Contestaţie decizie de pensionare

Având in vedere ca decizia 16/2015 pronunţata într-un recurs in interesul legii este obligatorie pentru instanţa de judecata potrivit art. 517 alin .4 c.pr.civ., raportând aceasta decizie la speţa contestatoarei si având in vedere certificatul de handicap nr. 223/22.01.2015 din care reiese ca reclamanta are handicap accentuat, instanţa apreciază ca in mod corect intimata a procedat la revizuirea pensiei acordate reclamantei, constatând ca in mod greşit a fost aplicat art. 59 din Legea nr. 263/2010, când , de fapt, trebuia sa se aplice art. 58 alin.1 lit.b din Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 58 lit.b din Legea nr. 263/2010 „ Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

Având in vedere stagiul  complet de cotizare realizat de reclamanta, instanţa apreciază ca intimata a emis decizia nr. 154412/24.06.2016, in mod corect cu respectarea prevederilor art. 58 lit.b din Legea nr. 263/20120.

Contestaţie decizie de pensionare.

(Tribunalul Mehedinţi –sentinţa nr. 8/23.01.2018)

La data de 22.07.2017, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe contestația formulată de  contestatoarea DM în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi prin care a solicitat anularea deciziei nr. 154412/24.06.2016 emisa de pârâtă şi comunicată la data de 18.07.2016 prin care e obligată să restituie suma de 17.750 lei pe care o consideră netemeinică şi nelegală.

În subsidiar, a arătat că, în măsura în care se va respinge anularea deciziei, contestă cuantumul debitului calculat şi stabilit de pârâtă, fără o explicație judicioasă, sens în care solicită revenirea la plata pensiei calculate în conformitate cu Decizia  anterioară celei contestate, până la rezolvarea tuturor aspectelor administrative.

În fapt, a arătat că, în data de 18.07.2016, i s-a comunicat decizia cu datele de înregistrare mai sus menționate, prin care a fost informată despre recalcularea pensiei, respectiv despre existența unui debit, ce rezultă din faptul că în perioada 28.01.2015-30.06.2016, i s-a plătit în mod necuvenit drepturi bănești şi că urmează recuperarea debitului.

A mai menționat că nu a depus nici o solicitare privind recalcularea pensiei stabilite şi nu i s-au solicitat documente respectiv informații  în acest sens, situație în care nu înțelege în ce rațiuni şi pentru ce argumente pârâta a procedat la recalcularea pensiei. 

De altfel, în decizia contestată se face trimitere la aplicarea eronată a disp. art. 59 din Legea 263/2010, potrivit cărora „Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare”.

A mai arătat că, toate actele comunicate , nu indică care este numele persoanelor care au semnat aceste documente, întreaga decizie nefiind motivată în fapt şi în drept într-un mod de natură a produce consecințe juridice.

De altfel, prevederile  OUG 92/2003, au fost abrogate, de Legea nr. 207/2015, situație în care se poate aprecia că, pârâta a aplicat ea eronat prevederile legale, deoarece buletinul de calcul anexat nu face nici o explicație a acestor sume.

Până la primirea deciziei contestate, dreptul la pensie a fost stabilit cu îndeplinirea condițiilor legale şi a beneficiat de măsurile de actualizare a cuantumului acesteia fără a depune eventualele diligențe în acest sens.

Calcularea pensiei de care a beneficiat în perioada indicată, a fost realizată de pârâtă, pe baza tuturor actelor existente la dosarul de pensie nr. 154412.

Pentru a verifica legalitatea şi temeinicia deciziei contestate, pârâta trebuie să dea explicații punctuale de ce anterior s-a greșit, ce anume s-a încălcat şi care a fost şi este modalitatea de calcul a pensiei, respectiv cum s-a ajuns la suma pe care o execută sau o impune prin decizia contestată.

A mai arătat că răspunderea aparține funcționarului care a calculat în mod greșit pensia sau a avut ca sarcină verificarea datelor , deoarece decizia finală de pensionare şi stabilire a drepturilor, nu a aparținut unei singure persoane, fiind avizată de conducere, situație în care s-a verificat sau a trebuit să se verifice judicios situația fiecărui dosar.

De altfel, o decizie necontestată, constituie titlu executoriu, ori decizia prin  care s-au stabilit aceste drepturi în favoarea sa nu a fost contestată  în instanță, fiind un titlu definitiv cu privire la drepturile stabilite.

