Acţiune revocatorie contract de donaţie art. 1562-1565 C.civ. din anul 2009

Cod  ECLI:RO:TBDLJ:2018:............

Dosar nr. 16077/215/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 434/2018

Şedinţa publică de la 02 Martie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE ................

Judecător ..............

Grefier ..............

Pe rol pronunţarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă .............. împotriva sentinţei civile nr. .............. pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ..............., în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ..............., dosarul având ca obiect revocare donaţie REVOCARE DONAŢIE DIN ......07.2013.

 Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din .........., concluziile fiind consemnate în încheierea din şedinţa publică de la acel termen de judecată, când, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la ............ când s-a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. ........... pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ............, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta ..........., în contradictoriu cu pârâţii ..............

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că reclamanta ............ a chemat în judecată pe pârâţii  ................, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună revocarea contractului de donaţie încheiat la data de ........07.2013 autentificat de BNP ......... sub nr. .........., între pârâţii ............, în calitate de donatori şi pârâţii ............., în calitate de donatari, având ca obiect imobilul situat în oraşul ................, înregistrat în Cartea funciară nr. ............ a localităţii ...............

S-a constatat că pârâta ............. a fost obligată în solidar cu alte persoane la plata sumei de 2.032.410 lei, la plata sumei de 885.320 lei, la plata sumei de 968.236 lei, cu titlu de prejudiciu către Statul Român, conform sentinţei penale nr. ......... definitivă prin decizia penală nr. ........... a Curţii de Apel Craiova.

S-a susţinut de către reclamantă că acest contract de donaţie a fost încheiat de pârâta .......... pentru a-şi crea starea de insolvabilitate şi că a primit o copie a contractului în data de .............. de la biroul notarial şi că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1562 – 1565 C.CIV. privitoare la acţiunea revocatorie, de esenţă fiind în opinia reclamantei starea de fapt în sensul că la data la care sentinţa penală a devenit definitivă ......... s-ar fi încheiat şi actul de donaţie.

S-a reţinut că se solicită de către reclamantă admiterea unei acţiuni revocatorii având în vedere un act cu privire la un imobil, act în care numai unul dintre donatori are obligaţii faţă de creditorul reclamant, respectiv ........., în timp ce pârâtul ........... soţul debitoarei pârâte, nu are nici un fel de obligaţii faţă de reclamantă.

De esenţa acţiunii revocatorii este ca actul încheiat de debitor să constituie fraudă în dreptul creditorului, prin crearea sau mărirea stării de insolvabilitate, situaţie care excede speţei prezente având în vedere că se urmăresc bunuri care nu aparţin în exclusivitate debitoarei.

Acţiunea revocatorie nu poate avea efect decât asupra cotei contributive a debitoarei .........., ceea ce înseamnă că nu poate produce efecte asupra drepturilor patrimoniale ale pârâtului ............, acesta, prin desfiinţarea actului, fiind vătămat prin încălcarea dreptului său de proprietate asupra imobilului.

În cauză, nu este îndeplinită nici condiţia creării sau măririi stării de insolvabilitate a debitoarei cu scopul fraudării creditoarei deoarece, la momentul la care obligaţia de plată a devenit certă, lichidă şi exigibilă, nu exista nici un impediment la înstrăinare, ceea ce înseamnă ca reclamanta, dată fiind existenţa unei cauze penale, nu a considerat oportun să obţină măsuri asiguratorii cu excepţia sechestrului pus asupra apartamentului coproprietatea pârâţilor ..........., de unde rezultă că, prin acest sechestru s-a apreciat ca fiind suficient bunul respectiv pentru acoperirea prejudiciului din dosarul penal.

S-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a acţiunii revocatorii, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 1562 alin.2 Cod civil, respectiv nu s-a dovedit că cei care au primit imobilul cunoșteau faptul că debitoarea îşi creează sau îşi măreşte starea de insolvabilitate prin donarea acestuia, există un prejudiciu solidar, ceea ce înseamnă că reclamanta poate recupera prejudiciul de la toate părţile obligate în solidar iar la dosarul cauzei nu există nici un fel de dovadă din care să rezulte demersurile făcute cu privire la ceilalţi obligaţi solidar.

S-a mai reţinut că pârâta ......... şi-a păstrat în patrimoniu bunuri, astfel că, nu este dovedită intenţia de insolvabilitate sau mărire a stării de insolvabilitate a acesteia, bunul donat nu este proprietatea sa exclusivă ci coproprietate, astfel că acţiunea de faţă tinde la paralizarea ocrotirii dreptului de proprietate a soţului pârât, până la interzicerea dreptului de dispoziţie cu privire la bunurile pârâtului ............, în condiţiile în care acesta nu datorează nici un fel de creanţă faţă de creditoarea reclamantă.

Faţă de considerentele menţionate, instanţa a apreciat că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1562-1563 Cod civil privind acţiunea revocatorie şi în consecinţă a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta ............., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Arată că potrivit art.1.562 NCC, (1) "Dacă dovedeşte un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi  măreşte o stare de insolvabilitate.

 (2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terţul contractant ori cel care a primit plata cunoştea faptul că debitorul îşi creează sau Î starea de insolvabilitate.”

Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acţiunii conform dispoziţiilor  art. 1563 NCC.

Acţiunea pauliană este acea acţiune prin care creditorul solicită să fie inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda sale cum ar fi cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o insolvabilitate, fiind astfel un instrument juridic prevăzut de lege pentru apărarea intereselor creditorilor împotriva fraudei debitorului.

Având în vedere că nu ne aflăm in prezenta unui contract cu titlu oneros, ci  gratuit, condiţiile acţiunii pauliene sunt: creanţa să fie certă, lichidă şi exigibilă; actul încheiat de debitor cu terţul să fi cauzat un prejudiciu creditorului şi frauda debitorului, fără a dovedi complicitatea terţului dobânditor la frauda debitorului.

În speţa de faţă, potrivit probatoriului administrat, instanţa va constata că  aceste cerinţe sunt îndeplinite, creanţa reprezentând o sumă de bani indicată fiind constatată printr-o hotărâre judecătorească, pe care debitoarea să o execute de bunăvoie şi pentru care nu a realizat această executare, astfel că, în conformitate cu prevederile legale, creditoarea .........., în calitate de organ de executare al creanţei fiscale rezultate din sentinţa penala .........., definitiva prin decizia penala nr.............. a Curţii de  Apel Craiova, a procedat la punerea acesteia în executare a acesteia.

În mod eronat s-a reţinut că nu este îndeplinită condiţia creării sau măririi de insolvabilitate a debitoarei cu scopul fraudării creditoarei.

Având în vedere situaţia premisă descrisă mai sus, este evident că încheierea Contractului de donaţie, prin care dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament în speţă, a fost transferat de către pârâţii ........... în patrimoniul pârâţilor ................s-a realizat exclusiv în vederea fraudării drepturilor reclamantei - creditoare, izvorâte din titlurile executorii, puse în executare.

 Pentru a cauza un prejudiciu creditorului, constând în crearea sau accentuarea unei stări de insolvabilitate, actul atacat trebuie, mai întâi, să provoace o diminuare a patrimoniului debitorului. Sunt, în mod neîndoielnic, astfel de acte cele care au ca efect ieşirea unei valori active din patrimoniul debitorului, în locul acesteia el să primească ceva în schimb. Exemplul tipic este donația directă sau indirectă.

Fiind pus in discuţie scopul înstrăinării, nu are nicio relevanţă faptul ca la momentul încheierii contractului de donaţie nu era instituit sechestru asigurător mobilului. Acest fapt s-a datorat inexistenței bazei de date a ANCPI la nivelul instituției noastre in cursul cercetării penale si a situării imobilului înstrăinat în alt judeţ.

Existenţa sechestrului asigurător ar fi indisponibilizat bunul înstrăinat dar asta nu presupune ca in lipsa lui nu exista niciun impediment la înstrăinare.

Potrivit doctrinei, frauda reprezintă simpla cunoaștere de către debitor a faptului că, prin perfectarea actului în cauză, s-a creat un prejudiciu creditorului, acesta fiind în imposibilitate de a se îndestula cu suma prevăzută în titlul executoriu.

Soluţia pronunţata de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr............. a rămas definitivă in aceeaşi zi cu cea a încheierii contractului de donatie (...............), sub aspectul constatării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art.998-999 Cod civil si a obligării paratei ............. la acoperirea prejudiciului creat prin săvârșirea infracţiunii, astfel încât nu poate fi pusă în discutie intenţia cu care a fost încheiat actul, respectiv scopul fraudării creditoarei.

În ceea ce priveşte coproprietarul, având în vedere valoarea prejudiciului, chiar dacă nu a cunoscut intenţia debitorului de a prejudicia interesele creditorului, a cunoscut totuşi faptul că prin actul la care participă, a creat sau a mărit insolvabilitatea debitorului.

Reclamanta  arată că instanta a apreciat în mod greşit că în cauza trebuie făcută dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1562 alin.2 Cod civil, respectiv a faptului că terţii dobânditori cunoșteau faptul că debitoarea îşi creează sau îşi măreşte starea  de insolvabilitate prin încheierea contractului de donație.

Această condiţie, asa cum prevede textul de lege precizat, trebuie îndeplinită în ceea ce priveşte încheierea contractelor cu titlu oneros.

Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii.

În drept, apelul este întemeiat pe dispoziţiile art.466-482 Cod de procedură civila.

