Evacuare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000160

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .........Civil - evacuare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 160

Şedinţa publică din 02 Februarie 2018

Completul compus din:

Preşedinte :.........

Judecător: .........

Grefier: .........

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant ......... împotriva sentinţei civile nr.2309/21.11.2017, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.........., în contradictoriu cu intimata pârâtă ........., având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelantul reclamant ........., asistat de avocat ........., şi intimata pârâtă ........., asistată de avocat ..........

Procedura  de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,  care învederează că, la data de 12.01.2018, apelantul reclamant ......... a depus note de şedinţă şi dovada achitării timbrajului aferent cererii de apel, în cuantum de 50 lei, prin chitanţa din 08.01.2018, iar la data de 18.01.2018 apelantul reclamant a formulat  răspuns la întâmpinare, în două exemplare, după care, avocat ......... a depus  la dosar împuternicirea avocaţială.

Tribunalul a pus în discuţie cererea de probatoriu formulată de apelantul pârât, respectiv audierea martorului ..........

Avocat ......... a solicitat administrarea  probei cu martori pentru a dovedi modalitatea în care s-a achitat preţul pentru achiziţionarea imobilului în litigiu şi discuțiile părţilor cu privire la preţul achiziționării, discuții  purtate anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare.

Avocat ......... a solicitat  respingerea cererii de probatoriu.

Tribunalul, deliberând asupra cererii privind administrarea  probei  testimoniale, o respinge, reţinând că proba nu este utilă soluţionării apelului în raport  de ceea se tinde să se dovedească cu proba solicitată.

Nemaifiind  cereri de formulat sau probe de administrat, s-a constatat apelul în stare de judecată şi s-a acordat cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.

Avocat ......... a solicitat admiterea apelului şi schimbarea sentinţei în sensul admiterii cererii de evacuare, cu cheltuieli de judecată.

S-a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune evacuarea pârâtei din imobilul în litigiu. Astfel, notificarea  a fost adresată pârâtei la adresa la care locuieşte, neputându-se invoca de către aceasta neîndeplinirea procedurii privind evacuarea în condiţiile art.1034 C.pr.civ.

S-a mai arătat că apelantul are calitate de proprietar, iar intimata pârâtă nu a introdus cerere de chemare în judecată pentru partajarea imobilului în litigiu.

Avocat ......... a solicitat  respingerea apelului ca nefondat.

S-a  susţinut că părţile au calitatea de coproprietari ai imobilului în litigiu, imobil care a fost  achiziţionat  printr-un act sub semnătura privată  în  timpul căsătoriei, astfel că  transferul dreptului de proprietate  s-a  produs  în acest interval de timp. Că, actul autentic  de vânzare cumpărare încheiat de apelant  este lovit  de nulitate, acesta cunoscând faptul că şi fosta soţie are calitatea de proprietar. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin cererea înregistrata la data de 27.07.2017, pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești, sub dosarul nr.........., reclamantul ........., în contradictoriu cu  pârâta ........., a solicitat evacuarea pârâtei din imobilul proprietatea sa personală, respectiv un apartament situat în comuna Ţicleni,str. .........,judeţul Gorj, compus din două camere de locuit şi dependinţe cu o suprafaţă  de 45 mp  cu numărul cadastral  36035-CI-U3  intabulat în cartea funciară nr.36035-CI-U3 a localităţii Ţicleni, judeţul Gorj, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt  a cererii, reclamantul a arătat că  este proprietarul apartamentului situat în Ţicleni, str. ........., judeţul Gorj, compus din două camere de locuit şi dependinţe, cu o suprafaţă de 45 mp, cu numărul cadastral 36035 –CI-U3, intabulat în cartea funciară nr.36035-CI-U3 a localităţii Ţicleni, judeţul Gorj dobândit de  acesta prin  contractul de vânzare –cumpărare nr.327/25.05.2017, contract ce a fost încheiat între  reclamant, în calitate de cumpărător, şi ......... şi ........., în calitate de vânzători.

A arătat că acest imobil, proprietatea sa, este ocupat abuziv de către  parata, fără a avea măcar permisiunea sau îngăduința reclamantului și, deși i-a solicitat in mod repetat paratei sa paraseasca imobilul, aceasta refuza.