Consideră că răspunderea pentru erorile  realizate în interpretarea legii, în baza căreia s-au stabilit drepturile , ar trebui să revină funcționarului public sau instituției, nicidecum pensionarului  care a beneficiat de drept legal, printr-o decizie, la adoptarea căreia nu se poate reţine frauda sa.

A mai susținut că, suma imputată o pune într-o situație dramatică, ținând seama de situația materială şi socială deosebit de grea în care este, fiind imposibil să plătească această sumă, pârâta începând să rețină mai mult de jumătate din pensie, deși legea civilă prevede expres  că nu se poate reține  jumătate din venit, decât dacă este vorba de pensii de întreținere.

În drept a invocat prevederile art.153 şi 154 din Legea 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, art.45 din legea 188/1999 privind funcționari publici, Legea 207/2015, arrt.268 şi urm., art.192 şi 194 şi urm. C.pr.civ.

În dovedirea susținerilor a depus la dosar  Decizia nr.154412/2016, buletinul de calcul şi actele anexate, certificatul de handicap nr. 223/822.01.2015, extras din contul bancar cu reținerile efectuate, cupon de pensie.

La data de 21.09.2016 pârâta casa Județeană de Pensii Mehedinți a formulat întâmpinare prin care a solicitat în principal, să respingă acțiunea ca prematur introdusă, iar în subsidiar să suspende cauza  până la emiterea unei hotărâri de către Comisia Centrală de Contestaţii, prin care să fie soluționată contestația împotriva deciziei de revizuire ( modificare) a pensiei cu nr. 154412/24.06.2016.

A menționat că prin  decizia de revizuire contestată cu nr. 154412/24.06.2016 dreptul său de pensie a fost supus revizuirii, constatându-se că în mod eronat pensia sa a fost recalculată prin decizia cu același număr  din 2015, în baza certificatului de handicap preexistent calității de asigurat.

Cealaltă decizie contestată cu același număr şi aceiași dată este decizia de debit fiind doar consecința revizuirii pensiei prin decizia de modificare de drepturi emisă inițial cu nr.  154412/24.06.2016.

În subsidiar, a solicitat suspendarea cauzei până la comunicarea hotărârii de către  Comisia Centrală de Contestaţii.

La data de 30.09.2017 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare arătând că  apărările formulate de pârâtă sunt neîntemeiate,  reluând susținerile invocate prin acţiune.

Referitor la solicitarea de a fi suspendată cauza până la comunicarea hotărârii Comisiei Centrale de Contestaţie a lăsat la aprecierea instanței acest aspect.

La data de 02.11.2017 Casa Națională de Pensii Publice București a depus la dosar  Hotărârea nr. 22107/23.10.2017, emisă de Comisia Centrală de Contestații prin care a respins contestaţia formulată de contestatoarea împotriva deciziei de debit nr. 154412/24.06.2016, ca inadmisibilă şi împotriva deciziei nr. 154412/24.06.2016 ca neîntemeiată.

La data de 23.11.2017 contestatoarea a înțeles să contestate  şi Hotărârea nr.22107/23.10.2017 ca fiind netemeinică şi nelegală.

La data de 12.12.2017 pârâta Casa Județeană de Pensii Mehedinți a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației şi menținerea ca temeinică şi legală a hotărârii Comisiei prin care a fost respinsă contestația  reclamantei împotriva deciziei de revizuire ca neîntemeiată.

Analizând contestația în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Contestatoarea a fost beneficiara unei pensii de invaliditate gradul II in baza Legii nr. 19/2000 începând cu data de 30.07.2010 in baza deciziei nr. 154412/11.10.2010.

In urma revizuirii medicale periodice, începând cu data de 01.08.2011, contestatoarea a fost trecuta  din gradul II în gradul III de invaliditate, in baza deciziei medicale asupra capacităţii de munca nr. 1600/21.07.2011, fiindu-i emisa decizia nr. 154412/05.06.2012.

La data de 28.01.2015, cu cererea înregistrata sub nr. 2149, contestatoarea a solicitat trecerea  la pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare in condiţii de handicap accentuat, conform certificatului de încadrare in gradul II de handicap nr. 223/22.01.2015.

Prin decizia nr. 154412/25.05.2015, contestatoarei i s-a stabilit  pensia pentru limita de vârstă  conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 28.01.2015, in condiţii de nevăzător, având in vedere un punctaj mediu anual de 2,59457  un cuantum  total de 2155 lei.

