Pretenţii

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:067.003473

Cod operator 2443

Dosar nr....../95/2017  R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 3473/2017

Şedinţa publică de la 05 decembrie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE - .........

Grefier - .................

Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanta ....... împotriva pârâtelor ...... şi ...... având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că părţile lipsesc şi au fost citate pentru acest termen să-şi exprime punctul de vedere în ceea ce priveşte introducerea în cauză a ..............

Instanţa, având în vedere că părţile nu şi-au exprimat un punct de vedere în ceea ce priveşte introducerea în cauză a ............ rămâne în pronunțare  conform dispoziţiilor art.78 alin.2 cod procedură civilă.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – secţia contencios administrativ şi fiscal la data de ...... 2017, sub nr..../95/2017, reclamanta ....., a chemat în judecată pârâtele .... prin ..., și ......, solicitând obligarea pârâtelor la restituirea sumei de .... lei care au fost achitați conform ordinului de plata nr. 20150115/269949569 din 15.01.2015 cu titlu de timbru de mediu pentru autovehiculul marca ...... cu numărul de identificare ......, anul de fabricație 2003, categoria Autovehicul N3 având număr de înmatriculare ......, solicitând obligarea pârâţilor și la plata dobânzii legale în materie fiscală aferentă sumei de ...... lei care a fost achitată cu titlu de timbru de mediu.

În fapt a precizat că a achiziționat în regim second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene autovehiculul marca ..... cu numărul de identificare ....., anul de fabricație 2008. Pentru a putea înmatricula autovehiculul în România a fost obligat să achite suma de ..... lei conform ordinului de plata nr. 20150115/269949569 din 15.01.2015 cu titlu de timbru de mediu pentru autovehicule, în conformitate cu prevederile art.4 din OUG.nr. 9/2013. A învederat faptul că dispoziţiile OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu sunt contrare dispoziţiilor art.50 din Tratatul privind Instituirea Comunităţii Europene - actualul art.110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, în ceea ce priveşte autoturismele de ocazie achiziționate din alte state membre ale uniunii în vederea punerii lor în circulaţie in România, întrucât au ca efect favorizarea vânzării vehiculelor dc ocazie naţionale, descurajându-se astfel importul produselor similare a altor state unionale.

 Instituirea timbrului de mediu prin dispoziţiile OUG nr.9/2013 are un caracter protecționist, producând un efect echivalent taxelor si tarifelor vamale, respectiv creşterea prețului pentru produsele importate și este contrara dreptului comunitar anterior menţionat. Potrivit art.7 din Ordinul nr.1501/2006 emis de MAI, înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza mai multor documente printre care şi dovada plăţii timbrului de mediu conform OUG nr.9/2013.

Prin OUG nr.9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule s-a adoptat o nouă reglementare intrată în vigoare la data dc 15 martie şi în esență quasi-identică cu dispoziţiile Legii nr.9/2012 aliate în vigoare de la data de 31 ianuarie 2012 şi până la abrogarea acestui act normativ de către OUG nr.9/2013. Dispoziţiile art.10 T.F.U.E. prevăd faptul că „n(1) Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naţionale similare; (2) De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natura să protejeze alte sectoare de producție". Scopul art.110 T.F.U.E. este acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art.28-30 TFUE prin taxarea internă discriminatorie. Cum tratatul interzice taxele vamale la import şi export, precum si taxele cu efect echivalent, aceste din urmă prevederi ar fi lipsite de conținut dacă produsele străine ar putea fi supuse unui regim fiscal mai sever faţă de produsele interne ulterior traversării frontierei statului membru, dezavantajându-se prin acest procedeu produsele aflate în raport de concurenţa cu produsele indigene. Art.110 TFUE are tocmai rolul de a împiedica acest aspect, în doctrină arătându-se faptul că, această normă impune o „neutralitate totala a fiscalităţii interne în ceea ce priveşte produsele naţionale şi cele importate" .

Potrivit jurisprudenței CJUE, interdicția prevăzută la art.110 TFUE trebuie sa se aplice şi de fiecare dată când un impozit fiscal este dc natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naţionale.

 Instanţa de contencios european a arătat că art.110 TFUE ar fi golit de sensul si de obiectivul sau dacă statele membre le-ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piaţa naţională şi introduse pe această piaţă înainte de intrarea în vigoare a taxelor anterior menţionate. O astfel de situaţie ar permite statelor membre să eludeze prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute de art.28, art.30, art.34 din TFUE, referitoare la interzicerea taxelor vamale la import şi export, a restricțiilor cantitative la import, precum şi orice măsuri cu efect echivalent. În hotărârea pronunţată de către CJUE, în C-402/09, Ioan Tatu (reglementarea internă anterioară OUG 50/2008), raţionamentul CJUE, se aplică „mutatus mutandis" şi în ceea ce priveşte legea nr. 9/2012, cel puţin în forma sa în vigoare până la data de 1 ianuarie 2012, era contrara dreptului unional.

Potrivit reglementării aplicabile la momentul respectiv, ca ocazia achiziționării unui autovehicul second-hand deja înmatriculat în România (produs naţional în sensul art.110 TFUE) dobânditorul nu era obligat la suportarea unei sarcini fiscale, în timp ce pentru ipoteza în care problema s-ar pune în raport de un autovehicul de ocazie importat (produs al altui stat membru în accepțiunea art.110 TFUE) în vederea punerii sale în circulaţie în România, respectiv sarcina fiscală prevăzută de normele dreptului intern se aplică.

 Astfel, prin OUG nr.9/2013 legiuitorul a încercat înlăturarea văditei diferențe de tratament fiscal faţă dc autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene in vederea punerii lor în circulaţie in România si produsele naţionale, stabilind faptul ca timbrul dc mediu se va datora şi pentru produsele naţionale cu privire la care s-au achitat sarcinile fiscale prevăzute de reglementările (interioare (art.4 alin.1 lit.c din OUG nr.9/2013), precum şi pentru acele autovehicule pentru care chiar daci aceste sarcini fiscale s-au aplicat, ulterior persoanele cărora li s-au efectuat aceste prelevări de natură fiscală au obţinut restituirea lor ca urmare a unei proceduri judiciare la art.4 alin.1 lit.d din OUG nr.9/2013 s-a prevăzut că timbrul de mediu se datorează şi cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculul rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Cu privire la dobânda legală aferentă timbrului de mediu a precizat că dobânda legala în materie fiscală aferentă sumei dc ...... lei achitată cu titlu de timbru de mediu se ridică la suma de .........LEI calculată pentru perioada parcursă de la data achitării timbrului de mediu până la data introducerii acţiunii.

Potrivit art.124 alin.1 din codul de procedură fiscală, în cazul creanţelor contribuabilului rezultate din anularea unui act administrativ-fiscal prin care au fost stabilite obligaţii fiscale de plată şi care au fost atinse anterior anulării, contribuabilul este îndreptățit la dobândă începând cu ziua în care a operat stingerea creanței fiscale individualizate în actul administrativ anulat şi până în ziua restituirii sau compensării creanței contribuabilului rezultate în urma anulării actului administrativ-fiscal.

Modalitatea de calcul a dobânzii legale în materie fiscala este următoarea:

Perioada cuprinsa intreNr. zileProcentCalcul efectivSuma

15.01.2015- 24.05.2017

8590,03% pe zi de întârziere..... lei x 0,03% x 859 zile.........

A învederat faptul că prin Hotărârea din 18.04.2013 pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-565/11 - Mariana Irimie contra România, s-a stabilit că „ dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim naţional, precum cel în discuţie în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.

Decizia CJUE desființează cu efect ex tunc limitarea impusă de prevederea internă, respectiv art. 124 Cod procedură fiscală şi statuează că în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speţă articolul 110 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene, acest stat este obligat să restituie atât cuantumul acestei taxe cât şi sa plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plăţii sale de către contribuabil până la data restituirii efective.

În drept şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art.110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. În dovedirea cererii a depus dovada îndeplinirii procedurii prealabile, ordinal de plata nr....... din data 15.01.2015 care atestă plata timbrului de mediu în sumă de ...... lei, actele de proveniența ale autovehiculului si cartea de identitate a autovehiculului.

În temeiul art.205 NCPC pârâta ...... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Din actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele considerente:

Prin încheierea din ..... instanţa a constatat în condiţiile art.161 din legea 554/2004 coroborat cu dispoziţiile art.78 şi 79 NCPC necesitatea introducerii în cauză a ...... şi, în consecinţă, s-a acordat un nou termen pentru a se cita părţile cu menţiunea dacă sunt de acord cu introducerea în cauză a acestei părţi, având în vedere faptul că soluţionarea contestaţiei în procedura prealabilă s-a realizat de către ........ şi nu de către cele două pârâte chemate în judecată, aşa cum rezultă din adresa nr.DJCM-3460/25.04.2017, aflată la fila 14 din dosar.

Având în vedere că părţile nu şi-au exprimat un punct de vedere, tribunalul a reţinut cauza spre soluționare conform dispoziţiilor art.78 alin.2 NCPC.

Potrivit dispoziţiilor art.78 alin.2 cod procedură civilă „(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.”.

În raport de aceste prevederi tribunalul nu are posibilitatea de a se pronunţa asupra introducerii din oficiu a terţului în cauza de faţă, întrucât s-ar încălca normele de ordine publică şi dreptul de dispoziţie al părţilor, drept pe care nu înţeles să-l exercite, deşi conform dispoziţiilor art.10 NCPC aveau obligaţia de a-şi expune punctul de vedere solicitat de instanţă, urmează ca acţiunea de faţă să fie respinsă, fără a se pronunţa asupra temeiniciei sale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamanta ......., cu sediul social în municipiul ...., ...., nr...., bl....., ap...., judeţul ..., împotriva pârâtelor ...... ..., cu sediul în localitatea ... str...., nr...., bl...., judeţul ..... şi ....., cu sediul în ... sector ...., ...., nr...., în condiţiile art.78 alin.2 NCPC.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul ......

Pronunţată în şedinţa publică din 5 decembrie  2017, la Tribunalul ....... 

Preşedinte,

.................

Grefier,

................

Red...

Tehnored.....

04.01.2018

5 ex.

Domenii speta

Spete similare