Vechime ]n munc[

Sentinţă civilă 44 din 01.02.2018


- reconstituire vechime în muncă pentru activitatea desfăşurată în cadrul CAP în baza contractului individual de muncă; solicitare de recunoaștere a activităţii desfășurată ca membru cooperator în cadrul aceluiași CAP; calitate procesuală pasivă în raport de decizia în interesul legii nr.2/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 01.02.2018

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 06.09.2017, reclamanta B I a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii M solicitând ca prin hotărâre judecătorească:

- să-i fie reconstituită vechimea în muncă şi să se constate că în perioada iunie 1971- decembrie 1990 a fost angajată şi a desfăşurat activitate la CAP C, respectiv:  iunie 1971- decembrie 1981 a fost  membru cooperator la Ferma G de J, comuna C; ianuarie 1982- decembrie 1984 a fost economist la Ferma G de J, comuna C; ianuarie 1985- decembrie 1990 a fost şef fermă la Ferma G de J, comuna C;

- să fie obligată pârâta  să elibereze o adeverinţă  în acest sens.

În fapt, reclamanta a arătat că în perioada noiembrie 1971- decembrie 1990 a desfășurat activitate la CAP C - Ferma G de J, unde a fost membru de cooperator (iunie 1971- decembrie 1981), economist (ianuarie 1982- decembrie 1984) şi şef de fermă (ianuarie 1985- decembrie 1990).

A mai arătat că urmare a demersurilor efectuate pentru obţinerea unei adeverinţe din care să rezulte că a fost angajată la CAP şi stagiul de cotizare realizat, a constatat că evidenţele contabile - statele de salarii, nu se regăsesc.

Prin acţiune reclamanta a mai învederat că din corespondenţa purtată cu SC Visal Consulting SPRL - adresa nr.183/2017, arhivele naționale- adresa nr.427C/2017, Inspectoratul Teritorial de Muncă M - adresa nr.3906/2017, Primăria comunei C- adresa nr.6303/2017 şi Casa Judeţeană de Pensii M - adresa nr.925/20919/2017,  a aflat că niciuna dintre aceste instituţii nu deţine arhiva fostului CAP C.

Faţă de această situaţie, reclamanta a arătat că a  promovat prezenta acţiune pentru a se constata că a desfășurat activitate la CAP, pentru a i se reconstitui vechimea în muncă şi să-i fie emisă o adeverinţă în acest sens, fiindu-i necesară la întocmirea dosarului de pensionare şi stabilirea  drepturilor de pensie.

În baza art.200 alin.3 Cod proc. civilă s-a solicitat reclamantei ca, faţă de obiectul cererii, să dezvolte motivele de fapt şi să indice temeiurile juridice pentru care a chemat în judecată în calitate de pârâtă Casa Judeţeană de Pensii M.

Reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a arătat că urmare a desfiinţării cooperativei agricole de producţie, arhiva, documentele financiar - contabile şi de evidenţă a patrimoniului  au fost transmise primăriilor în a căror rază teritorială şi-a desfăşurat activitatea, însă  Primăria C i-a comunicat că nu deţine arhiva CAP C.

Referitor la chemarea în judecată în calitate de pârâtă a Casei Judeţene de Pensii M, reclamanta a arătat că  la data de  25.01.2011 dosarul personal de la CAP C se află în posesia acestei instituţii, invocând în acest sens referatul întocmit de către un angajat al casei de pensii.

A mai susţinut că, deşi a făcut demersuri la mai multe instituţii pentru a afla  unde se află arhiva CAP C, în prezent nu cunoaşte cine deţine această arhivă, apreciind că este îndreptăţită că cheme în judecată Casa Judeţeană de Pensii M în temeiul deciziei în interesul legii nr.2/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii M a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Referitor la  perioada  1971-1981 în care reclamanta pretinde că a realizat norme ca membru cooperator,  pârâta a arătat că evidenţa normelor agricole realizate de foştii membri cooperatori  este deţinută în prezent de operatorul de arhivă SC V SRL.

Centralizatoarele cu normele  efectuate de foştii membri cooperatori  au fost deţinute de CJP M până în luna martie 2015, după care întreaga arhivă a CAP-urilor a fost predată către  SC V  SRL.

Aşa fiind, pârâta a arătat că proba testimonială este inadmisibilă, fiind necesar ca reclamanta să facă dovada că a îndeplinit normele stabilite.

Cât priveşte perioadele în care a desfăşurat activitate ca economist şi şef de fermă, prin întâmpinare s-a arătat că în situaţia în care  reclamanta a lucrat cu contract de muncă, ca salariat, aceste perioade ar fi trebuit să fie consemnate în carnetul de muncă.

Faţă de motivele invocate, s-a susţinut că CJP Mnu are calitate procesuală pasivă, motivând că în situaţia inexistenţei juridice a angajatorului, persoana interesată poate solicita în temeiul unei acţiuni în realizare eliberarea unei adeverinţe în contradictoriu cu  deținătorii legali şi actuali de arhive, ci nu cu casa de pensii.