Ulterior, in urma verificărilor efectuate s–a constatat ca  in mod eronat a fost stabilita  pensia pentru limită de vârstă  conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010, in condiţii de nevăzător, întrucât handicapul dovedit cu certificatul  medical este accentuat, motiv pentru care  CJP Mehedinţi a emis decizia nr. 154412/24.06.2016, prin care i s-a stabilit  pensia pentru limită de vârsta in condiţii de handicap accentuat, in temeiul art. 58 lit.b din Legea nr. 263/2010, având in vedere un punctaj mediu anual de 1,29729 si un cuantum total de 1078 lei, începând cu data de 28.01.2015.

Urmare a acestei decizii de revizuire, s-a emis si decizia de debit  154412/24.06.2016, in conformitate cu prevederile art. 179 din Legea nr. 263/2010, prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit de 17750 lei, reprezentând diferenţă drepturi pensie încasata necuvenit pentru perioada 28.01.2015-30.06.2016.

Împotriva ambelor decizii - de revizuire si debit- emise in data de 24.06.2016, contestatoarea a formulat prezenta acţiune invocând motive de nelegalitate si netemeinicie.

Instanţa apreciază acţiunea neîntemeiata, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 59 din Legea nr. 263/2010 „ Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.”

Art. 44 din HG nr. 257/2011 prevede ca „ Reducerea prevăzută la art. 59 din lege se aplică nevăzătorilor care fac dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap emis în condiţiile legii, care va conţine obligatoriu următoarele elemente: data ivirii handicapului, gradul de handicap, termenul de revizuire, precum şi menţiunea că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 59 din lege.

Prin decizia nr. 16/2015 pronunţata de ICCJ in recurs in interesul legii s-a stabilit ca „  În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de "nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.

In considerentele acestei decizii s-a reţinut ca „Astfel, conform celor prevăzute de art. 85 alin. (3), (4) şi (8) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă este cazul (sau în legătură cu beneficiarii acestui act normativ), încadrarea unei persoane în grad de handicap se realizează de către o comisie de evaluare având o compunere preponderent medicală, comisie care aplică criteriile medico-psihosociale stabilite prin Ordinul nr. 762/1.992/2007.

În delimitarea domeniului de aplicare a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) de cel al art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 (sau, după caz, a domeniului de aplicare al art. 58 şi cel al art. 59 din Legea nr. 263/2010), trebuie a se porni de la observarea criteriilor prevăzute în cap. 2 pct. I din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 762/1.992/2007 în scopul evaluării persoanelor cu afectarea funcţiilor vizuale în vederea stabilirii gradului de handicap.

Astfel, în cap. 2 pct. I. subpct. 4 se prevede că: "Acuitatea vizuală şi câmpul vizual sunt singurele criterii de încadrare într-un grad de handicap, din punct de vedere oftalmologic."

În raport de aceşti parametri funcţionali, în tabelul din cap. 2 pct. I sunt redate aceste criterii care conduc la stabilirea unui anumit nivel de deficienţă vizuală, deficienţă căreia îi corespunde un anumit grad de handicap.

Astfel, pentru încadrarea în:

- handicap mediu (generat de o deficienţă medie a funcţiei vizuale), acuitatea vizuală este între 1/8 (0,12) - 1/10 (0,10) cu corecţie optimă la ochiul cel mai bun;

- handicap accentuat (generat de o deficienţă accentuată a funcţiei vizuale), acuitatea vizuală este între 1/12 (0,08) (4 m) - 1/25 (0,04) (2 m) la ochiul cel mai bun.

În cazul handicapului grav (corespunzător unei deficienţe vizuale grave), prin ordinul menţionat se indică atât o limită inferioară - cecitatea relativă -, cât şi o limită superioară - cecitatea absolută - pentru încadrarea deficienţei în acest grad de handicap.

Din perspectiva legii-cadru - Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare -, conform Ordinului nr. 762/1.992/2007, adoptat pentru aplicarea acestui act normativ, în termeni medicali, se încadrează în noţiunea de "handicap grav" deficienţele funcţiei vizuale în limitele: VAO < 1/25 (0,04) (2 m) (sau vedere ambii ochi sub 2 m) şi VAO = pmm, pl, fpl = cecitatea absolută (sau vedere ambii ochi = percepe mişcările mâinii - pmm; percepe lumina - pl; fără percepţia luminii - fpl).

Între aceste limite (superioară - cecitatea absolută - sau cea mai gravă formă de handicap grav şi, respectiv, inferioară - cecitatea relativă), aceleaşi texte indică două stadii de cecitate relativă: VAO < 1/25 până la 1/50 - grav fără asistent personal şi VAO </= 1/50 (0,02) (n. d. la 1 m sau nu distinge la 1 m) - grav cu asistent personal sau, în alte cuvinte, vedere ambii ochi sub 1 m.

