Contestaţie decizie de pensie

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000469

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ---------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 469/2018

Şedinţa publică de la 23 Aprilie 2018

Completul compus din:

Preşedinte -----------

Asistent  judiciar --------------

Asistent  judiciar --------------

Grefier Şef ----------------

Pe rol se află pronunţarea asupra dezbaterilor din şedinţa publică din 16.04.2018, privind acţiunea formulată de reclamantul A.V., în contradictoriu cu pârâtele CPS MAI şi CC MAI, având ca obiect contestaţie decizie de pensie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din 16.04.2018.

Deliberând, instanța pronunță următoarea sentință:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de ----------, sub nr. -----------, în contradictoriu cu pârâta CPS a MAI, reclamantul A.V.  a formulat contestaţie împotriva hotărârii nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de CC a MAI şi  deciziei de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de CPS a MAI, urmând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- desfiinţarea hotărârii nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de CC a MAI;

- desfiinţarea deciziei de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de CPS a MAI;

- obligarea pârâtei să recalculeze pensia prin aplicarea unui coeficient, corespunzător funcţiei de colonel şi nu de maior şi să emită o nouă decizie de recalculare, care să releve o pensie, al cărui rezultat este dat de aplicarea coeficientului funcţiei de colonel şi nu de maior;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că, la data de 18.05.2005, CP a MAI a emis decizia de pensionare cu nr. 141207 din 18.05.2005. Prin această decizie s-a reținut că la data pensionării reclamantul deţinea gradul militar de locotenent-colonel.

 Funcţia deţinută la data emiterii acestei decizii a fost cea de colonel, iar coeficientul corespunzător funcţiei de colonel pe ultimele 6 luni anterior trecerii în rezervă şi, respectiv, anterior pensionării, potrivit fişei de evidenţă existentă în cadrul U.M. 0658 ------, a fost 3,6 pentru primele 4 luni din cele 6 și 3,8  pentru ultimele două luni din cele 6 luni. A arătat că cei doi coeficienţi relevă funcţia de colonel la data trecerii în rezervă şi a pensionării.

A arătat că, potrivit anexei nr. 1 la Legea 138/1999 nemodificată, în vigoare la data trecerii în rezervă şi data pensionării, prevedea următoarele:

- pentru funcţia corespunzătoare gradului de colonel, respectiv funcţia de colonel, un coeficient de ierarhizare minim de 3.50 şi maxim de 4.30;

- pentru funcţia corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, respectiv funcţia de locotenent-colonel, un coeficient de ierarhizare minim de 2.90 si maxim de 3,30;

- pentru funcţia corespunzătoare gradului de maior, respectiv funcţia de maior, un coeficient de ierarhizare minim de 2.40 şi maxim de 2.70.

Potrivit punctului 1 din „NOTA” din aceeaşi anexă se arată că: „Ofițerii, maiştrii militari şi subofiţerii, numiţi în funcţii prevăzute cu gradele superioare gradului militar pe care îl au, beneficiază de coeficienţii de ierarhizare corespunzători acestor funcţii”.

De asemenea, potrivit punctului 2 din „NOTA” aceleiaşi anexe: „Cadrelor militare care, prin reorganizarea ministerelor şi instituţiilor prevăzute la art. 1 din lege, au fost numite în funcţii inferioare sau li s-a acordat un grad inferior funcţiei prevăzute în statul de organizare li se acordă coeficienţii de ierarhizare stabiliți pentru funcţii din care au provenit, pe durata aprobată de miniștrii sau de conducătorii instituţiilor centrale”.

Potrivit punctului 9 din ”NOTA” Anexei 1 la aceeaşi lege: „Cadrele militare pot fi numite pe funcţii cu un coeficient de ierarhizare al soldei de funcţii mai mic decât cel prevăzut în statul de organizare prin ordin al miniștrilor sau conducătorilor instituţiilor centrale”.

Prin urmare, din lege şi din dispozițiile citate din anexă rezultă următoarele aspecte fundamentale:

- gradului militar deţinut îi corespunde o funcţie egală cu gradul militar deţinut sau superioară gradului militar deţinut. Per a contrario, unui anumit grad militar, nu îi poate corespunde o funcţie cu un coeficient de ierarhizare inferior gradului militar, cu excepţia cazului în care cadrul militar a fost numit pe o funcţie cu un coeficient de ierarhizare al soldei de funcţii mai mic decât cel prevăzut în statul de organizare, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei centrale;

- cadrul militar poate pierde gradul militar sau funcţia ca urmare a retrogradării;

- coeficientul de ierarhizare se determină potrivit funcţiei superioare deţinute.

Niciuna din cele două situaţii nu este incidentă în cauză.

Potrivit anexei 1 la Legea 138/1999, în forma actualizată, valabilă în perioada de timp 3 februarie 2008-5 august 2009:

- pentru funcţia corespunzătoare gradului de colonel, respectiv funcţia de colonel, prevedea un coeficient de ierarhizare minim de 4.70 şi maxim de 5.50;

- pentru funcţia corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, respectiv funcţia de locotenent-colonel, prevedea un coeficient de ierarhizare minim de 4.20 şi maxim de 4.60;

- pentru funcţia corespunzătoare gradului de maior, respectiv funcţia de maior, prevedea un coeficient de ierarhizare minim de 3.80 şi maxim de 4.10.