S-a mai învederat că, prin atribuţiile sale legale, casa de pensii nu eliberează adeverinţe de vechime, ci valorifică la pensie aceste adeverinţe.

De asemenea, pârâta a mai arătat că referitor la perioadele în care reclamanta a fost economist şi şef de fermă, dispoziţiile art. 279 Codul muncii privind reconstituirea vechimii în muncă cu martori sunt aplicabile numai  în situaţia în care nu există documente primare şi în ipoteza în care se dovedeşte cu acte că arhivele au dispărut.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că printre instituţiile la care a apelat pentru a afla dacă deţin arhiva CAP C au fost şi Casa Judeţeană de Pensii M şi SC V SRL şi, întrucât i s-a comunicat că nu deţin această arhivă sau că din arhiva preluată de la  Casa Judeţeană de Pensii M nu se găsesc informaţii referitoare la persoana sa, a apreciat că în cauză calitate procesuală pasivă are Casa Judeţeană de Pensii M, invocând disp. art.279 Codul muncii şi decizia nr.2/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Referitor la faptul că trebuie să facă dovada îndeplinirii normelor stabilite şi planul minim de norme anual, reclamanta a arătat că a depus la dosar referatul întocmit de un salariat al casei de pensii din care rezultă îndeplinirea acestor norme.

În cursul cercetării procesului, din oficiu, s-a luat o declaraţie reclamantei pentru lămurirea obiectului acţiunii, referitor la activităţile îndeplinite la CAP C, răspunsurile acesteia fiind consemnate în procesul verbal ataşat  la dosar.

În baza dispoziţiilor art. 22 alin.2 Cod procedură civilă, s-au solicitat relaţii de la Primăria comunei C pentru a comunica situaţia arhivei fostului CAP C, dacă o mai deţine,  în caz contrar să se indice cui i-a  fost predată, dacă deţine înscrisuri din care să rezulte că în perioada iunie 1971- decembrie 1990 reclamanta a desfăşurat activitate ca membru cooperator sau cu contract de muncă la CAP C.

Au fost solicitate relații şi de la  SC V  SRL  pentru  a comunica  dacă în arhiva CAP C preluată de la Casa Judeţeană de Pensii M se regăsesc fişe cu normele realizate de reclamantă.

Relaţiile solicitate au fost comunicate de Primăria comunei C cu adresa nr.10858/2017, la care s-a  anexat un set de înscrisuri: convocator din data de 03.09.1982 al Consiliului Popular al comunei Corcova, 2 procese-verbale din 28.01.1988 şi 13.02.1980, deciziile nr.10/28.08.1988, nr.14/30.04.1986, nr.38/17.11.1986 emise de Consiliul Popular al comunei C.

De asemenea, SC V SRL a comunicat relaţiile cu adresa nr.5/16.01.2018.

La solicitarea reclamantei a fost încuviinţată şi administrată proba testimonială fiind audiaţi martorii CE, IE, IA.

În şedinţa publică din data de 11.01.2018, faţă de răspunsul comunicat de Primăria C prin  adresa nr.10858/2017 şi de dispoziţiile deciziei în interesul legii nr.2/2016 a Înaltei Cureţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 78 alin.2 Cod proc. civ s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Unității Administrativ Teritoriale comuna C.

În cauză, pârâta UAT comuna C a formulat întâmpinare prin care a arătat că a eliberat documentele aflate în  arhiva primăriei referitoare la reclamantă.

Cât priveşte arhiva fostului CAP C, s-a arătat că o parte a fost preluată de Casa Judeţeană de Pensii M, iar o parte a fost distrusă în anul 1989.

Analizând acţiunea în raport de  probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele: 

Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta solicită, în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană de Pensii M şi Unitatea Administrativ Teritorială comuna C, să se constate că în perioada iunie 1971- decembrie 1990  a desfăşurat activitate ca membru cooperator la CAP C, în perioada  ianuarie 1982- decembrie 1984 a fost economist la Ferma G de J, comuna C, în perioada ianuarie 1985- decembrie 1990 a fost şef fermă la Ferma G de J, comuna C; de asemenea, solicită să-i fie  eliberată o adeverinţă  în acest sens.

Faţă de aceste solicitări, se constată că o parte din  arhiva  fostului CAP C se găseşte în fondul arhivistic al Primăriei C, o parte a fost distrusă în anul 1989, iar o parte a fost preluată de Casa Judeţeană de Pensii M care, ulterior, a predat-o către SC V SRL/ deţinător de arhive, aşa cum rezultă din adresa nr. 10858/2017 emisă de Primăria comunei C şi din procesul-verbal încheiat în data de 18.03.2015, de predare-primire documente CAP aflate în arhiva Casei Judeţene de Pensii M.

