Contestaţie la executare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000336

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...........Civil - contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 336

Şedinţa publică de la 13 Martie 2018

Completul compus din:

Preşedinte:  ...........

Judecător : ...........

Grefier : ...........

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul contestator ...........l împotriva încheierii nr. 1317/28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr. ........... în contradictoriu cu intimaţii ........... şi Biroul Executorului Judecătoresc ............

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelantul, asistat de avocat ..........., procurator ........... asistat de avocat ........... pentru intimata ..........., lipsă fiind intimatul Biroul Executorului Judecătoresc ............

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care,

Reprezentanții părţilor arată că nu au alte cereri de formulat şi solicită acordarea cuvântului asupra apelului.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul declară deschise dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul în ordinea prevăzută de art. 216 cod procedură civilă.

Avocat ........... pentru apelantul ...........l solicită admiterea apelului, desfiinţarea încheierii şi trimiterea dosarului în vederea rejudecării  la prima instanţă având în vedere că fondul cauzei nu a fost antamat.

În subsidiar, solicită desfiinţarea încheierii şi pe fond admiterea contestaţiei la executare.

În ceea ce priveşte neantamarea fondului, apărătorul apelantului arată că în permanenţă a arătat că partea pe care o reprezintă nu a fost citată la executare, nu există semnătura apelantului pe comunicare, care în acea perioadă era internat în spital. Instanţa în raport de art. 303 Cod procedură civilă era obligată să procedeze la verificarea de scripte prin comparare, aspect care nu s-a realizat.

De astfel, apelantul a invocat în permanenţă că această executare nici măcar nu  a avut loc, nu s-au prezentat la faţa locului, aspect pe care îl atestă şi executorul judecătoresc prin faptul că nu  ar fi fost prezent apelantul ............

Arată avocat ........... că a contestat executarea în sine pentru faptul că această punere în executare silită s-a efectuat în timp ce apelantul se judeca într-o acţiune în revendicare , deci în timpul litigiului s-a pornit această executare silită în condiţiile în care încă din 2006 de când s-a pornit dosarul de partaj succesoral, a avut loc împărţirea loturilor, a avut loc punerea în posesie,  fiecare şi-a respectat dreptul de proprietate până în urmă cu 2 ani de zile când intimata .......  a intrat pe terenul lui ............ şi a tăiat din arborii acestuia fapt pentru care s-a pornit această acţiune în pretenţii şi în revendicare.

În timpul judecării acestei cauze s-a pornit executarea pentru a-şi prefabrica probe pentru că punerea în executare nu a respectat nici lotizările făcute, nici raportul de expertiză din acest dosar.

Din acest punct de vedere solicită să fi înaintat dosarul spre rejudecare pentru completarea probatoriului şi pentru a se antama efectiv fondul cauzei.

Concluzionând, avocat ........... solicită admiterea apelului şi să fie desfiinţată încheierea pentru că apelantul a contestat şi cheltuielile de executare care sunt foarte mari în condiţiile în care nici măcar nu a avut loc executarea.

Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Avocat ........... pentru intimata ........... pune concluzii de respingere a apelului.

În primul rând arată că a fost criticată încheierea pentru faptul că executarea propriu-zisă nu s-a efectuat.

Solicită apărătorul intimatei a se observa că la fila 95 din dosarul de fond există procesul verbal încheiat la data de 04.11.2016 cu ocazia punerii în executare a titlului executoriu, respectiv sentinţa civilă nr. ............

La acea dată a fost prezent în teren un cadastrist şi a fost prezent şi apelantul ( se face această menţiune în procesul – verbal) şi chiar din cadrul poliţiei locale a fost prezent un agent de poliţie.

Astfel, la locul executării a fost găsit prezent apelantul și s-a trecut la identificarea terenului, la măsurare , s-au bătut ţăruşi, iar debitorul a refuzat să semneze.

Cu privire la acest aspect s-a făcut menţiune chiar în procesul verbal încheiat la acea dată, astfel că nu se poate susţine că nu a fost prezent, că nu a fost convocat sau  că nu s-ar fi făcut executarea propriu-zisă a titlului executoriu de moment ce în prezenţa atâtor persoane s-a procedat la punerea în executare a sentinţei civile, care este detaliată în procesul verbal încheiat şi care se află la fila 95 din  dosar.

În legătură cu cheltuielile de executare, avocat ........... arată că există de asemenea încheierea executorului judecătoresc din 27.07.2016 în care este descris exact cât reprezintă onorariu, cât reprezintă taxă judiciară de timbru, taxă pentru încuviinţarea executării, taxe poştale, deci suma reprezentând cheltuielile de executare este descrisă şi respectă dispoziţiile legale în materia executărilor silite astfel încât şi sub acest aspect nu se poate susţine că s-ar fi procedat la o punere în executare cu consecinţe împovărătoare pentru debitorul care nu a înţeles să execute de bună voie.

Consideră apărătorul intimatei faptul că aceste cheltuielile de executare sunt în conformitate cu dispoziţiile art. 39 din Legea 188/2000, respectă Ordinul  Ministerului Justiţiei nr. 2250/2006 şi deci nu se poate pune în discuţie faptul că ar fi vorba de o sumă mai mare decât aceea care în mod legal ar fi trebuit plătită.

Mai mult arată că nu se poate discuta de faptul că s-ar fi executat de bună voie în sensul că părţile ar fi deţinute terenurile în modalitatea în care s-a stabilit prin hotărârea de partaj.

Astfel, în  această cauză apelantul contestator a formulat o acţiune separată prin care revendica de la ........... anumite terenuri, deci acţiunea în revendicare a fost respinsă pentru că s-a constatat că ........... deţinea terenurile dumneaei şi nu terenurile lui ..........., contestatorul din prezenta cauză, dar pentru  a tranşa definitiv această situaţie s-a ajuns la punerea în executare a sentinţei civile, respectiv a hotărârii de partaj bunuri imobile, respectiv terenuri, pentru că apelantul nu a înţeles nici să  o respecte de bună voie şi nici să  o pună în aplicare prin înţelegerea lor.

În această situaţie avocat Chiţimia Paulină apreciază că în mod corect s-a pronunţat instanţa de fond atunci când a pronunţat soluţia de respingere a constestaţiei în executare.

Solicită respingerea apelului şi obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

În replică, avocat ........... pentru apelantul ........... solicită a se observa că la fila 23 există procesul verbal încheiat la faţa locului, la momentul când apelantul a făcut plângere la poliţie pentru faptul că intimata îi ocupă şi îi taie din arbori.

Deci părţile deţineau terenurile conform împărţirii din anul 2008. Prin urmare, faptul că s-a pornit această executare silită forţată cu un executor remunerat de procuratorul ..........., consideră că s-a încercat  o prefabricare de probe.

Mai mult arată că la fila 100 există procesul verbal din  08.11.2016 faptul că nu există semnătura lui  Popescu pe dovada de confirmare , apreciind astfel că este o procedură viciată.

Înţelege să invoce nulitatea sentinţei pentru faptul că s-a invocat prescripţia încă de la fond, s-a făcut vorbire în considerentele sentinţei, dar în dispozitiv nu se face trimitere la această excepţie şi nu se pronunţă cu privire la aceasta.

Avocat ........... arată că procesul verbal de cercetare la faţa locului de la fila 23 a fost întocmit de către organele de poliţie ca urmare a unei plângeri formulate în cauză cu privire la modalitatea de deţinere a terenului şi anume la sesizarea lui ..........., contestatorul din prezenta cauză.

Deci nu este vorba despre vreun alt proces verbal de cercetare la faţa locului şi ca urmare a plângerii lui ..........., poliţia s-a deplasat la faţa locului, nu are nicio legătură cu cauza.

Cât priveşte faptul că ........... nu ar fi semnat dovada, la fila 100 este dovada de înmânare unde semnează  Popescu, deci a avut cunoştiinţă, acesta este şi motivul pentru care atunci când s-a deplasat executorul judecătoresc şi specialistul de la cadastrul pentru o punere concretă în executare a titlului executoriu, ........... era la faţa locului, a refuzat să semneze procesul verbal pentru că s-au fixat ţăruşi, s-au stabilit coordonatele. Aceasta este o altă situaţie şi denotă încă o dată reaua lui credinţă.

Avocat ........... arată că la pagina 100 nu există nicio semnătura a lui Popescu, ci se spune un membru care locuieşte cu Popescu.

Mai mult decât atât arată că nu putea să fie prezent întrucât chiar executorul spune că este absent.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă,

Prin încheierea nr. 1317/28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr. ........... a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de intimata ............

A fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul ...........  în contradictoriu cu intimaţii ...........  şi BEJ ........... , ca neîntemeiată.

A fost obligat contestatorul ........... la plata către intimata ........... a sumei de 800 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Cu referire la excepţie inadmisibilităţii cererii invocată de intimata ..........., instanţa a respins-o având în vedere că art. 248 C.proc. civ. operează cu noţiunile de ,, excepţii de procedură şi  excepţii de fond”, fără să fie consacrată o instituţie distinctă a inadmisibilităţilor .

De fapt, inadmisibilităţile sunt exemple de excepţii procesuale care au ca punct comun  o anumită soluţie pe care  o va pronunţa instanţa  în cazul admiterilor,  anume aceea de a respinge  cererea ca inadmisibilă .

Aşadar, inadmisibilitatea  vizează  nu excepţia, ci efectul spre care tinde aceasta, respectiv o modalitate specifică de respingere a cererii.

Privită în forma invocată de intimată , inadmisibilitatea  cererii de chemare în judecată echivalează cu îngreunarea dreptului de acces la justiţie,  situaţie care nu poate fi primită.

Aşa fiind , a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de intimată.

Cu referire la excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită invocată de contestator s-a reţinut că, potrivit art. 712 alin.1 C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Ca atare, contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care părţile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor şi formalităţilor stabilite de procedura execuţională, se pot plânge instanţei competente în vederea desfiinţării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.

Astfel, contestaţiile la executare propriu-zise pot avea ca temei: alegerea procedurii execuţionale; prescripţia dreptului de a cere executarea silită; perimarea unor acte de executare; vicii de formă ale actelor de executare; nerespectarea termenelor; încălcarea oricăror forme în cadrul executării silite; ordinea de urmărire a bunurilor sau urmărirea unor bunuri care, potrivit legii, nu pot fi urmărite; inopozabilitatea titlului executoriu faţă de o terţă persoană; etc.

În cauza de faţă s-a constatat că, potrivit art. 706 alin. 1  C.proc.civ., dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.

Aşa fiind, având în vedere că sentinţa nr. ........... ce reprezintă titlul executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită s-a pronunţat într-o cerere ce a avut ca obiect partaj judiciar, hotărâre care este titlu executoriu potrivit art. 995 C.proc.civ., a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită pentru predarea bunurilor imobile, deoarece sentinţa civilă a rămas definitivă la data de 03.12.2008, iar cererea de executare silită a fost formulată la data de 06.07.2016.

Cu referire la fondul cauzei s-a reţinut că, la data de 06.07.2016 intimata ..........., în calitate de moştenitoare a defunctei Copaci Valeria ( f.65), a formulat cerere de punere în executare a sentinţei nr. ........... stată în dosar nr. ........... ( f. 32).

Prin încheierea din data de 06.07.2016, BEJ ........... a admis cererea, a format dosarul execuţional nr. ............, executarea silită fiind încuviinţată prin încheierea nr. 688/13.07.2016 ( f. 78-82).

De asemenea, prin încheierea din data de 27.07.2016, au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 2271 lei ( f. 83), iar la data de 27.07.2016 a fost somat contestatorul ca, în termen de 8 zile , să predea terenurile prevăzute la lotul nr. 2.

Executorul judecătoresc a procedat la comunicarea acestora către contestator la data de 29.07.2016( f.84).

Având în vedere că debitorul nu s-a conformat, la data de 21.09.2016, executorul judecătoresc a emis la data de 01.11.2016 o adresă prin care a solicitat delegarea, pentru data de 04.11.2016, a unei persoane autorizate  în vederea identificării terenului cu număr cadastral 36348 şi 36345 ( f. 92).

La data de 04.11.2016, urmare a deplasării în teren, s-a încheiat procesul-verbal în care s-a consemnat să s-a procedat la identificarea şi măsurarea terenului ce face obiectul executării silite, în prezenţa mandatarului creditoarei şi a debitorului care a participat la măsurători dar a plecat în timpul întocmirii procesului verbal ( f. 96).

Aşadar, s-a constatat că executarea silită a fost pornită în baza unei sentinţe civile ce constituie titlu executoriu potrivit legii, iar actele de executare silită au fost întocmite cu respectarea cerinţelor legale.

La data de 07.11.2017 s-a înfiinţat măsura popririi pentru executarea sumei ce reprezintă cheltuielile de executare silită iniţiale şi suplimentare stabilite prin încheierea din data de 04.11.2017 ( f. 98-99).

În privinţa acestora s-a reţinut că, potrivit art. 670 Cod procedură civilă, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu.

Sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de executor, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, prin încheiere ce constituie titlu executoriu.

Cu toate acestea, cheltuielile de executare trebuie să fie reale şi stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 188/2000, cele din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2250/2006 şi cele ale Anexei 1 la Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea nr. 19/2010 a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România.

Cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanţa de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin procesul-verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale şi dacă nu sunt disproporţionate faţă de cuantumul creanţei şi volumul de muncă efectuat de cei implicaţi în executare.

 Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bunăvoie obligaţia cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, ştiind că le va recupera în temeiul art. 670 alin. 2 Cod procedură civilă.

 În acest sens, instanţa a reţinut că, pentru identitate de raţiune şi având în vedere faptul că executarea silită este considerată o parte a procesului civil dispoziţiile 451 alin. 2 şi 3 Cod procedură civilă sunt aplicabile şi în faza de executare silită, astfel cum prevede art. 670 alin. 4.

Prin aplicarea acestor dispoziţii, instanţa nu intervine în relaţia dintre executorul judecătoresc şi creditor şi nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de executare silită însă, instanţa are posibilitatea de a micşora cuantumul cheltuielilor pe care şi le recuperează creditorul cu acest titlu, în situaţia în care sunt nepotrivit de mari faţă de munca îndeplinită de executorul judecătoresc.

În cauză s-a constatat că suma de 2771 lei cheltuieli de executare silită a fost stabilită de executor în limitele prevăzute de Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2250/2006 şi cu respectarea cerinţelor legale.

Pentru aceste motive a fost respinsă contestaţia la executare formulată împotriva actelor de executare silită întocmită în dosarul ........... BEJ ..........., ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii nr. 1317/28.09.2017 a declarat apel contestatorul ..........., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea încheierii şi pe fond, admiterea contestaţiei la executare.

În subsidiar, a solicitat admiterea apelului şi trimiterea dosarului în vederea rejudecării la prima instanţă, deoarece fondul cauzei nu a fost antamat.

În motivarea apelului, a arătat că a formulat contetaţie la executare în dosarul de executare nr. 39/E/2016, executare pornită de B.E.J. ............

Astfel,  înţeles să invoce prescripţia executării sentinţei civile nr. ..........., dosar nr. 1300/263/2007, sens în care a solicitat instanţei să constate că dreptul de a cere executarea silită a fost prescris.

Precizează apelantul că înţelege să critice sentinţa instanţei de fond, având în vedere că, aşa cum a arătat şi prin contestaţia la executare, executarea propriu zisă nu s-a făcut, iar onorariul stabilit în sarcina sa, respectiv suma de 2271 lei este abuziv şi nu i-a fost prezentat un proces verbal de cheltuieli. Arată, de asemenea, că nu a fost convocat pentru această executare.

Menţionează apelantul că a fost internat în spital, în mai multe rânduri, şi nu a fost prezent, sens în care a solicitat instanţei de fond, să constate că executarea este lovită de nulitate, în condiţiile în care s-a făcut în lipsa sa şi nu a avut loc o punere în posesie efectivă.

În continuare, apelantul arată că înţelege să critice această executare, pentru că s-a făcut cu rea credinţă, având în vedere că acesta nu s-a opus niciodată, iar terenurile s-au împărţit încă de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de partaj şi fiecare şi-a stăpânit terenurile, fiind delimitate terenurile prin ţăruşare şi de la acea dată, fiecare a intrat în posesia terenului său.

Ulterior, după decesul autorului intimatului acesta nu a mai respectat înţelegerea, ocupând o parte din terenul său, fapt pentru care a pornit acţiune în revendicare.

Mai mult, arată că în timpul judecării cauzei privind revendicarea, intimata, cu rea credinţă şi fabricându-şi probe în favoarea sa, a pornit executarea, cu rea credinţă.

În acest sens apelantul a arătat că el a fost cel prejudiciat, proprietatea i-a fost încălcată, i-au fost tăiaţi arborii de pe terenul său, motiv pentru care există pe rolul Judecătoriei Motru  dosarul nr. 130/263/2015.

Având în vedere toate aceste aspecte, apelantul ........... a solicitat admiterea apelului.

În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 466-470 Cod procedură civilă.

La data de 27.12.2017, intimata ........... a formulat întâmpinare prin care a arătat că pe calea contestaţiei la executare instanţa nu este îndreptăţită să examineze aspecte de fond ale cauzei, care să repună în discuţie o hotărâre rămasă definitivă.

A precizat că în speţă sentinţa civilă nr. ........... reprezintă titlul executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită şi a fost pronunţată într-o cerere ce a avut ca obiect partaj judiciar imobile.

Potrivit art. 705 alin 1 Cod procedură civilă, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani. Deci, apreciază intimata că, dreptul de a cere executarea silită nu este prescris.

Nu este reală nici susţinerea apelantului contestator în sensul că nu s-ar fi făcut executarea propriu-zisă.

Menţionează intimata că la data de 06.07.2017, în calitate de moştenitoare a defunctei Copaci Valeria a formulat cerere de punere în executare a sentinţei nr. ............

Astfel, prin încheierea din 06.07.2016, Biroul Executorului Judecătoresc ........... a admis cererea, a format dosarul execuţional nr. ..........., executarea silită fiind încuviinţată prin încheierea nr. 688/13.07.2016.

Mai arată intimata că prin încheierea din 27.07.2016 au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 2271 lei, iar la data de 27.07.2016 a fost somat contestatorul apelant ca în termen de 8 zile să predea terenurile prevăzute la lotul nr. 2. Acestea au fost comunicate contestatorului la data de 29.07.2016, de către executorul judecătoresc.

Debitorul contestator nu s-a conformat, astfel că, la data de 21.09.2016, executorul judecătoresc a emis la data de 01.11.2016, o adresă prin care a solicitat delegarea pentru data de 04.11.2016, a unei persoane autorizate în vederea identificării terenului cu număr cadastral 36348 şi 36345. Deplasarea în teren s-a făcut la data de 04.11.2016, încheindu-se procesul verbal în care s-a consemnat că s-a procedat la identificarea şi măsurarea terenului ce face obiectul executării silite, în prezenţa mandatarului creditoarei şi a debitorului – contestator care a participat la măsurători, dar a plecat în timpul încheierii procesului verbal.

Deci, executarea silită a fost pornită în baza unei sentinţe civile ce constituie titlul executoriu, iar actele de executare silită au fost întocmite cu respectarea cerinţelor legale.

Cât priveşte cheltuielile de executare, intimata a arătat că acestea sunt reale şi au fost stabilite în conformitate cu disp. art. 39 din Legea nr. 188/2000, cele din Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 2250/2006 şi cele ale Anexei 1 la Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea nr. 19/2010 a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România.

Debitorul contestator este în culpă pentru faptul că nu a executat de bunăvoie obligaţia cuprinsă într-un titlul executoriu.

Pentru toate cele arătate, intimata ........... a solicitat respingerea apelului şi menţinerea soluţiei instanţei de fond ca temeinică şi legală. Solicită cheltuieli de judecată în apel.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii apelate, prin prisma criticilor expuse prin cererea de apel, tribunalul constată că apelul nu este fondat pentru argumentele ce succed.

Prin sentința civilă nr............ a Judecătoriei Motru s-a admis acțiunea de partaj succesoral formulată de reclamanta Bora Felicia în contradictoriu cu pârâții ........... și Copaci Valeria, atribuindu-se loturi de terenuri părților.

În baza titlului executoriu reprezentat de această sentință civilă, creditoarea intimată ..........., în calitate de moştenitoare a defunctei Copaci Valeria, s-a adresat executorului judecătoresc ..........., formându-se dosarul execuțional nr. ..........., executarea silită fiind încuviinţată prin încheierea nr. 688/13.07.2016.

Împotriva executării a formulat contestație la executare intimatul debitor ..........., iar prin încheierea nr.1317/28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Motru, ce face obiect de analiză a prezentului apel, a fost respinsă contestația.

În motivele de apel, apelantul contestator nu a prezentat critici concrete împotriva încheierii apelate, ci a reiterat motivele contestației la executare.

O primă susținere a apelantului este că executarea nu s-a făcut și nu a avut loc o punere în posesie efectivă. Această susținere este contrazisă de actele dosarului de executare de unde rezultă că la data de 4.11.2016 executorul judecătoresc s-a deplasat la fața locului împreună cu specialistul în măsurători și a bătut țăruși, declarând pus în posesie creditorul, ocazie cu care s-a întocmit procesul verbal aflat la fila 95 dosar fond.

Se mai pretinde de către apelant că nu a fost convocat pentru această executare, care s-a făcut în lipsa sa. Relativ la această susținere, potrivit menţiunilor cuprinse în procesul verbal de executare încheiat la data de 4.11.2016 de executorul judecătoresc, care fac dovada situaţiei constatate de agentul instrumentator până la înscrierea în fals, debitorul ...........  a fost prezent cu ocazia deplasării în vederea executării titlului executoriu, a participat la măsurători, însă a plecat în timpul întocmirii procesului verbal. Așadar, susținerea apelantului în sensul că punerea în posesie s-a realizat în lipsa sa nu este reală.

Nu pot fi reţinute alegaţiile contestatorului privitoare la faptul că executarea silită a fost pornită împotriva sa cu rea credinţă întrucât executarea unei hotărâri judecătoreşti constituie parte integrantă a procesului civil, în accepţiunea art. 6 par. 1 al Convenţiei.

Nici susținerea apelantului în sensul că terenurile s-au împărțit prin țărușare încă de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de partaj nu poate fi primită de instanța de apel, susținerea fiind lipsită de orice element probator în acest sens. Partea care face o susținere  trebuie  să  producă  toate  probele necesare pentru a dovedi temeinicia  susținerilor  sale, așa cum stipulează art.10 şi art.249 C.pr.civ. Având în vedere că apelantul contestator nu a făcut dovada unei executări benevole a titlului executoriu anterior executării silite, apărarea acestuia în sensul că nu era necesară executarea silită nu poate primi eficiența dorită.

În ceea ce privește cheltuielile de executare, de asemenea criticate,  se constată că acestea au fost stabilite și detaliate prin încheierea emisă la data de 27.07.2016, fiind în cuantum de 2771 lei din care 2200 lei onorariu executor. Susţinerea apelantului  în sensul că onorariu perceput de executor este abuziv nu este întemeiată. Instanța are în vedere dispozițiile art. 37 alin. 1 teza I din Legea 188/2000, potrivit cărora executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În conformitate cu Ordinul nr. 2550/2006 al Ministerului Justiției, la care textul enunțat face trimitere, în anexa acestuia la punctul 2, pentru activitatea de punere în posesie se poate pretinde un onorariu cuprins între 60 lei si 2200 lei.  De asemenea, ținând seama de conținutul încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare și de actele de executare efectuate în cauză, instanța apreciază că toate cheltuielile de executare sunt reale și, totodată necesare pentru executarea silita, iar onorariul perceput nu depășește plafonul maxim  prevăzut de Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/2006 fiind proporțional cu complexitatea cauzei execuționale și a operațiilor efectuate în dosarul de executare.

Pentru argumentele expuse în analizarea apelului în limitele devoluţiunii stabilite prin cererea de apel, tribunalul constată că apelul nu este fondat, motiv pentru care, în temeiul art. 480 alin 1 C.pr.civ, calea de atac va fi respinsă.

În temeiul art.453 C.pr.civ, reținând culpa procesuală a apelantului, tribunalul îl va obliga să achite intimatei ........... suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, conform chitanței aflate la fila 24.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul contestator ..........., domiciliat în comuna Slivileşti, sat Slivileşti, judeţul Gorj împotriva încheierii nr. 1317/28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr. ........... în contradictoriu cu intimaţii ..........., domiciliată în comuna Văgiuleşti, sat Murgileşti, judeţul Gorj şi Biroul Executorului Judecătoresc ..........., cu sediul în  Mun. Târgu Jiu, str. .............., judeţul Gorj,  ca nefondat.

Obligă apelantul să achite intimatei ........... suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 13 Martie 2018.

Preşedinte,

...........Judecător,

...........

Grefier,

...........

Red. M.P./teh.V.O.

20 Martie 2018/5ex

Jud.fond E.Ş.V

Domenii speta

Spete similare