Intimaţii-pârâţi au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefonat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei apelate.

Arată că apelanta nu formulează critici veritabile de apel, menite să conducă la schimbarea soluţiei fondului.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că în cauză nu s-a făcut dovada condițiilor de revocare a donaţiei, iar sub aspectul faptului că în cauză nu ar fi incidente dispoziţiile art. 1562 alin.2 Cod Civil, este un motiv nefondat, raportat la motivarea cererii de chemare în judecată, cerere pe care chiar apelanta a înţeles să o întemeieze pe dispoziţiile art. 1562 până la 1565 Cod Civil.

Ca atare, acest motiv este de înlăturat data fiind chiar motivaţia reclamantei. Sub aspectul condiţiilor de revocare ale donaţiei, se poate observa ca prin apel, apelanta nu aduce nicio motivare care sa ducă spre nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii judecătorești, întrucât, prin probele administrate in cauza, pârâții au dovedit lipsa elementelor esenţiale pentru care revocarea donației ar fi fost admisibilă în cauza.

De esenţa acţiunii revocatorii este ca actul încheiat de debitor sa constituie frauda in dreptul creditorului, prin crearea sau mărirea stării de insolvabilitate, situaţie care  excede speţei  datorită probelor ce s-au administrat.

Este adevărat că pârâta ............ a fost obligată în solidar cu alte persoane la plata sumei  2.032.410 lei, la plata sumei de 885.320 lei, la plata sumei de 968.236 lei, cu titlu de către Statul Român, conform sentinţei penale nr. .......... definitivă prin decizia penală  nr. .............. a Curţii de Apel Craiova.

Se susţine de către apelanta că acest contract de donaţie a fost încheiat de pârâta ...........pentru a-şi crea starea de insolvabilitate şi că a primit o copie a contractului în data de la biroul notarial şi că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1562 -1565 C.CIV. i acţiunea revocatorie, de esenţă fiind în opinia apelantei starea de fapt în sensul că la sentinţa penală a devenit definitivă ............ s-ar fi încheiat şi actul de donaţie.

În mod corect a retinut instanţa fondului faptul ca se solicită de către reclamantă admiterea revocatorii având în vedere un act cu privire la un imobil, act în care numai unul dintre donatori are obligaţii faţă de creditorul reclamant, respectiv ..........., în timp ce pârâtul .......... soţul debitoarei pârâte, nu are nici un fel de obligaţii faţă de reclamantă.

Acţiunea revocatorie nu poate avea efect decât asupra cotei contributive a debitoarei ..........., ceea ce înseamnă că nu poate produce efecte asupra drepturilor patrimoniale ale pârâtului ............, acesta, prin desființarea actului, fiind vătămat prin încălcarea dreptului său de proprietate asupra imobilului.

Nu este îndeplinită nici condiţia creării sau măririi stării de insolvabilitate  a debitoarei cu scopul fraudării creditoarei deoarece, la momentul la care obligaţia de plată a devenit certă, lichidă şi exigibilă, nu exista nici un impediment la înstrăinare, ceea  ce înseamnă ca reclamanta, dată fiind existenţa unei cauze penale, nu a considerat oportun măsuri asigurătorii cu excepţia sechestrului pus asupra apartamentului coproprietatea pârâţilor ................, de unde rezultă că, prin acest sechestru ca fiind suficient bunul respectiv pentru acoperirea prejudiciului din dosarul penal.

În mod corect s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a acţiunii revocatorii, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1562 alin.2 Cod  Civil nu s-a dovedit că cei care au primit imobilul cunoşteau faptul că debitoarea îşi măreşte starea de insolvabilitate prin donarea acestuia, există un prejudiciu solidar, ceea ce înseamnă că reclamanta poate recupera prejudiciul de la toate părţile obligate în solidar, iar la dosarul cauzei nu există nici un fel de dovadă din care să rezulte demersurile făcute cu privire la ceilalţi obligaţi solidar.

Pârâta ............ şi-a păstrat în patrimoniu bunuri, astfel că nu este dovedită intenţia de insolvabilitate sau mărire a stării de insolvabilitate a acesteia, bunul donat nu este proprietatea sa exclusivă ci coproprietate, astfel că acţiunea de faţă tinde la paralizarea ocrotirii dreptului de proprietate a soţului pârât, până la interzicerea dreptului de dispoziţie cu privire la  bunurile pârâtului ............., în condiţiile în care acesta nu datorează  faţă de creditoarea reclamantă.

Examinând sentința apelată, conform art. 476 și următoarele N.C.proc.civ., prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce succed:

Sunt fondate criticile reclamantului referitoare la greșita aplicare a legii de către instanța de fond.

În mod greșit instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1562 alin.2, întrucât aceste dispoziții legale vizează exclusiv actele juridice cu titlu oneros, iar actul juridic dedus judecății este un act esențialmente cu titlu gratuit. Drept urmare pentru revocarea actului nu era  necesar ca terții dobânditori cu titlu oneros să cunoască faptul că prin încheierea actului juridic contestat înstrăinătoarea debitoare urmărea să își creeze sau mărească starea de insolvabilitate a patrimoniului său.

Acțiunea revocatorie permite creditorilor să atace actele săvârșite de debitor sau mai exact raporturile încheiate de debitor cu terții, când acele raporturi sunt încheiate în frauda și prejudiciul creditorilor și să obțină, în ceea ce îi privește, ca acele raporturi să le fie inopozabile și să nu micșoreze gajul de creditor chirografar. Deși art. 44 din Constituție garantează dreptul de proprietate privată, aceasta nu înseamnă că alte persoane, cum sunt creditorii chirografari nu își pot apăra  drepturile lor prin care tind să își realizeze creanțele prin urmărirea elementelor active ale patrimoniului debitorului.  Faptul că imobilul înstrăinat nu era proprietatea exclusivă de debitoarei, ci era proprietate devălmașă a acesteia și a soțului acesteia, ca nu era debitor, nu poate duce la paralizarea declanșării acțiunii revocatorii, partajul imobilului în timpul executării silite fiind o modalitate de soluționare a acestei indiviziuni, iar inopozabilitatea actului față de creditorul reclamant nu afectează în mod efectiv dreptul de proprietate al coproprietarului nedebitor care este liber să dispună de cota sa parte indiviză din dreptul de proprietate.

Creanța invocată de către reclamant a devenit certă lichidă și exigibilă la data pronunțării deciziei penale nr. .............. a Curţii de Apel Craiova, dată ce reprezintă și momentul încheierii actului juridic a cărui revocare se solicită, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 1563 Cod civil.

De asemenea se constată că este îndeplinită și condiția in creării insolvabilității debitoarei, avându-se în vedere că pârâta ............. nu a făcut dovada existenței în patrimoniul său a unor bunuri din care reclamanta creditoare să își poată satisface creanța, iar din probele administrate din oficiu de către instanța de apel (adresa nr. .......... a Direcției de Impozite și Taxe a Primăriei Mun. ...........)  reiese că pârâta debitoare are în patrimoniu doar  o cotă parte indiviză din dreptul de proprietate asupra unui apartament cu două camere, care apare a fi insuficient pentru satisfacerea creanței pe care reclamantul o are împotriva acesteia (2.032.410 lei, respectiv de 885.320 lei și 968.236 lei).

Nu poate fi reținută apărarea pârâților în sensul că la momentul încheierii actului în litigiu, creditorul nu își protejase creanța prin instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra acestui bun, instituirea sechestrului asigurator fiind o măsură de conservare și de indisponibilizare a bunurilor debitorului pentru a preîntâmpina efectuarea de acte de dispoziție care să aibă drept consecință diminuarea patrimoniului, însă nu reprezintă o condiție pentru exercitarea ulterioară a unei acțiuni revocatorii. Inexistența unui impediment la înstrăinare nu exclude intenția frauduloasă a debitoarei de a-și crea o stare vădită de insolvabilitate, prin încheierea  unor acte cu titlu gratuit a căror consecință este diminuarea patrimoniului său.

Împrejurarea că creanța de care se prevalează reclamantul este una solidară nu creează o obligație în sarcina acestuia de a urmări deopotrivă pe toți debitorii solidari, astfel că nu poate fi reținută nici această apărare a pârâtei debitoare.

Prin prisma acestor aspecte de fapt și de drept, constatând temeinicia criticilor apelantului, reține că acțiunea este întemeiată, motiv pentru care se impune a fi admisă.

Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 480 N.C.proc.civ., tribunalul va admite apelul, va desființa sentința atacată și pe fond va admite acțiunea ca fiind întemeiată. Va dispune revocarea contractului de donaţie nr. .......... autentificat de BNP ........., încheiat între pârâţii ............ în calitate de donatori şi pârâţii .............. în calitate de donatari, având ca obiect imobilul situat în oraşul ............ cu consecința inopozabilităţii acestui act faţă de creditorul ...............

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul declarat de apelanta reclamantă ................., împotriva sentinţei civile nr. ............. pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ................., în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ................

Schimbă în tot sentinţa atacată în sensul că

Admite acțiunea.

Dispune revocarea contractului de donaţie nr. ........... autentificat de BNP ............, încheiat între pârâţii .............. în calitate de donatori şi pârâţii .............. în calitate de donatari, având ca obiect imobilul situat în oraşul ..............., cu consecința inopozabilităţii acestui act faţă de creditorul ..............

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţa publică de la .................

Domenii speta

Spete similare