Referitor la perioada iunie 1971-decembrie 1981 în care reclamanta susţine că a desfăşurat activitate ca membru cooperator la Ferma Ferma G de J din cadrul fostului CAP C, se constată că în cele 2 registre aparţinând fostului CAP, deţinute de SC V SRL, nu există înscrieri referitoare la normele realizate de B I.

Faţă de relaţiile comunicate de deţinătorul de arhivă al fostului CAP C şi de dispoziţiile deciziei în interesul legii nr.2/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se apreciază că pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi are calitate procesuală pasivă cu privire la perioada iunie 1971-decembrie 1981.

Din declaraţiile martorelor C E, I E, I A care au desfăşurat activitate la fostul CAP C, a rezultat că şi reclamanta  a avut calitatea de membru cooperator la acelaşi CAP, însă declaraţiile martorelor sunt contradictorii în ce priveşte numărul de norme şi suprafaţa atribuită membrilor cooperatori ca lot în folosinţă.

Deşi martorele au învederat că reclamanta a desfăşurat activitate ca membru cooperator până în anul 1981, susţinerile acestora nu se coroborează cu registrele fostului CAP C, în care nu s-au identificat înscrieri cu privire la activitatea reclamantei, motive pentru care se apreciază ca neconcludentă proba testimonială pentru a aprecia asupra temeiniciei solicitării referitoare la activitatea desfăşurată ca membru cooperator în perioada iunie 1971 - decembrie 1981.

Referitor la perioada ianuarie 1982-decembrie 1990 în care reclamanta susţine că a desfăşurat activitate ca economist şi perioada ianuarie 1985-decembrie 1990 în care a fost şef fermă la Ferma G de J din cadrul CAP C, Tribunalul reţine următoarele:

Din declaraţiile martorelor C E şi I E, foste şef de fermă, respectiv economist în cadrul Fermei G de J, CAP C, a rezultat că în cele 2 perioade reclamanta a îndeplinit în cadrul CAP C, Ferma G de J, funcţiile de economist, respectiv şef de fermă, fiindu-i încheiat contract de muncă; pentru activitatea prestată în perioadele 1982-1984, 1985-1990 ca economist, respectiv şef de fermă, reclamanta primea salariu şi semna state de plată.

La UAT comuna C se păstrează o parte din arhiva fostului CAP C, fiind identificate documente referitoare la reclamantă: în decizia nr.10/28.08.1988 privind înfiinţarea comisiilor pentru realizarea contractelor şi achiziţiilor pe anul1989 este menționată B I - şef fermă CAP C; prin decizia nr.14/30.04.1986 privind organizarea comisiei de evaluare a producţiei agricole s-a dispus organizarea subcomisiei pentru evaluarea în câmp a producției agricole vegetale din cadrul CAP C, în componenţa căreia intra şi B I - şef  fermă.

Potrivit art.279 alin.1,2 Codul muncii „Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. După data abrogării Decretului nr. 92/1976,  vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă.”

Având în vedere dispozițiile legale enunțate coroborate cu probatoriul cu înscrisuri şi martori administrat în cauză, urmează să se constate că în perioada ianuarie 1982 - decembrie 1990 reclamanta a desfăşurat activitate la fostul CAP C, Ferma G de J pe bază de contract de muncă.

Faţă de faptul că în arhiva UAT C sunt înscrisuri cu privire la activitatea desfăşurată de reclamantă ca şef de fermă, se apreciază că unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală pasivă referitor la activitatea desfăşurată în perioada 1982-1990.

În ceea ce priveşte chemarea în judecată în calitate de pârâtă a Casei Judeţene de Pensii M pentru aceeaşi perioadă ianuarie 1982 - decembrie 1990, se apreciază că nu are calitate procesuală pasivă.

În acest sens se au în vedere dispoziţiile deciziei în interesul legii nr.2/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a statuat că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 279 alin.2 Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă …..atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare.”

În cauză, nu se poate reţine incidenţa deciziei  nr.2/2016 invocată de reclamantă, deoarece, aşa cum  a comunicat UAT comuna C, o parte din arhiva fostului CAP C este deţinută de această autoritate publică locală, care a şi înaintat înscrisuri la dosar.

Aşa fiind, se apreciază că este întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii M numai pentru perioada ianuarie 1982- decembrie 1990.

 Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, urmează să fie respinsă ca nefondată acţiunea faţă de pârâtele Casa Judeţeană de Pensii M şi Unitatea Administrativ Teritorială comuna C referitor la perioada iunie 1971 - decembrie 1981.

Urmează să fie admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii M cu privire la perioada ianuarie 1982 - decembrie 1990 şi să fie respinsă acţiunea faţă de această pârâtă.

Urmează să se constate că este fondată acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială comuna C şi să fie admisă în sensul că se va constata că în perioada ianuarie 1982- decembrie 1990 a desfăşurat activitate pe baza unui contract  individual  de muncă  în cadrul CAP C.

Urmează să fie obligată pârâta Unitatea Administrativ Teritorială comuna C să elibereze reclamantei o adeverinţă în acest sens.

Această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare.