Infracţiunea de act sexual cu un minor

Sentinţă penală 41 din 20.02.2018


Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina nr.1738/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv inculpatul B.G.C pentru săvârşirea  infracţiunilor de act sexual cu un minor, prev. de art. 220, alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35, alin. 1 Cod penal, în dauna persoanei vătămate S. D. (trei acte materiale ) constând în aceea că  în trei zile din cursul lunii iunie 2017, a întreţinut cu minorul S. D., în vârstă de 14 ani, acte sexuale orale şi de  act sexual cu un minor, prev. de art. 220, alin. 1 Cod penal, în dauna persoanei vătămate J. G.C. constând în aceea că la data de 02 iulie 2017 a întreţinut cu minorul J. G.C., în vârstă de 14 ani, un act sexual oral, cu aplicarea art. 38, alin. 1 Cod penal (două fapte).

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din 11.12.2017, pronunţată în dosarul nr.7117/204/2017/a1 al Judecătoriei Câmpina, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. judecătorul a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.1738/P/2017  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală ,dispunând începerea judecăţii şi stabilind termen  de judecată la data de  30.01.2018.

 Examinând actele dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

I. În cursul lunii mai 2017, inc. B.G.C l-a cunoscut pe minorul S.D (ns. 25.11.2002), care privea antrenamentul de fotbal al juniorilor de la B., ce se desfăşura pe stadionul din localitate, “Tricolorul”. Cu acea ocazie, S.D i-a relatat că are vârsta de 14 ani, este elev în clasa a VIII-a, la Şcoala N., este junior la S. şi intenţionează să se mute la B..

Apoi, cei doi au ţinut legătura pe facebook, deşi persoana vătămată S.D aflase de la martorul P.F.V (în vârstă de 14 ani) că inc. B.G,C plătește anumiți băieți pentru a le presta acte sexuale orale.

Cu ocazia discuțiilor purtate pe rețeaua de socializare, inculpatul i-a adresat o serie de invitații pentru a se întâlni, pe care inițial persoana vătămată le-a refuzat.

La un moment dat, în cursul lunii iunie 2017, S.D a acceptat să se întâlnească cu inculpatul în incinta stației CFR – Halta N., ocazie cu care acesta din urmă i-a întreținut minorului un act sexual oral.

La un interval de câteva zile, inc. B.G.C şi-a dat întâlnire cu martorul P.F.V şi cu persoana vătămată, S.D, în zona clădirii dezafectate a Haltei N. Aici, inculpatul i-a solicitat minorului P.V să se masturbeze, iar lui S.D i-a propus să-i facă sex oral, cei doi minori acceptând cele propuse de B.G.C.

Astfel, în prezenţa inc. B.G.C şi a persoanei vătămate, martorul P.V s-a masturbat, după care S.D şi-a dat singur pantalonii jos şi inc. B.G.C a întreţinut cu acesta un act sexual oral. Ulterior, suspectul le-a dat celor doi minori suma de 100 lei, câte cincizeci lei fiecăruia. 

Ulterior, tot în cursul lunii iunie 2017, inculpatul s-a întâlnit cu cei doi minori în zona clădirii dezafectate a Haltei N, unde P.V s-a masturbat şi inc. B.G.C i-a întreţinut lui S.D un act sexual oral, pentru care i-a dat suma de 50 lei.

II. La începutul anului 2017, inc. B.G.C s-a împrietenit pe Facebook cu minorul J.G.C, în vârstă de 14 ani (ns. 04.11.2002), cu care a continuat să țină legătura, atât prin intermediul rețelei de socializare, cât și prin întâlniri ocazionale pe raza orașului B..

La data de 02 iulie 2017, inc. B.G.C se afla împreună cu minorul J.G.C la sala de jocuri electronice “Dexter”, din oraşul Breaza, unde își dăduseră întâlnire printr-un schimb de mesaje.

 Aici, după ce inculpatul și persoana vătămată au jucat Counter Strike, la un moment dat, B.G.C a întrerupt jocul și a mers într-o cameră alăturată pentru a urmări un film porno. În acea cameră a intrat și persoana vătămată J.G.C, căruia inculpatul i-a prezentat câteva secvențe unde apăreau bărbați implicați în scene explicite sexuale.