Aşadar, a arătat reclamantul că, potrivit deciziei de pensionare, care atestă gradul militar de locotenent-colonel raportat la anexa 1 la Legea 138, nemodificată, care prevede coeficienţii de ierarhizare pentru funcţiile corespunzătoare gradelor militare, funcţia deţinută de el avea un coeficient de ierarhizare de minim de 2.90 şi maxim de 3,30, aceasta luând în considerare gradul militar la care ne raportăm şi neluând în calcul faptul că la momentul trecerii sale în rezervă deţinea funcţia de colonel. Dacă se ia în calcul funcţia de colonel, pe care o deţinea la momentul treceri în rezervă/momentului pensionării, coeficientul de ierarhizare aplicabil trebuia să fie de minim 3.50 şi maxim de 4,30.

Raportând gradul militar şi funcţia pe care a deţinut-o la momentul pensionării la forma actualizată a Legii 138/1999, rezultă că funcţia pe care o deţinea determină un coeficient de ierarhizare de minim de 4.70 şi maxim de 5.50.

Prin decizia de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017 CSP a MAI a stabilit că pensia ce îi revine, ca urmare a recalculării, este mai mică decât pensia în plată şi, aplicând dispoziţiile art. 111 din Legea 223/2015, urmează a se păstra cuantumul mai avantajos al pensiei, în sensul că se va menţine cuantumul pensiei în plată, având în vedere că pensia recalculată se ridică la o valoare de 3557 lei, iar valoarea pensiei în plată este de 3711 lei.

Deciziei de recalculare i-a fost ataşat un buletin de calcul, care, la punctul IV intitulat „Elemente de calcul conform art. 28 din Legea 223/2015”, lit. a) „Solda/salariu de funcţie” pentru toate cele 6 luni alese de el din anul 2005 este determinat un coeficient de ierarhizare de 4.1.

Parcurgând dispoziţiile Legii 138/1999, actualizată şi, observând şi anexa 1 la această lege, se constată că acest coeficient de 4.1, menţionat în buletinul de calcul - anexa la decizia de recalculare, este atribuit gradului militar şi funcţiei corespunzătoare de maior.

Constatând acestea, împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în termen legal, criticând decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, printre criticile aduse fiind şi cea referitoare la faptul că, în mod eronat, i s-a aplicat un coeficient de ierarhizare inferior funcţiei şi gradului militar deţinut.

Urmare a contestaţiei formulate, CC a MAI a emis hotărârea nr. 14794 din 20.07.2017, prin care a respins contestaţia împotriva deciziei de recalculare, ca neîntemeiată.

Consideră reclamantul că hotărârea CC a MAI este netemeinică şi nelegală.

În primul rând a arătat că această hotărâre conţine o motivare ambiguă şi simplistă.

În al doilea rând, prin hotărârea adoptată, Comisia de Contestaţii nu răspunde unuia dintre motivele cele mai importante ale contestaţiei, respectiv cel referitor la coeficientul de ierarhizare aplicat în cadrul algoritmului de calcul al pensiei.

Astfel, Comisia de Contestaţii se mărgineşte să precizeze că, în vederea recalculării pensiei militare, au fost utilizate elementele care compun baza de calcul, care sunt conforme dalelor înscrise în situaţia soldelor/salariilor, întocmită de U.M. 0658 ----- prin  anexa 1b  nr. 2.207.091 din 26.10.2016, conform perioadei solicitate, respectiv ianuarie-iunie 2005.

De asemenea, s-a mărginit sa menţioneze ca s-a respectat algoritmul de calcul prevăzut de dispoziţiile Legii 223/2015, în sensul că acest algoritm a fost determinat prin:

- utilizarea mediei salariilor realizate în perioada aleasă, respectiv ianuarie-iunie 2005;

- valorificarea vechimii determinate în ultima decizie de actualizare a pensiei, respectiv 47 ani şi 28 de zile;

- aplicarea sporului aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20 de ani;

- aplicarea sporului de 9%, corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară.

Totodată, Comisia de Contestaţii s-a mărginit să mai precizeze că: „Elaborarea anexei 1 b) nu intră în atribuţiile Casei de Pensii Sectoriale a MAI, date fiind prevederile art. 4 alin. 6 din OMAI nr. 31/2016, potrivit cărora: „În baza solicitărilor formulate, structurile financiar- contabile din unităţile menţionate la alin. 3 lit. a şi b sau, după caz, la alin. 4 şi 5 întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de baza (...)”.

Prin urmare, din lecturarea motivelor hotărârii se constată că cea însărcinată cu verificarea corectitudinii aplicării elementelor ce compun algoritmul de calcul, respectiv Comisia de Contestaţii, nu numai că nu răspunde criticii privitoare la aplicarea unui coeficient de ierarhizare greşit, dar nici măcar nu efectuează cercetări ori nu solicită lămuriri de la U.M. 0658 Tg Jiu, pentru a stabili dacă situaţia soldelor/salariilor în acest caz este întocmită corect.

Criteriul de raportare folosit atât de către Casa de Pensii Sectorială, cât şi de Comisia de Contestaţii este acela, potrivit căreia solda/salariul determină funcţia, în sensul că, aşa cum se menţionează şi în hotărâre, elementele care compun baza de calcul sunt conforme datelor înscrise în situaţia soldelor/salariilor întocmită de U.M. 0658 ------. Prin urmare, în opinia atât a Casei de Pensii, cât şi a Comisiei de Contestaţii, situaţia soldelor/salariilor a determinat şi stabilirea coeficientului de ierarhizare.