Astfel cum deja s-a arătat, Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (însoţită de legislaţia secundară adoptată pentru organizarea aplicării legii - Ordinul nr. 762/1.992/2007), reprezintă dreptul comun pentru încadrarea unei persoane în categoria celor cu handicap mediu, accentuat sau grav, însă Legea nr. 19/2000 sau, ulterior, Legea nr. 263/2010 (legi speciale) conţine o normă derogatorie pentru categoria nevăzătorilor, persoane care, potrivit dreptului comun sau în contextul Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se încadrează în noţiunea de handicap grav.

Or, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi, ulterior, celor ale art. 59 din Legea nr. 263/2010, regulile anterior menţionate nu permiteau a se asimila noţiunii de "nevăzător" - căreia legiuitorul îi consacră o normă specială - şi categoria persoanelor a căror deficienţă vizuală conduce la încadrarea lor în categoria persoanelor cu handicap (vizual) grav şi, cu atât mai puţin, a categoriei celor cu handicap (vizual) accentuat, având în vedere că acestora (ca şi celor cu handicap mediu) legea le stabileşte un alt regim de facilităţi în vederea dobândirii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.”

Având in vedere ca decizia pronunţata într-un recurs in interesul legii este obligatorie pentru instanţa de judecata potrivit art. 517 alin .4 c.pr.civ., raportând aceasta decizie la speţa contestatoarei si având in vedere certificatul de handicap nr. 223/22.01.2015 din care reiese ca reclamanta are handicap accentuat, instanţa apreciază ca in mod corect intimata a procedat la revizuirea pensiei acordate reclamantei, constatând ca in mod greşit a fost aplicat art. 59 din Legea nr. 263/2010, când , de fapt, trebuia sa se aplice art. 58 alin.1 lit.b din Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 58 lit.b din Legea nr. 263/2010 „ Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

Având in vedere stagiul  complet de cotizare realizat de reclamanta, instanţa apreciază ca intimata a emis decizia nr. 154412/24.06.2016, in mod corect cu respectarea prevederilor art. 58 lit.b din Legea nr. 263/20120.

In ceea ce priveste decizia de debit, instanţa reţine ca potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010 „ (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.

ART. 141 din HG nr. 257/2011 prevede ca „  (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează, pe baza deciziei emise de casa teritorială/sectorială de pensii, ce constituie titlu executoriu, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani.

(2) Termenul general de prescripţie curge potrivit dreptului comun de la data constatării prejudiciului creat prin plăţi necuvenite, respectiv de la data emiterii deciziei prevăzute la alin. (1).

(3) Debitul reprezentând prejudiciul creat din plăţi necuvenite se constituie pentru luni întregi, începând cu luna în care s-a făcut constatarea.

(4) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, mai mici de 10 lei, se stabilesc pe baza deciziei emise de casa teritorială/sectorială de pensii, nu se înregistrează în evidenţa debitorilor şi nu se mai urmăresc în vederea recuperării.

Întrucât exista un text de lege care reglementează situaţia in cere se constata erori in modul de stabilire a drepturilor de pensie, instanţa constata ca intimata in mod legal a emis decizia de debit prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit de 17750 lei, reprezentând diferenţă drepturi pensie încasata necuvenit pentru perioada 28.01.2015-30.06.2016.

Nu se poate reţine o cupla a reclamantei in modul de stabilire a drepturilor de pensie, însă, legea da posibilitatea intimatei ca, in cazul in care constata ca exista sume încasate necuvenit, indiferent de cauza acordării acestor drepturi, sa aibă posibilitatea sa emită o decizie de debit.

In ceea ce priveşte aceasta decizie, instanţa constata ca îndeplineşte condiţiile de forma prevăzute de lege, iar in ceea ce priveşte suma imputata, aceasta a fost stabilită in mod corect, raportat la data acordării drepturilor iniţiale de pensie pentru limită de vârsta si data stabilirii drepturilor de pensie in urma revizuirii.

In ceea ce priveşte faptul ca intimata nu a răspuns la interogatoriu, instanţa contata ca deşi intimata nu  răspuns expres la interogatoriu formulat, aceasta a depus întimpinare in care îşi exprima punctul de vedere cu privire la obiectul cererii de chemare in judecata, neputând face aplicare art. 358 c.pr.civ.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează a respinge contestația ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare