eventuală decizie a instanţei de înmatriculare a autovehiculului pe numele acestuia este lovită de nulitate deoarece cererea de înmatriculare este golită de conţinut intimatul nemaiavând cele două elemente corpus şi animus. Intimatul mai arată că fişa de înmatriculare a autoturismului nu poartă ştampila autorităţii competente, respectiv a organului financiar din care ar rezulta încetarea impunerii.

Intimatul I M C susţine că ulterior achiziţionării autoturismului de la reclamant acesta a refuzat să-i înmâneze Certificatul de atestate fiscală, act necesar reînscrierii  în circulaţie pe numele intimatului acesta apreciind că se afla in situaţia de evins. Arată că procesul verbal de contravenţie întocmit la data de 2.11.2016 nu-l vizează pentru că a înstrăinat autoturismul în litigiu  cu un an de zile anterior acestui moment.

Intimatul I M C invocă prevederile art. 107 Cod procedură civilă, art. 113 Cod procedură civilă şi arată că Judecătoria Baia Mare nu era competentă să soluţioneze cauza.

Intimata Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş a depus la data de 12.09.2017 întâmpinare arătând, în esenţă, că susţine aspectele învederate instanţei prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei şi lasă la aprecierea instanţei soluţionarea cererii de apel.

Analizând sentinţa apelată în limita motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile s-a reținut că la data de 07 septembrie 2015 se înstrăinează de către apelantul reclamant prin vânzare către intimat dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Mazda tip CX7, nr de identificare JMZER893680115845, nr de înmatriculare MM-31-DAC conform contractului de vânzare cumpărare depus în copie la fila 9 din dosarul de fond.

Prima instanţă de judecată a respins cererea formulată în urma constatării neîndeplinirii condiţiilor privind radierea autovehiculului, condiţii prevăzute de dispoziţiile art 24 alin 2 şi art 25 din Ordin OMAI nr 1501/2006.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat să fie obligaţi pârâţii la radierea autovehiculului din evidenţele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Din motivarea acţiunii rezultă că reclamantul a urmărit ca şi scop final transcrierea autovehiculului pe numele noului proprietar.

În cazul înstrăinării unui autovehicul operaţiunea de transcriere a datelor noului proprietar în evidenţele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor este o operaţiune continuă şi acest caracter rezultă din dispoziţiile art 11 alin 4 din OUG 195/2002 în conformitate cu care „în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”.

Prin urmare, în cazul dedus judecăţii, având în vederea transmiterea dreptului de proprietate asupra vehiculului din patrimoniul apelantului reclamant în patrimoniul intimatului, se impune realizarea operaţiunii de transcriere a autovehiculului, respectiv realizarea concomitentă a operaţiunii de radiere de pe numele fostului proprietar (apelantul reclamant) şi înscrierea în evidenţele P pe numele dobânditorului – intimatul din prezenta cauză.

Obligaţia de a solicita transcrierea dreptului de proprietate revine noului proprietar, cumpărătorului, în conformitate cu dispoziţiile art 11 alin 4 şi alin 10 din OUG 195/2002, iar această obligaţie trebuia executată de către pârâtul intimat în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate. Obligaţia de transcriere a autovehiculului este stabilită în sarcina noului proprietar şi prin dispoziţiile art 8 din Ordin 150/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor.

Având în vedere că intimatul în calitate de proprietar al autovehiculului nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de dispoziţiile legale anterior menţionate, acesta va fi obligat să efectueze operaţiunea de transcriere a autovehiculului. Apelantul în calitate de vânzător al autovehiculului are dreptul la aducerea la îndeplinire a obligaţiei de transcriere, obligaţie stabilită de dispoziţiile legale în sarcina intimatului cumpărător. Implicit se va realiza, la cerere şi radierea autovehiculului de pe numele său din evidenţele P,

Întrucât aşa cum s-a arătat operaţiunea de radiere de pe numele vânzătorului este concomitentă operaţiunii de înscriere pe numele noului proprietar, nu se poate dispune exclusiv radierea din evidenţele serviciului public a autovehiculului, impunându-se ca autovehiculul să fie transcris pe numele cumpărătorului. Din acest motiv cererea privind radierea din evidenţe de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere a Autovehiculelor Maramureş va fi respinsă. Un alt argument în sprijinul respingerii îl reprezintă faptul că în cadrul SPCRPCIV Maramureş se efectuează numai operaţiunea de radiere, nu şi operaţiunea de transcriere pe numele noului proprietar, competenţa pentru această ultimă operaţiune revenind Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule de la domiciliul intimatului cumpărător pe baza înscrisurilor prevăzute de dispoziţiile art 8 din Ordin nr 1501/2006, înscrisuri care nu au fost depuse la dosarul cauzei.

Prin întâmpinarea formulată în apel intimatul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Baia Mare (f. 18-19). Împotriva soluţiei date excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive nu a fost formulată cale de atac, astfel încât soluţia de respingere se bucură de autoritate de lucru judecat, în apel nemaiputându-se analiza această excepţie.

Cu privire la excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Baia Mare, se observă că această excepţie a fost în mod corect soluţionată de prima instanţă de judecată. Excepţia a fost invocată de pârâtul I M C prin întâmpinare şi a fost soluţionată de prima instanţă de judecată la primul termen de judecată din data de 14 iunie 2017 prin respingerea excepţiei, reţinându-se în motivare că unul dintre pârâţi are sediul în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Baia Mare şi reclamantul are alegerea între două instanţe deopotrivă competente.

Excepţia de necompetenţă teritorială în cazul dedus judecăţii este o excepţie relativă, fiind incidente dispoziţiile art 116 cod proc civilă în conformitate cu care reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente şi dispoziţiile art 112 alin 1 cod procedură civilă în conformitate cu care cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia, astfel cum a reţinut în motivare şi prima instanţă de judecată. În cauză pârâtul Instituţia Prefectului Maramureş – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor are sediul în Baia Mare, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Baia Mare situaţie în care soluţia de respingere a excepţiei este corectă.