Acest criteriu de raportare este eronat, întrucât funcţia determină atât coeficientul de ierarhizare, cât şi salariul, în acest sens, Comisia de Contestaţii, precum şi Casa de Pensii Sectorială trebuia să verifice funcţia lui, să determine, de fapt să actualizeze, coeficientul de ierarhizare şi apoi să aplice acest coeficient în algoritmul de recalculare a pensiei.

Plecând de la acest raţionament, se poate uşor constata, din buletinul de calcul, anexa la decizia de recalculare, că în algoritmul de recalculare a pensiei a fost aplicat un coeficient de ierarhizare de 4.1 corespunzător funcţiei de maior.

A precizat reclamantul că din decizia de pensionare din anul 2005 rezultă faptul că el deţinea gradul militar de locotenent-colonel. Raportând aceasta funcţie la dispoziţiile Legii 138/1999, neactualizată, în vigoare la momentul trecerii în rezervă şi pensionării, coeficientul de ierarhizare aplicabil era minim 2,90 şi maxim de 3,30.

Potrivit situaţiei soldelor/salariilor atestată de înscrisurile existente în dosarul de cadre/personal, din care rezultă, fără putinţă de tăgadă, că la data trecerii sale în rezervă, precum şi pensionării deţinea gradul militar de locotenent-colonel şi funcţia de colonel, coeficientul de ierarhizare era de minim de 3,50 şi maxim de 4,30.

Analizând buletinul de calcul - anexa la decizia de recalculare, rezultă că algoritmului de recalculare i s-a aplicat un coeficient de ierarhizare de 4.1. Acest coeficient de ierarhizare de 4.1, aplicat de emitenta deciziei de recalculare, este prevăzut în anexa 1 la Legea 1381999, actualizată, actualizare valabilă pentru perioada 3 februarie 2008 - 5 august 2009. Acestui coeficient de ierarhizare de 4.1 îi este atribuită funcţia de maior, funcţie pe care el nu o deţinea la momentul trecerii în rezervă şi al pensionării.

Într-o atare situaţie este evident că la recalcularea pensiei s-a aplicat un coeficient de ierarhizare greșit, care a condus la determinarea unei pensii mai mici decât pensia în plată.

Un alt aspect care atrage anularea atât a hotărârii, cât şi a deciziei, este faptul că în niciuna dintre acestea nu se identifică temeiul de fapt, temeiul de drept, elementele de calcul sau elementele algoritmului de calcul care au determinat diminuarea pensiei.

Este evident că la data pensionării sale s-a luat în considerare o anumită funcţie, căreia îi corespundea un coeficient de ierarhizare, iar la recalculare s-a luat în considerare o funcţie inferioară, căreia îi corespunde un alt coeficient de ierarhizare inferior.

Potrivit art. 12 alin. 1 din O.M.A.I. 31/2016: „Actualizarea soldei salariului de funcţie se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcţiilor în instituţiile de apărare naţională,  ordine publică şi securitate naţională, prin stabilirea soluţiei succesive a sumelor claselor de salarizare coeficienţilor de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin  echivalarea funcţiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare coeficientul de ierarhizare, denumirea funcţiei, gradul militar - profesional al funcţiei, nivelul studiilor cu funcţii în plată la data de 1 ianuarie 2016”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. 2 din acelaşi ordin, se prevede că: „Actualizarea soldei salariului de funcţie prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor claselor de salarizare coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora şi utilizarea sumelor/claselor de salarizare coeficienţilor de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul  prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării, aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016”.

La alineatul 3 al aceluiaşi articol din O.M.A.I. 31/2016, se enumeră criteriile ce se au în vedere la actualizarea soldei, salariului de funcţie prin echivalarea funcţiilor. În cazul de faţă nu se pune în discuţie actualizarea soldei şi a salariului de funcţie prin echivalarea funcţiilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 12 alin. 1 şi 2. Prin urmare, orice discuţie pe tema actualizării soldei/salariului de funcţie prin echivalarea funcţiilor este exclusă, întrucât la momentul acordării dreptului - al pensionării erau cunoscute atât gradul militar, cât şi funcţia.

Actualizarea soldei/salariului de funcţie se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora.

Astfel, se poate constata din documentele de plată că salariul de funcţie realizat de el pentru fiecare lună din cele 6 luni, respectiv ianuarie - iunie 2005, este un salariu corespunzător funcţiei de colonel şi nu de maior.

Un alt aspect ce nu poate fi combătut este faptul că un cadru militar nu poate avea gradul militar de locotenent-colonel şi funcţia de maior decât dacă în această funcţie a fost numit cadrul militar, cu grad de locotenent-colonel, prin ordin al ministrului MAI sau conducătorului autorităţii centrale, lucru care nu este aplicabil în cazul de faţă.

În concluzie, faţă de considerentele expuse, a solicitat admiterea acţiunii, desfiinţarea hotărârii atacate şi a deciziei de recalculare a pensiei militare de stat, obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin aplicarea unui coeficient, corespunzător funcţiei de colonel şi nu de maior şi să emită o nouă decizie de recalculare, care să releve o pensie al cărui rezultat este dat de aplicarea coeficientului funcţiei de colonel şi nu de maior.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 99 alin. 2 din Legea 223/2015.

Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport cererea de  anulare a hotărârii nr. 14794/20.07.2017 , iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii promovate de reclamant ca neîntemeiată.

A arătat că, prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamantul solicită anularea hotărârii nr. 14794/20.07.2017, emisă de Comisia de Contestaţii Pensii, a deciziei de pensie 141207/18.05.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat, respectiv desfiinţarea ambelor acte emise și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii privind recalcularea drepturile de pensie, prin aplicarea unui coeficient corespunzător funcţiei de colonel şi plata cheltuielilor de judecată.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a arătat următoarele:

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.

Totodată, dispoziţiile art. 85 alin. 1 din actul normativ susmenţionat stabilesc următoarele:

Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.

Având în vedere pretenția reclamantului, a solicitat ca instanţa de judecată să reţină că Ordinul nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prevede în mod expres faptul că orice contestaţie împotriva unei decizii se formulează în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 17 din Ordinul sus-menţionat statuează următoarele:

În termen de 5 zile de la data adoptării, hotărârile comisiilor de contestaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, acestora din urmă restituindu-li-se şi dosarul de pensionare, la care se anexează contestaţia în original.

Hotărârile comisiilor de contestaţii se comunică persoanelor în cauză prin poştă, la domiciliul acestora, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data comunicării fiind data primirii sub semnătură a hotărârii.

Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate, potrivit legii, la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Hotărârile comisiilor de contestaţii care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. 3 sunt definitive.

Rezultă în mod indubitabil faptul că, în cazul formulării unei contestaţii împotriva deciziei de pensie, aceasta va fi soluţionată de Comisia de Contestaţii Pensii, hotărârea Comisiei de Contestaţii fiind comunicată în termen de 5 zile de la pronunţare.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne Comisia de Contestaţii funcţionează ca organism de verificare, care hotărăște şi examinează asupra deciziilor de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislaţiei conform Ordinului M.A.I. nr. 39/2011.

Întrucât Comisia de Contestaţii Pensii este constituită la nivelul Direcţiei Generale Financiare din cadrul M.A.I şi nu la nivelul Casei de Pensii Sectoriale, susţinerile reclamantului privind soluţionarea contestaţiei, exced atribuţiile instituţiei pârâte.

Aşa cum s-a statuat în doctrină, o condiţie pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam), care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi, în acelaşi timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea. Calitatea procesuală se determină, în concret, la speţa dedusă judecăţii.

De asemenea, în doctrină s-a impus concepţia, potrivit căreia, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

Or în speţă nu există identitate între Casa de Pensii Sectorială - citată ca şi pârât în cauză şi cel obligat în raportul juridic, respectiv Comisia de Contestaţii Pensii.

Pe cale de consecinţă, în ceea ce priveşte anularea hotărârii nr. 14794/20.07.2017, a solicitat instanţei să respingă acţiunea faţă de această instituţie ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte anularea deciziei de pensie nr. 141207/18.05.2017 privind recalcularea pensie militare prin aplicarea unui coeficient corespunzător funcţiei de colonel, reclamantul se află într-o gravă eroare, necunoscând prevederile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată de către O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, intrate în vigoare începând cu data de 01.01.2016.

Reclamantul în mod eronat invocă prevederile unui act normativ abrogat, respectiv Legea 138/1999.

A arătat pârâta că recalcularea s-a efectuat conform datelor transmise de unitatea angajatoare, aceasta fiind singura în măsură să specifice coeficientul funcţiei deţinute .

A precizat că, la data de 01.01.2016, dată la care se raportează recalcularea pensiei era în vigoare Legea nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, unde la anexa VII, se prevede cu privire la coeficienţii funcţiilor că vor fi dați prin hotărâre de guvern.

Prin hotărâre de guvern a fost prevăzut coeficientul de 4,10 pentru funcţia de colonel, deţinută de reclamant, aspect care poate fi lămurit de către angajator, nu de către instituţia pârâtă.

Elementele salariale care au fost incluse în baza de calcul a deciziei de pensie nr. 141207/18.05.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat şi care au stat la baza recalculării cuantumului pensiei, au fost transmise instituţiei noastre de către unitatea angajatoare, respectiv UM 0658 --------.

U.M. 0658 ------- a transmis Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I. la data de 02.11.2016 anexa nr. l b, care cuprinde situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, pentru perioada ianuarie 2005- iunie 2005, aleasă de reclamat.

Acest document a fost realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi  art. 4 alin. 6 din Ordinul M.A.I. nr. 31/12.02.2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi actualizare a pensiilor militare de stat, potrivit cărora, în baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. 3 lit. a şi b sau, după caz, la alin. 4 şi 5 întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. l b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel:

a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2;

b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă.

Prin urmare, a arătat pârâta că, atât timp cât a dovedit prin buletinul de calcul anexat deciziei privind recalcularea pensiei nr. 141207/18.05.2017 că a utilizat întocmai baza de calcul atestată de anexa nr. l b, care cuprinde situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, întocmită şi înaintată de U.M. 0658 --------, iar atestarea elementelor care compun această bază nu cade în sarcina Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., consideră că pretenţiile reclamantului din cuprinsul acţiunii sunt formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, întrucât nu este întrunită identitatea cerută de art. 36 din Noul Cod de procedură civilă.

A arătat pârâta că este neîntemeiată acțiunea în raport de obligarea instituţiei pârâte la emiterea unei noi decizii privind recalcularea drepturilor de pensie.

Recalcularea pensiei reclamantului s-a realizat prin decizia de pensie nr. 141207/18.05.2017, potrivit art. 109 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a primit cererea de recalculare a reclamantului la data de 02.11.2016, fiind înregistrată cu nr. 719520, reclamantul alegând cele 6 luni consecutive din ultimii cinci ani în care a realizat cele mai avantajoase solde/salarii lunare brute în perioada ianuarie 2005-iunie 2005.

Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut

special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. 1 şi art. 110

alin. 1 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează,

după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016; 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeaşi lege;

c) situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate în situaţia, în care beneficiarul nu îşi exprimă opţiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care constituie baza de calcul;

d)gradul de invaliditate şi cauza invalidității;

e)numărul de urmaşi înscrişi la pensie;

f)Semnul Onorific în Serviciul Patriei sau similare deţinute.

În cazul reclamantului, vechimea cumulată valorificată prin ultima decizie de

pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016 este de 47 ani,

şi 28 zile.

Conform art. 29 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a)militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b)pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Conform art. 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a)3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;

b)6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani, cum este şi cazul reclamantului.

Având în vedere prevederile legale invocate, procentele de calcul stabilite pentru reclamant, conform prevederilor art. 29, 39 şi 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 31 din aceeaşi lege sunt: 65% pentru 25 ani + 22% pentru fiecare an ce depăşeşte 25 ani vechime cumulată + 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensie suplimentară , în total 96%, plafonat la 85% conform art. 30 din Legea nr. 223/2015 astfel cum a fost modificată de O.U.G. nr. 57/2015.

Baza de calcul care a stat la baza recalculării drepturilor de pensie ale reclamantului, în sumă de 3465 lei, a fost stabilită de către structura financiar-contabilă a unităţii angajatoare şi atestată de anexa nr. l b, care cuprinde situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, pentru perioada aleasă de reclamant, comunicată Casei Sectoriale a M.A.I. la data de 02.11.2016 şi a fost realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a art. 4 alin. 6 din Ordinul MAI nr. 31/12.02.2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi actualizare a pensiilor militare de stat.

Prin urmare, recalcularea pensiei brute a reclamantului s-a realizat conform buletinului de calcul, astfel:

- 3465 lei bază de calcul x 85% (plafonarea imperativă dată de Guvern prin O.U.G. nr. 57/2015) x 15% (majorarea aferentă Semnului Onorific pentru 20 ani) x 5% (majorare pensie conform art. 59 din lege) , rezultând 3557 lei pensie militară de stat brută recalculată.

Întrucât cuantumul pensiei de 3557 lei rezultat ca urmare a recalculării era mai mic decât cuantumul pensiei aflat în plată stabilit pe principiul contributivităţii, respectiv suma de 3711 lei, s-a procedat la aplicarea dispoziţiilor art.111 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că a rămas în plată cuantumul mai avantajos, respectiv cu suma de 3711 lei.

Aşa cum rezultă din datele menţionate anterior, modul de calcul al pensiei reclamantului s-a realizat conform dispoziţiilor legale, iar aplicarea unor coeficienţi mai mari decât cei transmişi de către unitatea angajatoare nu poate face obiectul obligării Casei Sectoriale a M.A.I. la recalcularea drepturilor de pensie, cu atât mai mult emiterea unei alte decizii cu alţi coeficienţi decât cei transmişi de către unitatea angajatoare.

A arătat faptul că actualizarea s-a realizat de către unitatea angajatoare, iar aprecierile proprii ale reclamantului, cu trimitere la actele normative abrogate, nu pot fi avute în vedere de către instanţa de judecată, pensia acestuia fiind stabilită prin raportare la prevederile Legii nr. 223/2015, în forma modificată de O.U.G. nr. 57/2015.

Având în vedere aspectele prezentate, a solicitat a se constata faptul că decizia de pensie contestată a fost emisă în mod temeinic, pensia militară a reclamantului fi recalculată în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 01.01.2016, prin utilizarea întocmai a bazei de calcul comunicată de către angajator prin adresa mai sus menţionată, iar emiterea unei alte decizii ar fi fără temei de drept.

În temeiul art. 223 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa reprezentantului instituţiei.

Reclamantul a formulat răspuns la întimpinarea depusă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 208 alin. 2 Cod de procedură civilă, a invocat decăderea pârâtei, din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică.

În acest sens, a arătat că pârâta a fost înștiințată de existenta litigiului la data de 07.09.2017, dată la care a şi primit cererea dc chemare în judecată, procesul-verbal de înmânare din data de 07.09.2017 purtând stampila pârâtei şi semnătura persoanei însărcinate a primi corespondenţa. De la această dată, 07.09.2017, curgea, pentru pârâtă, termenul de 25 de zile, pentru a formula întimpinare, lucru pe care pârâta, deşi a primit cererea de chemare în judecată, nu 1-a făcut.

Pârâta a depus întimpinare după data de 11.10.2017, la dosar existând un alt proces-verbal de înştiinţare, care poartă aceeaşi ştampilă a pârâtei şi semnătura aceleiaşi persoane însărcinată cu primirea corespondentei. Nu cunoaşte care a fost motivul pentru care s-au emis către pârâta două adrese, însă este evident că termenul în care pârâta trebuia să depună întimpinare este cel de 25 de zile şi care curgea de la data de 07.09.2017 şi nu de la data de 11.10.2017.

În consecinţă, consideră că pârâta a formulat întâmpinarea cu mult peste termenul de 25 de zile prevăzut de Codul de procedura civilă, raportat la data la care pârâta a fost înștiințată de existenţa pe rolul tribunalului a acestei acţiuni, respectiv de la data de 07.09.2017.

Pe fondul cererii de chemare în judecată, raportat la apărările pârâtei, reclamantul a arătat că a contestat hotărârea Comisiei de Contestaţii, invocând faptul că, în mod eronat, atât Comisia, cât şi Casa Sectorială de Pensii, au reţinut un coeficient de ierarhizare care nu corespunde funcţiei deţinută de el, ambele reţinând în algoritmul de calcul un coeficient de 4.1 aferent funcţiei de maior şi nu un coeficient de minim 4.7 aferent funcţiei de colonel, pe care o deţinea la momentul pensionării.