A  mai precizat ca paratei i-a fost comunicata  notificarea  în condiţiile art.1039 Cod  Civil, printr-un executor judecătoresc, în sensul ca în termen de 3 zile de la primirea notificării să elibereze imobilul, însă nici după ce a primit notificarea nu a parasit imobilul, astfel încât  sunt îndeplinite  toate condiţiile prevăzute de art.1034 şi următoarele Cod Procedură Civilă  pentru a se dispune de către instanţă prin hotărâre executorie evacuarea imediată a ocupantului din imobil, fiind evident că pârâta nu are nici-un titlu asupra  acestui imobil. A menționat ca notificarea nr.8/14.07.2017 a fost comunicata de BEJ ......... Elena. A mai arătat  reclamantul ca parata este fosta sa soție, casatoria acestora fiind desfăcuta  sentinţa civilă nr.2676/6.10.2016, pronunțata de Judecătoria Tg-Cărbuneşti, în dosarul nr...........

In timpul căsătoriei, partile au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare –cumpărare cu vânzătorii  săi cu privire la acest imobil, însă după pronunţarea  divorţului  parata nu a mai vrut să achiziţioneze acest imobil, astfel că reclamantul a fost cel care a făcut demersuri  in acest sens,  in condițiile in care primise notificare din partea vânzătorilor in vederea îndeplinirii obligației asumate prin contractul de promisiune bilaterală din 11.02.2015, autentificat sub nr.325 BNP Popescu Bejat.

În drept, a invocat dispoziţiile art.1034 -1043 Cod Procedură Civilă,art.453 Cod Procedură Civilă.

A solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei si proba testimoniala in cadrul căreia sa fie ascultat martorul  ..........

Au fost anexate următoarele înscrisuri: promisiune bilaterală de vânzare –cumpărare autentificată sub nr.325/11.02.2015 de BNP Nicolae Popescu –Bejat, notificare nr.8 / 14.07.2017 emisă de BEJ ......... Elena, cartea de identitate  reclamant, hotărâre civilă nr.2676/6.10.2016 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2638/317/2016, dovada comunicării, contract de vânzare autentificat sub nr.327/25 mai 2017 de BNP Răceanu Gheorghe –Silviu  si chitanța onorariu avocat.

La data de 08.08.2017 reclamantul  a depus la dosar o notă de şedinţă, fiind anexată chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei.

La data de 31.08.2017 parata a depus întâmpinare, prin care,  în baza art.247, raportat la art.1237 şi 1247 Cod civil,  a invocat excepția  nulităţii absolute a contractului de vânzare încheiat între ......... şi ......... și ........., autentificat sub nr.327/25.05.2017, de notarul public Răceanu  Gheorghe Silviu.

 A precizat că acest contract este încheiat prin fraudă la lege şi are o cauză ilicită şi imorală, în sensul art.1236 şi 1237 Cod civil,  ambele părţi, vânzătorii şi cumpărătorul din acest act de vânzare, fiind de rea –credinţă, în sensul art.14 şi 938 Codul civil, la data încheierii acestui act, deoarece anterior semnaseră contractul de promisiune bilaterală de vânzare –cumpărare –autentificat sub nr.325/11. 02.2015 de notarul public Nicolae Popescu –Bejat.

 În ultimul aliniat din acest contract s-a prevăzut: ”În cazul în care  promitenţii vânzători vor încheia un contract de vânzare –cumpărare cu un terţ cumpărător, fără acordul expres al promitenţilor –cumpărători, acel act va fi nul”.

In continuarea motivării, s-a precizat ca nulitatea unui act juridic se poate obţine nu numai pe cale de acţiune, ci şi pe  cale de excepţie, iar această excepţie de drept substanţial poate fi invocată de oricare parte care justifică un interes, de procuror şi chiar de instanţă din oficiu, în orice fază  a procesului, fond, apel sau recurs.

Admiterea unei asemenea excepţii nu dă dreptul instanţei de judecată să declare  sau să constate anularea  sau nulitatea actului respectiv nici în considerentele sentinţei şi nici în dispozitiv, instanţa rezumându-se doar  să respingă cererea care se întemeiază pe acest act juridic .

 A solicitat respingerea acţiunii în evacuare, menționând că, in conformitate cu art.627 alin.1 Cod civil, prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pe o perioadă de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim, iar potrivit  alin . 4 al acestui articol, clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor  proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă.

 În baza art.453 Cod procedură civilă a solicitat  obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând  onorariu de avocat.

În  cadrul probei cu înscrisuri au fost anexate următoarele: contractul de promisiune bilaterală de vânzare cumpărare din 11.02.2015,sentinţa civilă nr.2676/06.10.2016, a Judecătoriei Tg-Cărbuneşti si chitanța privind onorariul avocat.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției invocate de parata, precizând că, așa cum rezulta din antecontractul vânzare cumpărare pentru cele  două imobile, atât teren cât şi construcţii, a fost stabilit preţul total de 60.000 lei, preţul fiind  primit  de vânzători anterior încheierii contractului  vânzare –cumpărare, astfel că nu s-a urmărit fraudarea legii pe cauză ilicită şi imorală.

Data la care se putea încheia contractul vânzare –cumpărare la notariat era 11.02.2016, astfel că vânzătorii nu au refuzat încheierea contractului vânzare –cumpărare, dovadă fiind si notificarea comunicata de aceștia  la adresa Ţicleni str. ......... la data de 20.03.2017, aspect pe care –l cunoaşte şi pârâta.

Pârâta nu a luat legătura cu vânzătorii şi nici  nu s-a prezentat la notariat, deşi fusese  înştiinţată şi a refuzat  orice colaborare  privind împărţirea  sumei de 60.000 lei, cât şi valoarea îmbunătăţirilor din acel imobil,  fiind rugată să primească suma de 50.000 lei şi să rămână  reclamantul în imobil sau să primească  suma  şi să rămână aceasta în imobil.

A menționat reclamantul ca nu este terț fata de contractul  de vânzare – cumpărare, astfel că nu este justificat motivul  de nulitate invocat de pârâtă, aceasta din urma nefiind parte in contract întrucât căsătoria părților fusese desfăcuta, definitiv, prin divorț.

In opinia reclamantului, parata nu are interes sa invoce aceasta excepție, deoarece instanţa nu poate să anuleze  contractul de vânzare-cumpărare, solicitându-se doar respingerea acţiunii în evacuare, iar într-o eventuală repunere în situaţia anterioară încheierii contractului  vânzare –cumpărare pârâta ar avea doar un drept de creanţă cu privire la jumătate din suma de 60.000 lei sau promovarea  unui partaj bunuri comune, ceea ce se poate invoca oricând .

Scopul încheierii contractului de vânzare –cumpărare a fost acela de a dobândi un drept de proprietate deoarece erau îndeplinite condiţiile de valabilitate ale convenţiei, iar vânzătorii nu au refuzat încheierea contractului la notar, preţul fiind primit de către vânzători.

De altfel, parata nici nu a invocat efectuarea vreunui demers in vederea încheierii contractului  si, mai  mult, reclamantul a fost cel  care a plătit chiria şi toate cheltuielile, desi domiciliul minorei a fost stabilit la o altă adresă.

A încercat soluționarea litigiului pe cale amiabila, oferindu-i paratei sulta in cuantum de 50000 lei, sumă care include valoarea bunurilor mobile din apartament şi suma de bani prevăzută în antecontractul de vânzare –cumpărare, însa aceasta nu a fost de acord sa se mute intr-o alta locuința.

Parata nu a promovat o acțiune de partaj  bunuri comune introdusă de pârâtă, în sensul  că ar avea vreo pretenţie din imobil, nu a dorit să încheie nici o tranzacţie şi nici nu doreşte să părăsească imobilul, deși intre parți  s-a creat o tensiune între ei, care afectează în primul rând minora şi apoi liniştea fiecăruia.

Pârâta are stabilit  domiciliul la părinţii acesteia, in apropiere, iar reclamantul, in calitate de  titular al  dreptului de proprietate asupra imobilului, este îndreptăţit  să solicite evacuarea acesteia, din moment ce aceasta refuză  efectiv să părăsească imobilul.

A solicitat proba cu înscrisuri şi audierea martorului ...........

La data de 25.09.2017, parata a depus note de ședința, in care a precizat că nu a solicitat constatarea nulităţii absolute  a contractului de vânzare – cumpărare  nr.327/25.05.2017, ci a invocat excepţia nulităţii absolute a acestui contract.

A menționat că, prin această notă de şedinţă, reclamantul  recunoaşte că suma de 60.000 lei, precum şi îmbunătăţirile  făcute, s-au realizat înainte de despărţirea lor şi de pronunţarea divorţului.

De asemenea, se recunoaşte de către reclamant că partile au locuit în acest apartament şi au făcut îmbunătăţiri la acesta înainte de a se încheia actul autentificat sub nr.327/25.05.2017.

A arătat parata ca nu a invocat excepţia nulităţii absolute şi cu privire la imobilele prevăzute în contractul de vânzare –cumpărare autentificat  sub nr.423/04.07.2017, pentru că nu a solicitat evacuarea sa  şi din aceste imobile.

Prin sentinţa civilă nr. 2309/21.11.2017, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.........., a fost respinsă cererea formulată de reclamantul ........., în contradictoriu cu pârâta ........., având ca obiect evacuare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, la data de  11.02.2015, între numiţii  ......... şi ........., în calitate de promitenți-vânzători, şi părțile din prezenta cauză, în calitate de promitenți-cumpărători, a fost încheiată promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.325, cu privire la imobilul situat în oraşul Ţicleni , ......... judeţul Gorj .

Că, prin sentinţa civilă nr.2676/06.10.2016, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. 2638/217/2016, s-a dispus desfacerea căsătoriei reclamantului ......... şi pârâtei .........(părţile din prezenta cauză) ,  prin acordul părţilor.

Că, între reclamant, în calitate de cumpărător, şi numiţii ......... şi ........., în calitate de vânzători, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare  autentificat sub nr. 327/25.05.2017,  cu privire la imobilul situat în Ţicleni, str. ........., judeţul Gorj, iar potrivit apărărilor formulate de părţi, este același imobil ce făcut obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare.

La  data de  04.07.2017 a fost emisă notificarea 8N/14.07.2017,  prin care pârâtei i s-a pus în vedere  ca, în termen de 3 zile de la primirea notificării, să  părăsească imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare  nr.327/2017, notificarea fiind comunicată pârâtei la dresa din Ţicleni,  ........., judeţ Gorj,  fiind primită de fratele acesteia.

Instanța nu a analizat excepția nulității  contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 327/2017 întrucât, pe cale procedurii speciale reglementate de dispozițiile speciale prevăzute de art. 1034 şi următoarele C.pr.civilă,  parata poate invoca apărări doar cu privire la temeinicia motivelor de fapt şi de drept, inclusiv lipsa titlului reclamantului, iar nu cu privire la condițiile pentru validitatea contractului de vânzare-cumpărare invocat de reclamant, astfel de apărări putând fi formulate pe calea dreptului comun.

 In cazul de fata, s-a reţinut că instanţa  are obligaţia de a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege în care se poate dispune evacuarea pe calea acestei proceduri speciale.

Astfel, în conformitate cu disp.art.1039 din C.pr.civilă, în situaţia în care proprietarul unui imobil doreşte să-l evacueze pe ocupantul acestuia după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, are obligaţia să-l notifice în scris pe ocupant şi să îi pună în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

În conformitate cu disp.art. 1041 din C.pr.civilă, dacă ocupantul notificat în condiţiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul, proprietarul va solicita instanţei să dispună prin hotărâre executorie evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil pentru lipsă de titlu.

Aşadar, legiuitorul a reglementat o procedură specială în situaţia în care se solicită de proprietar evacuarea conform procedurii reglementate de Titlul XI „ evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept”, aspect ce rezultă din dispoziţiile art.1035 din C.pr.civilă, în care se arată că reclamantul are alegerea între procedura reglementată de prezentul titlu şi procedura de drept comun.

S-a reţinut că a fost emisa notificarea nr. 8N/14.07.2017, însă aceasta nu a fost comunicata paratei la adresa imobilului din care se solicita evacuarea, deși in conformitate cu dispozițiile art.1037, domiciliul obligatoriu este la imobilul presupus a fi ocupat fără drept, iar toate actele de procedura trebuie comunicate la acest domiciliu, notificarea nefiind primita de parata, astfel  că nu  sunt  îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1039 şi 1041 C.pr.civilă pentru a se dispune prin hotărâre executorie evacuarea pârâtei din imobilul reclamantului.

Că, potrivit art.1034 alin.2 lit.e C.pr.civilă, respectiv „ocupantul este orice persoană, alta decât proprietarul sau locatorul care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului ”şi în acelaşi timp pornind de la domeniul de reglementare al acestei proceduri speciale prevăzute de art. 1034 alin.1 C.pr.civilă, text de lege care arată expres că dispoziţiile prezentului titlu se aplică doar litigiilor privind evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept de foştii locatari sau alte persoane, însă parata nu se afla in aceasta situație.

Astfel cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu susținerile parților, reclamantul și pârâta, in calitate de promitenți cumpărători, au încheiat promisiunea bilaterala de vânzare-cumpărare din 11.02.2015, prețul fiind achitat la acel moment, de la acea data părțile au intrat in posesia imobilului, ulterior fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare invocat de reclamant.

In condițiile în care parata folosește imobilul conform convenției din data de 11.02.2015, a reţinut instanţa că nu se poate vorbi de o ocupaţiune fără drept asupra imobilului  din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 327/2017.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse anterior a fost respinsă acţiunea promovată de reclamant.

In conformitate cu disp.art.451-453 Cod de procedura civila, a fost  respinsa si cererea accesorie privind acordarea cheltuielilor de judecata, parata neavând culpa procesuala.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel  reclamantul ........., solicitând admiterea apelului şi schimbarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii în evacuare.

S-a susţinut că s-a făcut dovada că pârâta ocupă fără drept şi fără îngăduința proprietarului imobilul în litigiu.

Că, aceasta a fost notificată prin executor judecătoresc să  elibereze  imobilul şi, deşi a primit  notificarea, nu s-a conformat.

S-a mai susţinut că, în speţă, a fost invocată excepţia de nulitate a contractului de vânzare cumpărare, însă instanţa de fond în mod legal a procedat la administrarea probei cu înscrisuri, dar a respins ca nefondată cererea de  administrare a probei cu martorul ........., probă  prin care se tindea  la dovedirea înțelegerii părţilor privind plata  preţului şi contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului, pârâta fiind cea care a refuzat să primească  sulta şi să elibereze imobilul.

Că, cei doi foşti nu pot locui în acelaşi imobil, iar încheierea contractului de vânzare  cumpărare de către apelant nu s-a făcut în frauda legii şi nici nu are o cauză ilicită şi imorală, deoarece în cuprinsul actului s-a menţionat că preţul de 60.000 lei a fost primit anterior  încheierii  contractului de vânzare cumpărare.

Că, pârâta este cea care nu s-a prezentat la notariat şi nici nu a  colaborat în privinţa împărțirii sumei de 60.000 lei şi a îmbunătățirilor aduse imobilului, deşi i s-a oferit o sumă de 50.000 lei, urmând ca apelantul să rămână în imobil.

S-a arătat că, la data încheierii actului de vânzare cumpărare se pronunțase divorțul soţilor, astfel că nu subzista obligaţia menţionării în contract şi a soţiei.

Că, încheierea contractului de vânzare cumpărare de către apelant s-a datorat pasivității pârâtei în perfectarea antecontractului şi a faptului că aceasta nu a suportat utilităţile şi nici nu a  colaborat cu apelantul în vederea încheierii unei înţelegeri cu privire la folosirea imobilului.

A arătat apelantul că pârâta nu a  introdus  o acţiune pentru partajarea imobilului, însă nici nu  este de acord cu încheierea unei tranzacţii  privind împărţirea locuinţei comune, astfel că dovedeşte rea credinţă în soluţionarea litigiului.

În dovedirea susţinerilor, s-a solicitat administrarea probei cu martorul ..........

Intimata pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

S-a  susţinut că în mod corect instanţa de fond a reţinut că pârâta foloseşte imobilul în baza  convenţiei din data de 11.02.2015, astfel că nu se poate invoca ocuparea imobilului fără  drept de către pârâtă, în raport cu contractul  de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 327/2017.

Apelantul a formulat note de şedinţă, prin care a arătat că notificarea a fost comunicată pârâtei la adresa unde locuieşte, respectiv la domiciliul părinţilor săi, comunicarea la această adresă nefiind exclusă în raport cu dispoziţiile art.1038-1039 C.pr.civ. şi, mai mult, pârâta nici nu a invocat neîndeplinirea dispoziţiilor legale privind notificarea.

Că, motivarea instanţei de fond în sensul că pârâta ocupă imobilul în baza  promisiunii de vânzare cumpărare nu este în concordanţă cu împrejurarea că, la momentul promovării acţiunii, promisiunea nu mai era valabilă, fiind încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 327/2017.

Prin răspunsul la întâmpinare apelantul reclamant a reiterat  susţinerile menţionate în cuprinsul apelului şi al notelor de şedinţă.

Tribunalul, analizând motivele de apel, prin prisma dispoziţiilor art.1034 şi următoarele Cod procedură civilă, reţine următoarea stare de fapt:

Reclamantul Luţă Marius  Florin a fost căsătorit cu  pârâta ........., căsătorie ce a  fost  desfăcută prin divorţ, potrivit sentinţei civile nr.2676/06.10.2016, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti.

În timpul căsătoriei, la data de 11.02.2015, cei doi soţi au convenit cu numiţii ......... şi ......... să cumpere de la aceştia un imobil situat în orașul Ţicleni, strada  .............., judeţul Gorj, precum şi terenul în suprafaţă de 197 mp, pe care se află o construcţie anexă, cu suprafaţa de 27,125mp, cu preţul de 60.000 lei.

Potrivit  clauzelor contractuale, cumpărătorii au achitat suma de 40.000 lei la data întocmirii  antecontractului, urmând să achite  restul de 20.000 lei  până la data de 01.06.2015.

La data de 25.05.2017, respectiv după desfacerea căsătoriei  prin divorţ, s-a  încheiat  contractul autentic de vânzare cumpărare cu privire la imobilul apartament, în care figurează, în calitate de proprietar, .........,  menţionându-se că preţul vânzării este de 40.000 lei şi s-a achitat  anterior autentificării actului.

Potrivit susţinerilor apelantului, după desfacerea căsătoriei pârâta a rămas să locuiască în apartamentul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare  și al  contractului de vânzare cumpărare şi refuză să-l părăsească, deşi conviețuirea în acelaşi imobil nu mai este posibilă, deoarece fiecare are o viaţă personală, iar pârâta a refuzat să accepte orice propunere cu privire la împărţirea preţului vânzării şi a îmbunătățirilor aduse imobilului.

Pârâta susţine că încheierea actului autentic de vânzare cumpărare cu privire la apartament, doar pe numele fostului soţ, are la bază o cauză ilicită şi imorală deoarece, atât  vânzătorii,  cât  şi cumpărătorii, au cunoscut că promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare a fost încheiată de ambii soţi, arătând totodată că locuinţa minorei a fost stabilită la mamă, respectiv în imobilul din care se solicită evacuarea.

Tribunalul reţine că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a susţinut că pârâta nu mai are calitate de proprietar al apartamentului în litigiu şi, în consecinţă, ocupă  imobilul fără drept, el nemaiînţelegând să-i permită folosinţa, astfel că se impune evacuarea în condiţiile art.1034 şi următoarele Cod procedură civilă.

Pârâta invocă apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt ale cererii, respectiv faptul că reclamantul nu este proprietar exclusiv al imobilului, acesta fiind dobândit potrivit promisiunii de vânzare cumpărare  încheiată la data de 11.02.2015 , de ambele părţi.

Ceea ce este de necontestat în cauză este faptul că promisiunea  bilaterală  de vânzare cumpărare s-a  încheiat în timpul căsătoriei  părţilor, respectiv  la data de 11.02.2015, iar preţul vânzării şi îmbunătățirile adus imobilului au fost realizate  până la data desfacerii  căsătoriei  prin divorţ, aspecte recunoscute chiar de către apelant, care susţine că a încercat  să convină cu pârâta să împartă preţul imobilului şi valoarea îmbunătățirilor, urmând ca aceasta să  părăsească imobilul.

Faţă de înscrisurile depuse la dosar cu privire la achiziţionarea imobilului în litigiu şi susţinerile părţilor privind plata preţului şi realizarea îmbunătățirilor, tribunalul reţine că drepturile părţilor asupra imobilului apartament sunt discutabile din punct de vedere juridic, neputându-se vorbi, la acest moment, de ocuparea imobilului de către pârâtă fără drept ori fără  permisiunea sau îngăduința proprietarului.

Până la momentul la care părţile vor conveni asupra împărțirii imobilului sau asupra preţului vânzării şi a contravalorii îmbunătățirilor, după caz, nu se poate reţine că dreptul pârâtei de a ocupa imobilul a încetat, iar aceasta ar avea doar calitatea de ocupant și, în consecință, s-ar impune evacuarea în condiţiile procedurii speciale prevăzute de art.1034 şi următoarele Cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente, tribunalul reţine că soluţia de respingere a cererii de evacuare pronunţată de instanţa de fond este legală, astfel că în temeiul art.480 Cod procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul reclamant ........., domiciliat în oraşul Ţicleni, strada ...,judeţul Gorj, împotriva sentinţei civile nr.2309/21.11.2017, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.........., în contradictoriu cu intimata pârâtă ........., domiciliată în oraşul Ţicleni, ..,judeţul Gorj, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 02.02.2018, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

.........Judecător,

.........

Grefier,

.........

Red. Jud. O.P./tehn.E.C/ Jud. fond N.M. P/ 07 Februarie 2018/4 ex.

Domenii speta

Spete similare