 La solicitarea inculpatului, J.G.C l-a masturbat, după care B.G.C i-a întreţinut un act sexual oral minorului.

 Pentru că persoana vătămată a acceptat să i se presteze actul sexual oral, inculpatul i-a dat suma de 35 lei, după care au părăsit amândoi sala de jocuri.

Situaţia de fapt reţinută a fost stabilită de organele de urmărire penală prin coroborarea  probatoriilor administrate în faza urmăririi penale: declaraţiile persoanelor vătămate, S.D și J.G.C ;declaraţii suspect / inculpat B.G.D ;declaraţii martori P.F.V și B.F.D ;procese – verbale de conducere în teren, însoțite de planşe foto ;planșe foto persoane vătămate.

În cursul cercetării judecătoreşti partea vătămată S.D  s-a constituit parte civilă cu suma de 7.500 lei cu titlu de daune morale, motivând solicitarea prin aceea că datorită activităţii infracţionale a inculpatului a lipsit foarte mult de la şcoală, fiind nevoit să se prezinte în faţa organelor judiciare în repetate rânduri, iar pe de altă parte datorită mediatizării acestui caz foarte multe persoane din comunitate îşi bat joc de el din cauza celor întâmplate, situaţie care îl afectează în mod deosebit atât pe el cât şi pe părinţii lui iar partea vătămată JG.C şi-a menţinut declaraţiile date în faza de urmărire penală şi s-a constituit parte civilă cu suma de 100 lei reprezentând c/valoarea cheltuielilor de transport cu maxi taxi pe distanţa B-C şi retur, în cursul a cinci zile pentru el şi mama lui ,deplasări efectuate pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare.

Cu ocazia audierii sale de către instanţă,la termenul din 13.02.2018 cu respectarea garanţiilor procesuale în prezenţa apărătorului ales, inculpatul BGC a declarat că a luat cunoştinţa de rechizitoriul care i s-a citit, a arătat că înţelege să se prevaleze de dispoziţiile art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală şi judecata să aibă loc în procedura recunoaşterii învinuirii, învederând instanţei că îşi însuşeşte probele administrate în faza de urmărire penală şi le cunoaşte, nesolicitând administrarea altor probe  noi, cu excepţia înscrisurilor.

 Înainte de a fi luată o declaraţie, dând eficienţă dispoziţiilor art. 374 alin. 2 Cod de procedură penală, instanţa a explicat inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce prin actul de sesizare al instanţei, declaraţia  inculpatului fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.

 Instanţa, în baza dispoziţiilor art. 375 Cod de procedură penală, a admis cererea inculpatului şi a dispus judecarea cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii, au avut loc dezbateri, pronunţarea fiind amânată la 20.02.2018 când a fost pronunţată prezenta hotărâre.

Totodată inculpatul prin apărător a solicitat schimbarea încadrării juridice în sensul că prin că prin Decizia Curţii Constituţionale nr.368  din 30.05.2017 s-a reţinut că sintagma „şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv „ din cuprinsul  disp.art.35 , alin.1 cod penal , este neconstituţională , astfel organul de urmărire penală  a aplicat în mod greşit disp.art.38  alin. 1 cod penal  privind concursul de infracţiuni  , întrucât nu este vorba  de fapte distincte ci de 4 acte materiale  ce compun unitatea legală a  aceleiaşi  infracţiuni continue. 

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor, formulată de inculpat, prin apărătorul ales, din infracţiunile de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1 Cp cu aplic. art. 35 alin. 1 cp (trei acte materiale) şi art. 220 alin. 1 cp, cu aplic. art. 38 alin. 1 cp, în infracţiunea de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1 cp cu aplic. art. 35 alin. 1 cp ( patru acte materiale), instanţa constată că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, având în vedere că  în cauză nu se poate reţine o rezoluţie infracţională unică aşa cum prevăd dispoziţiile art. 35 alin. 1 cod penal, faptele fiind săvârşite cu forme de vinovăţie diferite, respectiv intenţie directă şi indirectă, care au în structura lor elemente volitive diferite. 

În drept:

1. Faptele inculpatului BG.C care:

a) în trei zile din cursul lunii iunie 2017, a întreţinut cu minorul S.D, în vârstă de 14 ani, acte sexuale orale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 220, alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35, alin. 1 Cod penal (trei acte materiale).

Sub aspectul laturii subiective, aceasta constă în vinovăţie sub forma intenţiei directe;

b) la data de 02 iulie 2017, a întreţinut cu minorul J.G.C, în vârstă de 14 ani, un act sexual oral, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 220, alin. 1 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, aceasta constă în vinovăţie sub forma intenţiei indirecte.

În ceea ce privește forma de vinovăție a intenției indirecte, reținută cu privire la această faptă, se impun următoarele precizări:

Cu ocazia declarației pe care a dat-o în calitate de suspect, inc. B.G.C a arătat, cu referire la persoana vătămată J.G.C, faptul că știa că are 15 ani, deoarece pe Facebook, unde îl cunoscuse pe minor, apar detaliile referitoare la data nașterii, precum și că acesta din urmă terminase clasa a VIII-a.

În acest fel, inculpatul încearcă să inducă organelor judiciare ideea că s-ar fi aflat în eroare cu privire la vârsta reală a minorului J.G.C, astfel încât să fie incidentă în speță cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 30, alin. 1 Cod penal, cu privire la această faptă, respectiv eroarea de fapt.

Cu toate acestea, apărarea inculpatului nu poate fi acceptată, pentru considerentele ce vor urma.

Potrivit art. 30, alin. 1 Cod penal, nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.

Astfel, pentru a fi în eroare de fapt, persoana care comite fapta trebuie să nu cunoască sau să cunoască greșit o stare, o situație sau o împrejurare de care depinde caracterul penal al faptei.

În cauză, inc. B.G.C susține că a avut reprezentarea, la momentul comiterii faptei, că minorul J.G.C avea vârsta de 15 ani, deci peste limita legală a infracțiunii prev. de art. 220, alin. 1 Cod penal. Inculpatul afirmă că această falsă reprezentare a realității s-a datorat tocmai manoperelor persoanei vătămate, care și-a prezentat pe pagina de Facebook un alt an al nașterii, anterior celui real.

Potrivit dispozițiilor art. 16, alin. 3, lit. b) Cod penal, fapta este săvârşită cu forma de vinovăție a intenţiei indirecte (eventuale), când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.

Or, având în vedere constituția fizică firavă a persoanei vătămate J.G.C, cu un corp mai puțin dezvoltat prin comparație cu cel al persoanei vătămate S.D - cu privire la care inculpatul a declarat că știa că este în vârstă de 14 ani - nu se poate susține pe deplin temei că B.G.C nu putea să accepte eventualitatea că J.G.C ar avea sub 15 ani, la momentul comiterii faptei.

Având în vedere aceste aspecte ale realității obiective, unicul argument al inculpatului în sensul că s-a bazat pe datele furnizate de J.G.C pe pagina sa de Facebook - date despre care este de notorietate că pot să nu corespundă adevărului, mai ales pentru un utilizator extrem de familiarizat opțiunile oferite de această rețea de socializare, cum este B.G.C - nu poate fi reținut ca fiind unul serios, demn de a fi luat în seamă.

Toate acestea erau apte, pentru o persoană de etatea și pregătirea inculpatului, să-i creeze îndoială în ceea ce privește vârsta reală a persoanei vătămate J.G.C.

Eroarea de fapt este exclusă în caz de îndoială, de cunoaștere nesigură, deoarece în acest caz făptuitorul acceptă posibilitatea producerii rezultatului vătămător al faptei sale care, astfel, este săvârșită cu forma de vinovăție a intenției indirecte (eventuale).

Prin urmare, fapta lui B.G.C de a întreține actul sexual oral cu J.G.C, despre care inculpatul a afirmat că știa de pe pagina de Facebook a minorului că are vârsta de 15 ani, nu a fost săvârșită în condițiile erorii de fapt, deoarece inculpatul a comis fapta fără a verifica dacă într-adevăr minorul are vârsta declarată pe pagina sa de socializare.

 Cunoașterea nesigură a vârstei minorului implică acceptarea de către inculpat a posibilității de a întreține actul sexual cu o persoană aflată la o vârstă care-i poate atrage răspunderea penală pentru infracțiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 220, alin. 1 Cod penal.

În ce priveşte latura obiectiva a infracţiunii de act sexual cu un minor, fapta - ca element material - consta într-un act sexual cu consimţământul persoanei de acelaşi sex sau diferit, indiferent  daca consimţământul victimei a fost tacit sau expres ori dacă aceasta a insistat pentru a întreţine un act sexual.

De asemenea, pentru existenta infracţiunii prevăzute în art. 198 este necesar sa se producă urmarea imediata (actul sexual consimţit) şi totodată, între acţiunea făptuitorului si rezultat trebuie sa existe legătura de cauzalitate.

Constatând că infracţiunile există,  si că au fost săvârşite de  inculpat cu vinovăţia specifică, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod proc. pen., instanţa va dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor care fac obiectul judecăţii.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Faţă de împrejurarea că inculpatul înainte de începerea cercetării judecătoreşti a solicitat  judecarea in procedura recunoaşterii învinuirii, înţelegând sa pledeze pentru recunoaşterea  vinovăţiei asumându-si  in totalitate fapta reţinuta in sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei, văzând dispoziţiile art. 396 alin 10 Cod procedura penala urmează sa aprecieze ca inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege.

 În cadrul procesului complex de individualizare a sancţiunii penale, instanţa apreciază că activitatea infracţională trebuie raportată nu numai la pericolul social concret al faptelor comise, dar şi la ansamblul împrejurărilor de fapt, urmările produse, precum şi la orice element de natură să caracterizeze persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se schimba sub influenţa pedepsei.

 Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a pedepsei care să ţină seama de persoana căreia îi este aplicată, asigurând  în final reeducarea inculpatului, în sensul adaptării acestuia la standardele socio-etice impuse de societate.

În speţă relevante şi semnificative pentru alegerea modalităţii de executare a pedepsei în regim privativ de libertate sunt elementele referitoare la gravitatea faptei săvârşite generată de natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite prin norma penală incriminatoare referitoare la libertatea şi integritatea sexuală a unor minori, cu consecinţe (traumatizante pentru unii, sau nedorite pentru alţii) asupra dezvoltării lor psihice şi afectarea climatului familial din care aceştia provin, faptele fiind săvârşite  de inculpat profitând de lipsa lor de maturitate şi prin oferirea unor sume de bani, cu atât mai mult cu cât această activitate infracţională era desfăşurată de o persoană care beneficiase de încrederea comunităţii şi fusese ales în funcţia de consilier local pentru a  reprezenta interesele acesteia în cadrul autorităţii publice locale, ulterior descoperindu-se comportamentul sexual deviant al acestuia, de notorietate în rândul tinerilor din localitate aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi.

Pentru aceste motive, instanţa va condamna pe inculpatul B.G.C la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1 cp cu aplic art. 35 alin. 1 cp şi art. 396 alin. 10 cpp (trei acte materiale)- p. vătămată S.D precum şi la la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1 cp cu aplic. art. 396 alin. 10 cpp- p vătămată J.G.C.

Conform art. 38  alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b cp va contopi pedepsele, aplicând pedeapsa cea mai grea de 3(trei) ani închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din pedeapsa de 1(un) an închisoare, astfel încât inculpatul va executa pedeapsa de 3(trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal va  aplica inculpatului pe o durată de 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice locale sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat..

În temeiul disp. art. 65 cp va aplica inc. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b cp.

În baza art. 399 cpp va  menţine măsura arestării preventive a inculpatului şi în cf. cu disp. art. 72 cp va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii, de la data de 26.07.2017, ora 15,00 până la data de 27.07.2017, ora 15,00 şi a arestării preventive de la data de 28 iulie 2017 la zi.

În temeiul art. 13 din HG 25/2011 rap. la art.3 din Legea nr. 76/2008 va  dispune prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ.

În baza disp. art.397 cpp rap. la art. 25 cpp va admite acţiunile civile  şi va obliga inculpatul să plătească părţii civile S.D suma de 7.500 lei daune morale şi părţii civile J.G.C suma de 100 lei daune materiale, cu al căror cuantum inculpatul a fost de acord, fiind aplicabile disp. art. 23 alin. 3 cpp potrivit cărora în cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii.

În baza art. 274 alin. 1 cpp va obliga inculpatul să plătească statului suma de 1.500 lei cheltuieli judiciare.