A mai arătat că nu el este în eroare cu privire la legea aplicabilă, ci pârâta încearcă să creeze confuzie în aplicarea şi interpretarea legilor pe care le-a avut în vedere atunci când a procedat la recalcularea pensiei şi modificarea coeficientului de ierarhizare. Astfel, face pârâta referire la faptul că a invocat un act normativ abrogat la momentul la care s-a solicitat recalcularea şi că, la data la care se raportează recalcularea, se aflau în vigoare dispoziţiile Legii 284/2010 care, în anexa VII, prevede că valoarea coeficienţilor va fi stabilită prin hotărâre de guvern şi că valoarea coeficientului de ierarhizare, ce i-a fost reţinut în algoritmul de calcul, de 4,1, a fost stabilit prin hotărâre de guvern, ceea ce nu este adevărat.

În anexa VII la Legea 284/2010 - legea cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, se prevede că:

a) pentru funcţiile corespunzătoare gradului de colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare, coeficientul de ierarhizare este de minim - 5.63 și maxim de 7.58;

b) pentru funcţiile corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de politie/penitenciare, coeficientul de ierarhizare este de minim - 4,51 şi maxim de 5.23;

c) pentru funcţiile corespunzătoare gradului de maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliţie/penitenciare, coeficientul de ierarhizare este de minim - 3.89 şi maxim de 4.40.

Prin urmare, dacă se ia în calcul numai gradul militar de locotenent-colonel, pe care îl deţine, cu funcţiile aferente, pârâta trebuia să reţină un coeficient de ierarhizare de minim 4,51 şi maxim de 5,23.

Astfel, a arătat reclamantul  că nu aceasta este legea la care s-a raportat pârâta atunci când i-a recalculat pensia. Coeficientul de 4.1 reţinut de pârâtă este cel prevăzut de Legea 138/1999, reactualizată, care prevede pentru funcţia de maior un coeficient de 4.1. A menționat că la momentul pensionării el nu deţinea nici gradul militar şi nici funcţia de maior.

În al treilea rând, a arătat că pârâta adoptă aceeaşi tactică în apărare, ca şi Comisia de Contestaţii, în sensul că nu doreşte să dezbată sub nicio formă obiectul contestaţiei şi anume cum s-a stabilit coeficientul de ierarhizare, care îi determină o funcţie de maior, în condiţiile în care, la momentul pensionării deţinea gradul militar de locotenent-colonel şi funcţia de colonel.

Mai mult, pârâta i-a diminuat şi coeficientul soldei de grad, în sensul că în loc să îi atribuie un coeficient de soldă de grad de 1,75, îi atribuie un coeficient de soldă de grad de 1,70.

A învederat că nu a contestat restul elementelor de calcul care fac referire la vechime şi altele şi nu U.M. 0658 ---- a recalculat pensia, ci Casa Sectorială de Pensii.

De asemenea, a precizat reclamantul că nu contestă procedura de recalculare la care face referire Legea 223/2015 şi nici procedura de recalculare la care face referire Ordinul M.A.I. 31/2016, ci modul în care au fost stabiliți atât coeficientul de ierarhizare, cât şi coeficientul de soldă, în condiţiile în care se cunoşteau atât gradul militat, cât şi funcţia.

În 2005 s-a pensionat iar situaţia soldelor/salariilor realizate la funcţia de bază, actualizate, pentru perioada ianuarie 2005 - iunie 2005, atestau funcţia de colonel şi nicidecum de maior.

 Indiferent ce actualizare ar fi intervenit acestea nu puteau să îi schimbe funcţia sau gradul deţinut la momentul pensionării. Este absurd să consideri că o persoană se pensionează cu gradul de locotenent-colonel şi funcţie de maior şi sfârșește cu un grad de maior şi funcţie de maior.

A menționat că pârâta nu doreşte să precizeze în ce temei i-a reechivalat atât funcţia, cât şi gradul, în aşa fel încât i-a schimbat funcţia de colonel cu cea de maior.

La data de 10.11.2017 reclamantul A.V. a înaintat la dosar o cerere de lămurire a cadrului procesual, în sensul că înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 A arătat că, în temeiul dispoziţiilor art. 22 Cod de procedură civilă, raportat la cererea de chemare în judecată, la petitele cererii, în special, şi temeiurile de drept invocate, în sensul în care, prin cererea de chemare în judecată a fost contestată hotărârea nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, decizia de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi cum, din eroare nu a fost indicată, separat în calitate de pârâtă şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se impune lămurirea cadrului procesul.

Astfel, a arătat că înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu atât mal mult cu cât aceasta funcţionează pe lângă „Direcţia secretariat general şi protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, potrivit Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii şi are sediul în Bucureşti, Piaţa Revolutei, nr. 1 sector 1.

În baza dispoziţiilor legale invocate, raportat la petitele cererii de chemare în judecată, consideră că se impune lămurirea cadrului procesual , întrucât din cererea de chemare în judecată, reiese şi contradictorialitate cu Comisia de Contestaţii, sens în care solicită citarea acesteia la sediul din Bucureşti, Piaţa Revoluţiei, nr. 1 A, sector 1.

Pârâta Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a arătat următoarele:

Cu privire la citarea Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a învederat că, potrivit art. 7 alin. 4 şi 5 din O.U.G. nr. 30/2007, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne reprezintă şi angajează ministerul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice din ţară sau din străinătate.

În exercitarea atribuţiilor legale, ministrul afacerilor interne a emis ordine şi instrucţiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.

În acest context, a invocat prevederile art. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 100/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiei generale juridice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 400 din data de 8 iunie 2011, conform cărora Direcţia Generală Juridică, denumită în continuare direcție generală, este unitatea centrală de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare minister, fără personalitate juridică, cu competenţă materială şi teritorială generală în domeniul asistenței juridice, care este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne (...) privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare”.

De asemenea, la art. 4 alin. 1 din acelaşi act administrativ se prevede că: „Direcţia generală, prin directorul general, directorii generali adjuncți, sau personalul desemnat de către aceştia, reprezintă şi angajează ministerul în raporturile cu instanţele de judecată şi a altor organe de jurisdicţie şi îndrumă, coordonează, controlează şi monitorizează activităţile din domeniul său de competenţă desfăşurate de către structurile de profil ori de personalul desemnat în acest scop la nivelul unităţilor din aparatul central al ministerului, al instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea ministerului şi al unităţilor din subordinea acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare”.

Potrivit alin. 1 al art. 1 din anexa la O.M.A.I. nr. 39/2016, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii „În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi, respectiv, Serviciului Român de Informaţii, se înfiinţează comisii de contestaţii, ca organisme de verificare care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale, contestate de către titulari şi care urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat”, iar, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol „Comisiile de contestaţii prevăzute la alin. (1) se organizează şi funcţionează pe lângă Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi, respectiv, Direcţia generală financiară din cadrul Serviciului Român de Informaţii”.

Aşadar, în faţa instanţelor de judecată, Ministerul Afacerilor Interne este reprezentat de Direcţia Generală Juridică, iar Comisia de Contestaţii din cadrul M.A.I., citată ca pârâtă în această cauză, nu poate să stea în instanţă în nume propriu.

Pentru aceste motive a solicitat ca în cauză să se dispună citarea M.A.I. prin Direcţia Generală Juridică, la adresa anterior menţionată.

Cu privire la fondul cauzei, ţinând cont de prevederile art. 207 Cod de procedură civilă, Ministerul Afacerilor Interne îşi însuşeşte apărările formulate de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.

În  temeiul  art.  223  Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei şi  în  lipsă.

Prin încheierea de ședință din 22.01.2018 instanța a respins cererea formulată de către Comisia de Contestaţii din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne privind citarea în cauză a M.A.I. prin Direcţia Generală Juridică, apreciind că este neîntemeiată în raport de dispoziţiile art. 97 - 104 din Legea 223/2015, coroborate cu prevederile Regulamentului M8/07.01.2016 şi dispoziţiile art. 56 alin. 2 din Codul de procedură civilă potrivit căruia pot sta în judecată asociațiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, având în vedere şi obiectul cauzei deduse judecăţii, respectiv faptul că se contestă hotărârea emisă de Comisia de Contestaţii din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Sectorială de Pensii, în ceea ce priveşte anularea hotărârii nr. 14794/20.07.2017, emisă de Comisia Centrală de Contestaţii din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne, reclamantul a formulat cerere de lămurire a cadrului procesual, din care rezultă că pentru acest capăt de cerere înțelege să se judece cu Comisia Centrală de Contestaţii din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Așadar, excepția a rămas fără obiect.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:

 Reclamantul A.V. a beneficiat de pensie militară de stat începând cu data de 01.07.2005, în baza deciziei nr. 141207/19.08.2005.

Prin decizia nr. 141207/18.05.2015, privind recalcularea pensiei militare de stat, drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate în temeiul Legii nr.223/2015, rezultând o pensie militară de stat în cuantum de 3557 lei.

Întrucât pensia recalculată este mai mică decât cea în plată, în baza art. 111 din Legea nr.223/2015 s-a păstrat cuantumul mai avantajos, respectiv 3711 lei.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin hotărârea nr.14794/20.07.2017.

În considerentele deciziei  s-a reținut că elementele care compun baza de calcul în vederea recalculării pensiei militare au fost utilizate de către Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. în conformitate cu dalele înscrise în situaţia soldelor/salariilor, întocmită de U.M. 0658 Tg Jiu prin  anexa 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, conform perioadei solicitate, respectiv ianuarie-iunie 2005.

Comisia de Contestații a arătat că algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii 223.2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea mediei salariilor realizate în perioada aleasă, a  vechimii determinate în ultima decizie de pensie, de 47 ani şi 28 de zile, a sporului aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20 de ani și a procentului de 9%, corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară.

De asemenea, Comisia de Contestaţii a precizat că elaborarea anexei 1 b nu intră în atribuţiile Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., date fiind prevederile art. 4 alin. 6 din O.M.A.I. nr. 31/2016.

În prezenta cauză reclamantul contestă hotărârea nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de Comisia de Contestaţii din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi  decizia de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicitând desființarea acestora și obligarea pârâtei să-i recalculeze pensia prin aplicarea unui coeficient corespunzător funcţiei de colonel şi nu de maior şi să emită o nouă decizie de recalculare, care să releve o pensie, al cărui rezultat este dat de aplicarea coeficientului funcţiei de colonel şi nu de maior.

În vederea determinării bazei de calcul prevăzută art. 28 din Legea nr.223/2015 pentru recalcularea pensiei, reclamantul a ales perioada ianuarie 2005-iunie 2005, conform celor menţionate în cererea înregistrată sub nr.670281/24.06.2016.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr.223/2015, dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, polițiști şi funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare se exercită în condițiile prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Legea nr.223/2015:

„1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.

 (3) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 (4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

 (5) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.

(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.

(7) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).”

La art. 60 alin. 4 din Legea nr. 223/2015, se prevede faptul că procedura de actualizare se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Procedura de recalculare și actualizare a pensiilor militare de stat  s-a stabilit prin  Ordinul Comun al Ministrului Afacerilor Interne, Ministrului Apărării Naționale, Ministrului Justiției, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Informații Externe, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Protecție și Pază, înregistrat sub nr.  31/25/999/8148/237/259/221/2016.

Conform prevederilor art. 2 din Ordinul nr.31/2016 „recalcularea pensiilor militare de stat se realizează de către casele de pensii sectoriale, înfiinţate în condiţiile Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza datelor/documentelor existente în bazele de date/arhivele proprii, precum şi a datelor/documentelor transmise de structurile din cadrul instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională sau de beneficiarii pensiilor militare”

La art. 3 din Ordinul nr.31/2016 se prevede că:

„Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

b) procentele de calcul stabilite conform prevederilor art. 29, 39 şi 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeaşi lege;

c) situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate în situaţia, în care beneficiarul nu îşi exprimă opţiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care constituie baza de calcul;

d) gradul de invaliditate şi cauza invalidităţii;

e) numărul de urmaşi înscrişi la pensie;

f) Semnul Onorific În Serviciul Patriei sau similare deţinute.”

În conformitate cu prevederile art. 12 alin.1 și 2 din ordinul nr.31/2016:

„(1) Actualizarea soldei/salariului de funcţie se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcţiilor în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcţiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcţiei, gradul militar/profesional al funcţiei, nivelul studiilor cu funcţii în plată la data de 1 ianuarie 2016.

(2) Actualizarea soldei/salariului de funcţie prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora şi utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.”

La alin.8 al aceluiași articol se prevede că „situaţia cuprinzând evoluţia succesivă a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare, respectiv, după caz, cea privind echivalarea funcţiilor se aprobă prin acte administrative cu caracter normativ ale conducătorilor instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională”.

 Conform prevederilor art. 4 alin.6 din Ordinul nr.31/2016 :

 „În baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. (3) lit. a) şi b) sau, după caz, la alin. (4) şi (5) întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel:

a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2;

b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă”

Potrivit prevederilor art. 10 din Ordinul nr.31/2016:

„(1) Casele de pensii sectoriale emit decizii de recalculare a pensiei în termen de 90 de zile de la data înregistrării situaţiei prevăzute la art. 3 lit. c) la casa de pensii sectorială competentă.

 (2) Deciziile prevăzute la alin. (1), împreună cu baza de calcul privind recalcularea pensiei, se comunică în scris beneficiarilor, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii acestora.”

De asemenea, potrivit prevederilor art. 11 din Ordinul Comun al Ministrului Afacerilor Interne, Ministrului Apărării Naționale și directorului Serviciului Român de Informații, înregistrat sub nr. M8/39/8026/2016, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii „comisiile de contestaţii soluţionează contestaţiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensionare”.

În cauza de față reclamantul este nemulțumit de faptul că la stabilirea bazei de calcul pentru recalcularea pensiei s-a utilizat în mod greșit coeficientul de ierarhizare 4.1 corespunzător funcţiei de maior, deși în perioada celor 6 luni consecutive alese de el, respectiv ianuarie 2005-iunie 2005, a deținut funcția de colonel, căreia îi corespunde un coeficient de ierarhizare de minim 4.7.

Așa cum rezultă din dispozițiile legale susmenționate, casele sectoriale de pensii emit deciziile de recalculare a pensiei în baza  situaţiilor cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, întocmite de structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. 3 lit. a şi b sau, după caz, la alin. 4 şi 5, conform modelului prevăzut în anexa 1b la Ordinul 31/2016.

Așadar, elementele salariale ce compun baza de calcul pentru recalcularea pensiei sunt cuprinse în anexa 1b , anexă care  în speță a fost  întocmită de  către Unitatea Militară 0658 ----------.

Prin urmare decizia de recalculare nr. 141207/18.05.2015, contestată de reclamant, a fost emisă în conformitate cu prevederile legale, pentru determinarea bazei de calcul în vederea recalculării pensiei militare fiind utilizate elementele salariale cuprinse în situaţia soldelor/salariilor, întocmită de U.M. 0658 -------- prin  anexa 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, conform perioadei solicitate, respectiv ianuarie-iunie 2005.

Reclamantul avea posibilitatea de a solicita anularea anexei 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, care a stat la baza emiterii deciziei de recalculare a pensiei și emiterea unei noi anexe de către unitatea emitentă, respectiv U.M. 0658 ---, în contradictoriu cu această unitate, Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. neavând atribuții și cu privire la întocmirea anexei 1b.

În consecință, hotărârea Comisiei de Contestații nr.14794/20.07.2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația împotriva deciziei de recalculare nr. 141207/18.05.2015, este legală și temeinică, aceasta soluționând  contestația pe baza documentelor existente în dosarul de pensionare, conform prevederilor art. 11 din  Regulamentul nr. M8/39/8026/2016.

Față de considerentele expuse, instanța urmează să respingă contestația, ulterior precizată de reclamant prin cererea de lămurire a cadrului procesual, ca neîntemeiată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge  contestaţia ulterior precizată, formulată de reclamantul A.V., -----------, în contradictoriu cu pârâtele CPS a MAI, -------- şi CC a MAI, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se  depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 23.04.2018, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare